Page 60 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 60
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
în de Toate forţele
iotlcă a li încheierea grata
9,10 fi
(Urmare din pag. 1) Cooperativele agricole din calaj însemnat, care tre 9,00 Tt
In procesul formării o- luptătorii au la îndemină rile, colectivele conduse Căstău şi Ocolisu Mic mai buie Înlăturat neîntârziat, „E
mului nou, constructor şi literatură de specialitate; de comuniştii Ioan Maier, au însă de însămânţat între cantităţile de porumb UI
apărător conştient şi devo puiegeri de întrebări şi răs Francisc* Siimo, Alexandru sare eforturi deosebite pen griul pe suprafeţe de ordi recoltat şi cele livrate la ii,as Li
tat al orînduirii socialiste, punsuri, seturi de planşe Tutu, Traian Ticula, Gheor- tru terminarea grabnică a nul zecilor de hectare, fi fondul centralizat al sta Ti:
un rol important îl are şi grafice care ilustrează ghe Angiu, Victor Crăciun însumînţării griului. ind necesar ca şi în a- tului. în afară de C.A.P. 12.00 Vc
nn
activitatea politico-educa- măreţele obiective ale dez .şi Mircea Mărilă, cele de Referitor la stadiul în ceste unităţi să se acţione Mărtineşti, doar de la Pa
tivâ desfăşurată de organe voltării economico-sociale la laminorul de benzi, fur sămânţăm griului, preşe ze energic, eu forţe supli C.A.P. Pricaz, Jeledinţi şi Io;
le şl organizaţiile de a ţării în anii actualului nalul nr. 6 etc., au fost dintele Consiliului unic a- mentare, în scopul finali Beriu s-an livrat, pînă în 13.00 Şi M<
partid, de toţi factorii edu cincinal. declarate colective model groindustrial Orăştie, loan zării grabnice a însămîn- ziua de 15 octombrie a,c., tic
caţionali. în ansamblul De un real ajutor ÎB ie muncă şi viaţă. Ele sânt Lupu, ne spunea că în ul ţărilor. In ceea ce priveş între 3 şi 18 tone porumb 16.00 Fo
preocupărilor pe aceasta buna pregătire şi în infor Hcătuite din luptători ai timele zile importante mij te recoltatul porumbului, la baza de recepţie. ţa
CI
linie, comitetele şi birou marea operativă, multila ♦cirzii patriotice şi tineri loace mecanizate au fost ritmuri necorespunzătoare Paralel cu însăminţările îl
rile organizaţiilor de partid terală a locţiitorilor politici care constituie exemple de concentrate la C.A.P. Be- si recoltatul, la C.A.P. Pfi- 18,15 In
zc
din Combinatul siderurgic de subunităţi este „Cabi comportare în muncă, în riu şi Orăştioara de Jos, şi restanţe mai mari se caz .şi T-urdaş, la ferma de 18,50 101
Hunedoara acordă o aten netul locţiitorului politic“. familie şi societate. unde s-au efectuat arături semnalează la C.A.P. Pri- stat, la complexele zooteh 10.00 T(
caz şi Sibisel, unde recol
ţie permanentă dezvoltării Organizat la sediul statu Avem în structura orga pe suprafeţele eliberate, ta nu este strânsă nici de nice din Orăştie si Beriu 19.25 Pi
conştiinţei socialiste a lui major al gărzii patrio nizatorică a gărzii patrio existând condiţii ca însă- pe jumătate din suprafaţa trebuie terminată grabnic şi
ro
luptătorilor gărzii patrioti tice, cabinetul dispune de tice un corp de locţiitori minţarea griului să fie în 19.55 Tc
ansamblul
Pe
stabilită.
ce şi a membrilor celorlal o bogată bază documen- politiei activi, din ce în ce cheiată intr-un timp scurt. consiliului s-a creat un de acţiunea de însilozare a fu 20.25 Fi
rajelor.
te formaţiuni de apărare mai bine pregătiţi şi mai Pi
din cadrul combinatului. competenţi, cu o bogată lo:
di
Biroul comitetului de C.S. Hunedoara experienţă si cu un pro Unde există preocupare, se poate 21,35 Ci
partid, împreună cu sta fil moral înaintat. în rîn- că
Vi
tul major al gărzii patrio dul lor se numără de pil 22.55 T<
tice au întreprins la înce tară. De asemenea, am o- dă, Eroul Muncii Socialis depăşi pianul la lapte şl carne
putul fiecărui an de in te Ştefan Ţripşa, precum
strucţie măsuri politice şi rientat astfel propaganda şi Aurelia Ionescu, Livia Cooperativa agricolă din deri a tuturor resurselor Plantele de nutreţ — lo-
vizuală, incit conţinutul ei
organizatorice menite să să răspundă cit mai bine Croitoru, Andrei Petrescu, Ostrov se situează in rîn- de furaje. lium, r, ap iţă şi culturile
ridice la un nivel superior exigenţelor realizării unei Emil Sălăjan, Ioan Diouţă, dul unităţilor care an de 1 nter loc ut oru 1 acc entu a tiu u .
de masă vende pentru con
calitatea procesului instruc- noi calităţi in activitatea Dumitru Ivănică, Aron an îşi îndeplinesc indica grija,'pe oare o acordă con sum în primăvară — o- dioproj
tiv-educativ. Astfel, în Drughin, ion Muntcanu, torii de plan aferenţi sec ducerea C.A.P. ridicării eupă peste 70 do hectare, Radio ji
cursul anului 1981, pe baza colectivului de muncă, a Ioan Topliţă şi alţii. torului zootehnic. Impor potenţialului pajiştilor prin însămînţarea acestora fă- presei;
diilor;
programului întocmit, au luptătorilor şi tinerilor. în Prin tot ceea ce iniţiem tant de remarcat este că fertilizare, recoltării în faza cîndu-se in bune condiţii. 9,05 A
ediţiile lunare ale gazete
fost instruiţi cu regulari pe linia activităţii politi- plusul dc peste 15 000 li optimă a finului şi înlă Pe lingă preocuparea de Buletin
tate locţiitorii politici de lor de perete apar artico co-educative, prin realiză tri lapte Înregistrat pînă turării oricăror pierderi la a asigura furajele necesare, ta litei
cele m
le în care sînt evidenţiaţi
subunităţi, punîndu-se ac luptători şi tineri din de rile în producţie si în pro acum la producţia marfă transport, depozitare şi in fermă se desfăşoară popula:
centul pe perfecţionarea cesul instructiv materiali şi cantitatea de peste 50 000 consum in hrana animale ştiri;
pregătirii lor teoretice şi taşamentele pentru apăra zăm cu consecvenţă cerin kg carne livrate la fondul lor. Aproape fără excep ample lucrări de moder 11,35 j
metodice. Temeinic înar rea patriei care obţin re ţa pusă in faţa noastră de de stat s-au înregistrat în ţie, de pe cele 195 ha fi nizare, cuprinzînd şi îm TV.; 1
prejmuirea depozitului de
12.30 D
maţi cu tezele şi orientă zultate deosebite în pro comandantul suprem, to condiţiile folosirii furaje neţe sc realizează oiţe lui no
rile de bază ale politicii ducţie şi în pregătirea varăşul Nicolae Ceauşescu, lor obţinute numai de pe două coase, obţioîndu-se nutreţuri, un sprijin de la 3 ; ]
seamă fiind acordat dc
partidului nostru în dome pentru apărare. Iată doar de a transforma întreprin terenurile cooperativei a- minut;
ştiri;
niul întăririi potenţialului câteva nume: Ştefan Tur- derea într-o cetate de e- gricole. Preşedintele uni către lucrătorii dc la a- Iod ii; ]
economic şi de apărare al buţ, Bartolomeu Gladov- ducaţie comunistă, revolu tăţii, Cornel Lăpădătoni, In zootehnie menajarea hidroenergetică' La ,.I1
patriei, ei au putut să ex schi, Mircea Colhon, Vasii- ţionară, de muncă şi apă ne spunea că datorită mă Riu Mare-Retezaţ. Rezul 20.30 A
plice convingător luptăto le Sos, Mihai Potlac, Lili rare. Diploma de unitate surilor întreprinse pentru tatele econ om i c o-f in a noi a re Kadior-
diojurr
rilor problemele pe care Bolea, Ioana lordaehe. fruntaşă pe judeţ atribui gospodărirea judicioasă a otavă dc cea mai bună ca ale fermei 'sînt strîns le dans ;
aceştia trebuie să le cu Un puternic ecou are tă anul trecut gărzii noas suprafeţelor destinate pro litate. Important dc rele gate de activitatea îngriji muzica
noască, să-i mobilizeze la ampla acţiune ce se des tre patriotice si locul 1 pe ducerii furajelor, obţinerii vat este că furajele se torilor de animale Vasile
muncă pentru îndeplinirea făşoară în toate sectoarele judeţ ocupat în acelaşi an unor producţii ridicate de administrează numai în şi Ileana Rasoni, Cristian
în cele mai bune condiţii combinatului pe coordona de grupa sanitară a com fin la unitatea de supra stare preparată şi în Ştefănescu, Ana ÎJeiconi,
a sarcinilor de plan şi a tele formării unor colec binatului ne obligă să re faţă, cooperativa nu a fost amestec în hrana anima Ionel Arvigău, Traian Zei-
celor din cadrul procesu tive model, ale educării confirmăm prin muncă a- nevoită să apeleze la cre lelor. Activitatea s-a or co.ni, Ighita Ştejoni, Au DBV/
lui de instrucţie. oamenilor muncii, luptăto siduă şi prin realizări deo dite sau la fondurile pro ganizat astfel încât nici în rica Pascotescu şi Olivia rea
Opric, care se preocupă cu
Biroul comitetului de rilor şi tinerilor în spiri sebite nivelul înalt de pre prii pentru procurarea de zona montană la această pricepere .şi răspundere dc Punga
HUNEI
partid si statul major al tul codului de norme şi gătire al formaţiunilor de nutreţuri. Deşi suprafaţa dată nu a mai rămas nici îngrijirea şi furajarea a- (Flacâr
gărzii patriotice, organele principii ale vieţii si mun apărare din cetatea hune- ocupată cu fineţe nu de un kilogram de fin care nknalelor ce le au în pri riile I-
şi organizaţiile de partid cii comuniştilor, ale eticii doreană a oţelului. păşeşte 200 hectare, iar e- să fie transportat. Coo mire. Mai mult se aşteaptă Piraţii
Fata b
şi cele ale U.T.C. din uzi şi .echităţii socialiste. Be fectivul de animale cuprin peratorul Iustin Oprie oare însă să se facă simţită şi nil); I
ne şi secţii au întreprins neficiind de experienţa va IACOB ÎOPLICEAN de 800 bovine, la care se se ocupă si răspunde 'de prezenţa şefului fermei, El- furata
măsuri vizînd organizarea loroasă a puternicului nos secretarul mai adaugă 500 ovine, pro asigurarea bazei furajere vira Szabo, atît în ceea ce Laudis
unor acţiuni politico-edu- tru detaşament de siderur- comitetului de partid, ducţia de fin care se rea merită laude pentru mo priveşte organizarea acti Morgai
PENI :
cativc la punctele de do gişti şi acţionînd cu per comandant lizează acoperă întreg ne dul cum îşi îndeplineşte vităţii zilnice in fermă cit Rajgra
cumentare. Aici coman severenţă pentru autoper- al gărzii patriotice cesarul. Aici este locul să sarcina încredinţată. şi urmărirea respectării în Barklc
danţii, locţiitorii politici şi fecţionare pe toate planu- de ia C.S. Hunedoara way i
facem şi o paranteză. U- Grija de buni gospodari tocmai a programului de CAN :
nele unităţi vecine, cum a cooperatorilor din Os lucru, ceea ce ar contribui «tui
NEA :
sînt C.A.P. Clopotiva sau trov se remarcă şi prin la amplificarea realizările-'' păţi (
Rîu de Mori, spre exemplu, rezultatele înregistrate la sectorului zootehnic. SA :
deşi dispun de suprafeţe semănatul culturilor furaje (Munci
de păşuni şi fineţe natu re în această toamnă. N. TiKCOB Iancu
zaţul);
rale de peste patru-cinci flăcări
ori mai mari, nu reuşesc ORAŞ'
să-şi asigure in totalitate Stitaisri de Sycmj lui (P
riile I-
cantităţile de fibroase ne G1U-B
cesare. Evident, situaţiile (Urmare din pag. 1) faţa lor este de a preda 40 de
(Casa
negative semnalate se ex încă 50 de apartamente. Jandai
plică doa'r printr-o slaibă Sarcină pe care, după cum (Dacia
preocupare pentru strânge In acest an, constructorii am văzut, constructorii sînt petroli
rea la timp şi fără pier- din Orăştie au predat 136 LAN :
I de apartamente. Prin pre hotărâţi să o îndeplinească l-II
SIMEI
exemplar. Pe lingă cele re
darea blocului 119 A (70 latate mai trebuie subliniat dragos
I.C.S. Hunedoara, şantie reşul) :
rul IV, Iotul I, Micro 5. de apartamente) la .sfirşitul că Şantierul nr. 5 Orăştie (I-
Brigada dc zidari condusă lunii octombrie, planul a- a reuşit să-şi asigure pînă
dc comunistul Vasile Gher nual al şantierului va fi la această dată front de
man se numără printre lucru- pentru 1982 la 137 fi
fruntaşele şantierului. realizat, chiar depăşit. Sar
cina şuplimentară pusă in de apartamente.
Rezu
l(i oct
Extr
(Urmare din pag. 1) clasa granu.lo.mctrică de 28, 61,
plus 80 mm, la care se
constată cea mai mare ce Extr
fie plimbat inutil prin pre- nuşă. Acei bulgări dc ste 30, 59.
paraţie. Din cauza acestuia de aici nu rezultă bulgări rile de pregătiri în zone ril care produc mari ne lei. FO-Pi
nu se încadrează in indicii mari de steril, care să per sterile şă se facă profile cazuri la preparaţie trebuie
dc calitate ai sortimentelor turbe procesul de prepara reduse. Totodată, să fie e- eliminaţi încă din abataje.
livrate, preparatorii f i i n d re. Da lucrările de pregă videnţi'aiţe zilnic rezultate
(Urmare din pag. 1) laborare cu alte întreprin nevoiţi să respele cantită De asemenea, noi mai a-
deri din judeţ şi din ţară ţile respective. De reţinut tiri insă se pot alege şi de le obţinute in alegerea ste vem posibilitatea de a con
şi vor duce la creşterea pozita pe marginea galerii rilului, să se vadă cine a- tribui la realizarea produc
vizînd specializarea lucră că la respălarea unui va lor. l-ege şi cine nu, pentru ca ţiei de cărbune planificat Tini)
torilor pe operaţii, întărirea productivităţii muncii, la gon de cărbune se pierde întregul colectiv să-i cu pentru cocs prin .depăşirea 17 oc
Vrer
disciplinei, reducerea con sporirea producţiei. Bine 30 la sută din cantitate. Din dezbateri a rezultat sarcinilor Ia producţia fi să cu
sumurilor de combustibil, înţeles, doar atît nu este După ce Ivan Vitan, şe că cel mai bine se poate noască pe cei ce nu con zică a minei noastre, cu vor ci
energie ete. suficient. Numai printr-o ful comisiei de calitate, a alege sterilul diin abatajele tribuie la îmbunătăţirea ca atît îneît să compensăm Vintul
mobilizare totală a între cameră. în acest sens, Si- lităţii cărbunelui de la mi intens
— Pînă la sfirşitul anu prezentat preocupările mi nă, în acelaşi timp, Oarol penalizările pentru ncinca- nord-i
lui au mai rămas puţine gului nostru colectiv — şi nei Barbă ten i privind creş gispund Kovac.ş ară ţa că Iiaeso, de la sectorul trans drare în normele de cali minin*
ea există deja —- ne vom
tre 3
zile, iar colectivul se mai atinge scopul propus. terea producţiei de cărbu brigada pe care o cOnduce tate“. maxin
confruntă cu unele greutăţi ne si îîmbunătăţirea aces aplică de foarte mult timp port, propunea ca şi colec- Am prezentat cîteva pro Peni
tivuj său să contribuie la
îrt ce priveşte va?.ţ ,zarea La cele relatate vom mai tuia, au fost dezbătute câ acest procedeu şi are re aceasta prin alegerea ma puneri şi preocupări care, zile :
:
Vrei
sar,inilor ¡3 export. Cum adăuga că în atenţia ime teva căi prin care minerii zultate bune. Din abatajul nuală la eulbutor ; aici să fără îndoială, vor contri cerul
v-af> <Tin di t să le depăşiţi ? diată a conducerii unităţii, şi-au propus ca, fiecare la său nu pleacă bulgări de fie în permanenţă un om bui la îmbunătăţirea cali vor c;
— a fost întrebarea pe ca a organizaţiei de partid, locul său de muncă, să steril, aceştia sînt depuşi cu această sarcină. tăţii cărbunelui pentru ploaie
re am adresat-o ingineru trebuie să stea intensifica contribuie la reducerea ste pe podi tură, altfel ar în „Propunerile făcute — a- cocs, cerut atît ele mult de La î
Vrei
lui şef al întreprinderii. rea activităţii la carierele rilului vizibil. Minerul şef funda ralul şi transportoa combinatele noastre side să ci
Boris Răileanu. de travertin de la Geoa- de brigadă, Pompei Tomo- rele, stagnind producţia. răta ing. Ovidiu Avrames- rurgice. Şi, după cum s-a Vor c
cu, directorul minei — vor
Vîntu
— Prin punerea în func glu şi Cărpiniş şi, dc'ase lea, din sectorul I, sector Ion Căsuneanu, dc la sec văzut şi din aceste dezba ficări
ţiune rn devans a gateru menea, urgentarea întoc cu mari depăşiri la calita torul II, propunea să fie duce la îmbunătăţirea ca teri, există multiple posi la 80-
lităţii cărbunelui. Sarcina
lui diamantat şi a celor mirii documentaţiei nece te. arăta că în abatajul pus câte un om să aleagă principală pe care o avem bilităţi de asigurare a torul
trei maşini de tăiat. Aces sare deschiderii şi exploa să i tăierea se face cu com- noi, este ace-a do a elimi cantităţii şi calităţii prevă rolog
Tuţur
tea sînt utilaje asimilate tării intensive a carierei b i. deci alegerea manua sterilul de pe transportor zute.
de noi şi realizate în co is marmură de la Bobîlna. lă nu este posibilă, însă in subteran, iar la lucră na definitiv dacă se poate