Page 6 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 6
2
Sîngele—un dar care DIN AGENDA Anul internaţional
SĂPTĂMINII al persoanelor han
(Urmarc din pag. 1) Cruce roşie la loc de frun
salvează viaţa (Urmare din pag. 1) te a fost înscrisă şi dona dicapate
de acordare a primului a- rea de sînge, gest de a-
Să donezi o mică par deosebită cinstire şi mul Iui de creaţie literară jutor. dîncă solidaritate umană.
te clin sîngele propriu tă recunoştinţă. şi artă plastică „Sănă O altă direcţie prin ca „Săptămîna Crucii roşii“ Soarta ne este
pentru salvarea vieţii al In fruntea donatorilor tate şi umanitate“. re Crucea roşie îşi aduce deschide perspectiva unui
tui ora, in majoritatea de onoare din municipiul @ Comitetele de-Cru contribuţia la ridicarea nou an de activitate pusă uşoară muncind
cazurilor pe care nici nu nostru se situează dr. io- ce roşie Brad, Petrila, gradului de cultură sani în slujba sănătăţii si vie Am poposit in cîteva
îl cunoşti, clar ştii cu cer sif Sferdeanu, care a do Geoagiu, Brănişca şi tară o constituie organiza ţii. Este un prilej de eva unităţi din judeţ, unda
titudine că e suferind, a- nat pînă acum voluntar Baia de Criş au orga rea, dotarea şi instruirea luare a posibilităţilor, de um înlilnit căldura şi dă
desea în pragul morţii, de 51 de ori, Carolina nizat la căminele de formaţiunilor sanitare. slabi li re a noi obiective, ruirea colectivului pen
este un act de înaltă Stana şi Gheorghe Trei- bătrini şi casele de co Programul c a d r u pri de asumare a noi răspun tru oamenii handicapaţi,
conştiinţă şi dăruire u- lescu (C.S.Ii.) tot de atîtea pii, cu prilejul ,,Suptă- vind educaţia s a n i t a r ă deri. Stă în puterea noas dar recuperaţi pentru
mană, de solidaritate în ori. Cu 48 de donări se minii Crucii roşii“, ac a preşcolarilar, elevilor şi tră să acţionăm în conti muncă şi viaţă.
tre oameni şi de patrio numără Vasile Ganea şi ţiuni de sprijin şi pro studenţilor a oferit posi nuare cu mai multă fermi In staţiunea balneo
tism fierbinte. Ştefan Dănilă, Marian grame cultural artistice. bilitatea organizării unor tate şi dăruire pentru ca climaterică din Geoagiu
Sîngele este un medi Rudolf cu 47 de donări, acţiuni unitare de amploa organizaţiile de Cruce ro i-am cunoscut pe Elena
cament unic, pînă în pre Ioan Mara şi Andrei Buc NICOLAE ŞERIÎAN re in rîndurile tinerei ge şie să-şi îndeplinească in şi Grigore Chitim, pe
zent nu poate fi înlocuit şa cu ci te 45 donări — secretarul neraţii. tegral sarcinile încredinţa Marcela David, Maria
de nici unul dintre pro toţi de la C.S.H. — şi Comitetului judeţean Printre obiectivele activi na Andrei, pe soţii Ma
dusele farmaceutice, ni mulţi alţii. de Cruce roşie tăţii Comitetului judeţean de te de partid. ri« şi Viorel Şerban,
mic nu-1 echivalează în Membrii de Cruce roşie tineri care deşi nu văcl
efecte terapeutice. — atît cei care lucrează lumina zilei, muncesc
Nevoia transfuziilor de în sectorul sanitar, cît şi Realizări şi perspective la masaj cu rezultate
sînge apare în anemiile cei din celelalte ramuri frumoase.
acute datorate acciden de activitate — muncesc — Simţim din plin —
telor de circulaţie, de cu devotament pentru (Urmare din pag. 1) re tot în mediu rural cu ră a dispus ca toate auto spunea tinăra Mariana .
muncă, catastrofelor, sar ca toţi locuitorii sănă 215 paturi ; o secţie exte sanitarele care efectuează Andrei, fără văz din *
cini patologice, unele boli toşi din municipiul nos Calitatea asistenţei me rioară la Că lan cu 80 pa intervenţii la populaţie să naştere — sprijinul a-
cronice ca ulcerul sau tru să înţeleagă acest act dicale a crescut şi prin ri turi ; două sanatorii T.B.C. fie însoţite de personal cordat din partea comi
cancerul de stomac şi al de înaltă ţinută morală dicarea pregătirii profesio cu 410 paturi şi 130 de mediu sanitar. în Deva s-a siei de cruce roşie a
tele. şi patriotică. nale, anual beneficiind de paturi de pneumologie ; un introdus tratamentul la staţiunii şi al comunei.
Societatea de Cruce ro Donarea onorifică de cursuri cu scoatere de la leagăn copii 200 paturi ; domiciliu pe timp de noap Maria şi Viorel Şer-
şie din ţara noastră a sînge este o datorie ce locuri de muncă cu terme 27 cre.şe cu 2 600 locuri ; te şi s-a trasat sarcina pen ban lucrează aici de
militat susţinut şi perma tăţenească a fiecărui om ne mai mari de o lună — 11 dispensare policlinici tru extinderea acestei me cinci şi respectiv şase
nent pentru donarea o- sănătos. peste 80 medici. teritoriale şi ambulatorii tode .şi în municipiile Hu ani tot niaseori. Deşi
norii'ieă de sînge, pe ca E bine ca fiecare om Personalul mediu sanitar cu 161 cabinete de specia nedoara si Petroşani. nu văd, muncesc cu dă
re a iniţiat-o în anul 1962. să se gîndească la even a crescut intr-un ritm foar litate şi 26 laboratoare ; 4 In cincinalul 1981—1985 ruire profesională şi se
Numărul donărilor ono tualele clipe de grea cum te ridicat în ultimii ani, în dispensare policlinici sto sînt prevăzute a fi date bucură de o familie te
rifice de sînge a crescut pănă ale vieţii, cînd a- prezent reţeaua sanitară matologice cu o dotare co în folosinţă spitalul orăşe meinic închegată, iar
în municipiul Hunedoa jutorul anonim din par fiind acoperită în propor respunzătoare şi o reţea nesc cu 20U paturi şi dis cei doi copii, unul mai
ra de la 814 în anul 1972 tea donatorilor de sînge ţie de 95 la sută. de cabinete stomatologice pensar policlinic la Haţeg, frumos decit altul, Ro
la 6305 în 1980. (în în îl poate salva şi să in Vom interveni în conti în dispensarele urbane co spitalul judeţean cu 4ău man şi Daniela, sint
tregul judeţ, numărul do tre în rîndurile donato nuare pentru creşterea nu masate, în şcoli şi în 30 paturi şi dispensar poli sănătoşi, privesc cu drag
natorilor este în prezent rilor de sînge. Să parti mărului de elevi la liceul comune ; 132 dispensare clinic la Deva, spitalul o- lumina zilei.
de 15 mii). Fruntaşe în cipe la această acţiune de sanitar din Hunedoara la medicale din care : 35 ur răşenese cu 2o0 paturi şi Si familiei Elena şi
această acţiune sint co solidaritate umană — fi treptele I şi II la cel pu bane, 6 şcolare, unul stu dispensar policlinic la O- Grigore Chitun cele mai
lectivele de oameni ai rească oamenilor cu înal ţin 3—4 clase. denţesc, 35 de întreprin ru.ştie, staţie de salvare la mari. satisfacţii le aduc
muncii de la C.S.H. cu tă conştiinţă din patria Reţeaua sanitară a jude dere şi 55 comunale; un Petroşani, dispensar poli munca, activitatea de zi ■
2 845 prize, de la I.M.H. noastră, constructori ai ţului dispune de o bază C.S.A. cu 4 laboratoare in clinic ia Brad, dispensar cu zi şi cei doi copilaşi.
cu 346, I.C.S.H. 305. Lo structură proprie şi 3 la urban comasat la Petrila. — Ştiţi — intervine
cuitorilor municipiului societăţii socialiste. materială formată din : boratoare de epidemiologie Marcela David — cu
9 spitale municipale şi o-
Preocupările de perspec
Hunedoara, îndeosebi oa Dr. EKELL ZOLTAN răşeneşti cu 5 003 paturi ; la Hunedoara, Petroşani şi tivă vor fi permanent îm sînt nevăzătoare din
menilor muncii din Com directorul Centrului de un spital comunal cu 140 Brad. bunătăţite, incit obiective naştere, dar întunericul
binatul siderurgic Hu recoltare şi conservare a paturi şi 4 secţii exterioa- In reţeaua sanitară a îl înving lucrînd sau
nedoara, li se cuvine o sîngelui Hunedoara judeţului sînt 134 autosa le propuse să se încadreze cîntînd. Deşi nu am vă
in planurile economico-so-
nitare cu dotarea necesa ciale ale judeţului, în po zut scena, am cîntat pe
ră şi 11 autoturisme pentru ea. Deşi nu am văzut
asistenţa la domiciliu. Din litica generală a partidu spectatorii, i-am auzit
anul 1980, Direcţia sanita- lui şi statului nostru. aplaudind şi atunci i-am
simţit alături.
In satul Văleni, din
Contribuţie activă la igienizarea apropierea Geoagiului,
l-am cunoscut pe învă
localităţilor ţătorul Iosif Pasc în
vîrstă de 55 ani şi care
(Urmare din pag. 1) salubrităţii şi condiţiilor de şaptesprezece ani
de igienă din gospodăriile încoace — deşi nu ve
ţiuni de identificare a de individuale, blocurile de de — îndrumă cu pa
pozitării necorespunzătoa locuinţe, cartierele şi stră siune şi competenţă pe
re a reziduurilor solide de zile din localităţile urba cei 10 copii ai şcolii pri
către unii locatari ai blo ne şi rurale, din întreprin mare din sal.
curilor şi transportul ne deri, colectivităţi şcolare — Aici, spunea învă
efectuat la timp de către etc. ţătorul Pasc, în faţa co
l.G.C.L. Prin îmbunătăţirea con piilor pe care nu-i văd
In etapa care urmează, diţiilor de salubritate şi dar le simt dragostea de
de pregătire pentru sezo igienizare a localităţilor ju carte, viaţa mea umbri
nul de iarnă, comisiile de deţului nostru vom contri tă de „întunericul zilei"
Cruce roşie, .in colaborare bui la prevenirea apariţiei îmi pare frumoasă, se
cu celelalte organizaţii de unor îmbolnăviri, la păs nină.
masă şi obşteşti, sint che trarea şi întărirea stării de Iată cile va exemple
mate să intensifice mun sănătate a tuturor locuito pilduitoare de muncă şi
ca de educaţie sanitară a rilor judeţului nostru. viaţă. Oameni caracteri
populaţiei, să mobilizeze LtlRINCZ ANDREI zaţi de adîncă omenie.
întregul activ în vederea medic principal la Centrul IOAN VLAD
efectuării unor activităţi sanitar antiepidemic corespondent
practice pentru asigurarea Deva
înfăptuirea obiectivelor năm, de asemenea, în
şi înaltelor cerinţe ce de mod deosebit, că în ra- l
curg din documentele Organizaţia de Cruce roşie-temeinic ancorată în instruirea populaţiei mura minieră, prin con-
Congresului al XH-lea al ştiinciozitatea activiştilor ţ
P.C.R., din mesajul tova de Cruce roşie şi cadre- t
răşului Nicolae CeauşescU pentru acordarea primului ajutur în caz de accidente lor medicale, aceste in-
a d r e s a t Congresului struiri şi-au găsit soluţii \
Societăţii de Cruce ro ti Va prin apariţia de noi sanitar superior, Comite cii în acordarea primului la pregătirea corespunză corespunzătoare pentru l
şie privind promova ramuri industriale, intro tului judeţean de Cruce ajutor. toare a condiţiilor în cuprinderea cît mai Iar- ,
rea şi m e n ţ i n e r e a să ducerea rapidă a cuceririi roşie, Direcţiei sanitare, Cei peste 3 500 de in funcţie de specificul ac gă a muncitorilor mini- 1
nătăţii populaţiei, im ştiinţei şi tehnicii în in si Inspectoratului şco structori formaţi din ac tivităţii, pentru o cit mai eri în formele de in- l
pun pentru organizaţia dustrie, mecanizarea şi lar lc revin sarcini spo tivul de Cruce roşie •— bună şi facilă însuşire a struire, !
noastră sarcina priorita automatizarea procesu rite în realizarea ample cadre sanitare, cadre di tehnicilor medicale pen Evidenţiem interesul 1
ră de creştere a nivelu lui muncii, dezvoltarea şi lor acţiuni care în jude dactice, tehnico-ingine- tru salvarea bolnavilor comitetelor de Cruce ro- \
lui calitativ şi a eficien folosirea largă a produ ţul nostru au demarat cu reşti, comandanţi de gru acuţi si accidentaţi. şic şi organelor de în- î
tei sale educaţi v-sani- selor chimice, intensifi succes la nivelul tuturor pe sanitare şi surori de Subliniem cu acest pri văţămînt din localităţile '
tare în promovarea mai carea circulaţiei rutiere comisiilor de Cruce roşie. Cruce roşie s-au implicat lej că numeroase comisii Deva, Hunedoara, Pe- ^
largă a formelor directe fac posibilă apariţia u- Desfăşurate în eta cu răspundere în pregă de Cruce roşie, ca cele troşani, Petrila, Lupeni, ţ
şi concrete de influenţare nor riscuri pentru orga pe, pregătirea instruc tirea a peste 48 000 oa din Combinatul siderur Brad, precum şi din lo- ’
a populaţiei pentru do- nismul uman, faţă de ca torilor precum şi dec meni ai muncii cu noţiu gic Hunedoara, l.M. Bar calităţile rurale Dobra, \
bîndirea unor cunoştinţe re personalul sanitar .şi lanşarea instruirii în fa nile teoretice şi practice za, I.M. Lupeni, l.M. Live- Vaţa, Crişcior, Baia de l
şi formarea unor deprin organizaţiile de Cruce ro za de masă în întreprin de acordare a primului zeni, l.M. Orăştie, I.M.M.R. Criş, Geoagiu ş.a., unde /
deri igienico-sanitare, de şie adoptă măsuri speci deri, instituţii şi alte or ajutor în situaţii de ur Simeria, Staţia C.F.R. instruirea oamenilor mun- 1
acordare a primului aju fice de prevenire. ganizaţii socialiste au a- genţă. Petroşani, Autobaza trans cii şi a elevilor se des- ^
tor, comportament nece In cadrul acestor cerin vut drept rezultat ampli Comitetul judeţean de porturi Brad, Grupul de făşoară cu foarte bune i
sar şi responsabil faţă de ţe, potrivit programului ficarea bagajului de cu Cruce roşie, împreună cu şantiere Rîu Mare-Rete- rezultate. 1
propria sănătate, faţă \de de instruire şi educare a Direcţia sanitară au spri zat şi multe altele au Dr. AUREL AITONEANU \
sănătatea colectivităţii. populaţiei în acordarea noştinţe şi deprinderilor jinit. comitetele locale si reuşit să-şi îndeplinească medic primar, inspector t
Modificările interveni primului ajutor de urgen practice ale populaţiei, e- comisiile din anumi planul de instruire de la Direcţia sanitară i
te în activitatea produc- ţă, aprobat de Consiliul levilor, oamenilor mun te ramuri ale economiei etapă la etapă. Menţio- judeţeană 1