Page 61 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 61
L 7447 @ SÎMBĂTĂ, 17 OCTOMBRIE 1981 Pag. 3
In spiritul Legii autoaprovizionării, ai principilor echităţii
¡VIZIUNE
îmbunătăţirea eprovizienărli populaţiei - obi
ală
rtistic (reluare)
mul pămintului
»temui iubirii“,
parte. a v h ¡1 v a
ira română — a fiecărei loca leearus cetăţean
VI u şa t eseu 1 f
patriotică a
româneşti (II).
lin creaţia sim-
vocal-simfonică
►peră Nu-I gospodar acela care, avînd pămîtit, merge Aprovizionare ritmică —
cultural-artis-
tiv
F.C. Constan-
Universitatea la magazin .cu sacoşa dopa alimente • desfacere promptă,
poca. Repriza
istorie şi pre- corespunzătoare
documentar Autcconducerea şi auitoa- ră consumul propriu şi livrea în sat şi femei cane culeg nu vine adulte şi tineret, 17
seri provizionarea fiecărei locali ză şi la fondul de stat. Moi de pe pămîntul şi din gră porci şi 45 000 I lapte. Or
tal Din nou prin magazine ali
¡mul — mesaj tăţi impun măsuri care să se Gherman-Ghica a dat a- dina lor, ci din magazinele dacă s-ar cultiva zecile de limentar nr. 2, două persoane
jare a culturii asigure cultivarea tuturor te nuf acesta 1 000 I lapte, A- din Certej şi Deva. Aceasta-i hectare de teren devenite mentare. De astă dată in o- făceau cumpărături. Rodica
(III) renurilor, astfel ca toţi deţi ron Ghe-rman 680 I, loan lan- o mentalitate cane trebuie să pămînt al nimănui şi fie raşele Brad şi Călan. Urmă Moldovan aranja mai fa în
elopedia rim eforturile care se fac rafturi. Colega ei, Aurelia Ma
•ial : „Crahul“, nătorii de pămînt să producă cu 900 I, loan Bucur 1 200 I, dispară. Sînt însă oameni, care gospodărie ar creşte a-
e a stuiliouri- cereale, cartofi şi legume, să Sabin Filimon 690 I — ca să din păcate şi în satul nostru, nimale şi păsări, contribuţia pentru aprovizionarea, gospo rina, povestea cu cineva. ,,Ce
u’icanc. Episo- crească animate şi păsări, a- dau doar cîte.va exemple. Eu care nu vor să-şi mai bată lor la fondul de stat s-ar dărirea fondului de marfă, aveţi in pungile acestea ?“...
tît pentru consumul propriu, am livrat pe bază de con capul cu cultivarea pământu desfacerea ei, modul in care Nu răspunde. Ne îndepărtăm
că... fără mas- putea dubla şi chiar tripla,
cit şi pentru fondul de stat. tract pînă acum 2 900 I lap lui, lăsîndu-1 în paragină şi lată cîţiva din cei care au lucrătorii din comerţ şi cum jenaţi de atîta nepăsare... în
cu public Cum este folosit pămîntul, te, un porc şi 2 viţei, 100 mutîndu-se la oraş, cei mai pămînt şi nu-l cultivă, locu părătorii au înţeles prevede trebăm unde-i responsabila u-
al. Sport. care este contribuţia gospo ouă, păsări şi alte produse. mulţi la Deva. ind în Deva. Msdrea Leuşor rile recentului Decret al Con nităţii. ,,Doar acum a ple
dăriilor
BHEBBgEBSBBBBl populaţiei in satul (49 ari arabil şi 51 ari pă siliului de Stat. Ce ne-a re cat“ (7 I). In timp ce vizităm
Nojag, comuna Certej ? în şuni), Moise Patru (1,35 ha levat acest raid ? magazia, apare şi a treia vin-
legătură cu aceasta, am con „Trebuie să pornim de la faptul că pă arabil şi 2,25 ha fineţe), Bra- ® Brad. Eforturi pentru o zătoare cu o franzelă in mi
semnat opiniile unor locuitori. mîntul, indiferent de proprietate, este u,n bun nă. ,,Am fost după pline“ ■—•
i l : G,00 Ra- Moise Nicolae-Miioş, mi şovan luliu (2,72 ha arabil, aprovizionare echitabilă. Ma motivează Amalia Luca. Se
dimincţii; 7,00 ner pensionar. Lucrez tot pă- naţional al întregului popor — şi trebuie cu£ 1,22 ha păştşoi, 1,83 ha fine gazinul nr. 90. Se făcea a mai invocă un motiv şi pen
8,00 '°vista tivat în totalitate ! Toţi deţinătorii de supra ţe). Asemenea exemple sînt doua aprovizionare din acea
L’urierui uielo- mintul pe care il am şi obţin zi cu produse tip ,,gospodi tru absenţa colegei Mariana
aletin de ştiri; recolte bune. Am recoltat feţe agricole trebuie să se ocupe de îngrijirea multe na numai la Nojag, ci Toma. La ora 15,10 in maga
i radio; 10,00 peste 2 000 kg porumb, 1 000 în toate satele comunei Cer na" : pui la rotisor, semipre- zin se aflau puţine vinzătoa-
ri; 10,05 Revis- şi de lucrarea pămintului, trebuie să producă tej, precum şi in multe alte parate — sarmale, şniţele,
tdio; 10,10 Din kg cartofi şi aproape 500 kg maximum din ce se poate realiza pe terenul ardei umpluţi, salată beuf. re dintre cele care ar fi tre
oscute melodii griu. In grădină cultiv legu localităţi din judeţ. buit să intre in schimb la ora
00 Buletin de me. Ţin in gospodărie două respectiv, aşa cum trebuie să-şi asigure şi Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ,,Noi încercăm să diversifi 14. iŞl aceasta, in timp ce
tlas cultural ; căm produsele pe bază de in magazie ar fi fost mult de
emieră Radio- vaci, două oi, doi porci şi creşterea de animale“. secretarul general ari partidu legume, idee pe care restau
letin de ştiri; trei viţei. Am predat statului lui, referindu-se, în cuvînta- lucru .
¡oara folcloru- pe bază de contract 2 viţei, NICOLAE CEAUSESCU r-ea la Plenara C.C. al P.C.R. rantul nr. 109, care ne apro în contrast cu aspectele de
13,OJ De la 1 un porc şi 200 I lapte, cit din octombrie 1980, la nece vizionează, a preluat-o cu aici, la magazinul cu autoser
•tbal minut cu succes, conservind pentru
Buletin de m-am angajat, dar duc în sitatea de a se cultiva fie vire nr. 78 din oraşul nou —-
Ieridiane me- continuare lapte la punctul Am dat pentru că' şi noi pri loan Ormindean, om trecui care palmă de pămînt spu iarnă mari cantităţi de vine ordine şi servire ireproşabi
ele serii; 20,00 de colectare. Avem pămînt mim de la stat tot felul de de 78 de ani , ne spunea : te, gogoşari, ardei, murături le. Lucrătoarele n-aveau pic
1
u cîntece“ ; nea : „Să aplicăm cu fermi asortate. Desfacerea produse
ttomânia; 20,40 bun, roditor. Dar pămîntul ca produse industriale,- ulei şi za „îmi este necaz că nu mai tate măsura ca toţi cetăţenii lor la raionul mezeluri începe de răgaz : Marioara Visari-
S; 22,00 Ra-% să producă, trebuie să-l mun hăr. Avem deci obligaţia de pot munci aşa Cum aş vrea,, care deţin teren agricol să-l nescu vindea zahăr, ulei şi
30 Ring de ceşti. Sint in satul nostru ce a produce şi a vinde statu da-r tot ţin două vaci şi din la ora 17. Ieri, pe întreaga făină, preambalate şi aranja
,00 Non stop lui surplusul din produsele ce produc vînd şi statului. A- lucreze, să-l cultive, să creas întreprindere am primit 3 600 te la indemină înainte cu o
jrn. tăţeni care nu-şi mai lucrea că animale. Este inadmisibil kg preparate de carne, din
ză pămîntul, nu mai ţin pe noastre. vem şl din ăia care spun : să ajungem în situaţia ca care aici 700 kg (salam, pa seară de Edith Tămaş şi Ro-
lingă casă animale şi pă Sabina Haneş. Anul acesta „Eu am plată, nu mai lu satul să aştepte aproviziona rizer, piept fiert şi afumat, zina Pop. Sofia Şoimoşi ajuta
m; sări, pentru că s-qu obişnuit a fost un an foarte bun. Am crez pămîntul. Ce-mi trebuie rea cu produse agricole din crenvurşti, slănină etc.), stră la descărcatul şi distribuirea
plinii, Valeria Onescu se pre
strins 1 500 kg porumb, peste
BBMBBBBa să primească totul de la stat, — cumpăr de la magazin.". oraş". Acest lucru trebuie să dania noastră îndreptindu-se
fără să dea nimic. Aceştia 600 kg grîu şi mai mult de Dar dacă am face toţi aşa gătea să preia mezelurile iar
nturi in Ma- socotesc că, dacă sint mun 500 kg orzoaica. Legume a- şi ne-am aşeza la rind ce-o fie bine înţeles de către toţi spre organizarea in ordine şi Mariana Brinduşescu incasa
li (Patria); citori statul trebuie să le a- vem şi pentru consum în sta să cumpărăm din magazin ?" cei care deţin terenuri agri disciplină a vinzării“ —■ pre contravaloarea produselor. .
•elule (Arta); cole, iar consiliile populare cizează şefa unităţii, Elisabe-
: Am o idee sig.ure hrana. Asta-i o con re proaspătă şi conservate Aşa cum rezultă din regis ta Rus, secretarul comitetu rk
ibana — se- cepţie greşită. Eu şi cînd am pentru iarnă. Cu ce obţinem trele de la primărie, din ce trebuie să aplice în mod ferm Deci, măsurile luate pentru
iderurgistul) ; lucrat în producţie am culti de pe păimint creştem anima le 172 de gospodării din No hotărîrile partidului şi legile lui de partid al I.C.S.M.
ii XX (Arta); Magazinul nr. 1. Ordine şi buna aprovizionare a popu
(Conslructo- vat pămîntul. le şi păsări şi vindem şi sta jag, 70 cresc vite, iar 17 cresc ţării cu privire la fondul fun curăţenie. In magazie se dis laţiei ca urmare a aplicării
ANI : Marfă loan Haneş. Sînt în satul tului. îmi place să am de oi. Celelalte gospodării nu ciar. prevederilor Decretului Con
ea); Signum nostru oameni harnici şi buni toa.te în gospodăria mea, nu cresc animate. Locuitorii aces tribuie in pungi de două kg
•mbrie); Fata făina de mălai. ,,Zilnic, de siliului de Stat sînt stimula
ublica); LU- gospodari. Aceştia îşi asigu să cumpăr de la oraş. Avem tui sat au contractat 98 bo N. EADIU marţi încoace, am distribuit torii pentru organizarea mai
bandiştii din judicioasă a desfacerii. Da
iral); Familia cite 1 000 kg, mai avem cir că pe alocuri mai intervin as
pc Broad- ca 3—4 000 kg de scos in
resc) ; VUL- vinzare“, — ne asigură vinză- pecte ca acela de la Călan,
1 casctofonu- toarea Maria Golcea, in timp ele sint , nedorite excepţii
irul) ; LO- HJmenî m ştie
lul dir. ^¿ir- ce dirija preluarea a f 000 de despre care cei interesaţi au
; AN’ ^ \- litri de oţet. ocazia să ia cunoştinţă pe a-
ianu zapciul nlmte? ceastă cale, pentru a le eli
URICANI : & Călan. Acelaşi profil,
iducul (Rete- mina.
: Munţii în în imaginea de jos - dar nu şi aceeaşi răspundere. LUCiA LiCIU
ua roşie) ; prezentăm un aspect Ora 14,45. în magazinul a- ESTERA SIMA
Febra auru-
Vlinia — se care vădeşte o gravă
ara) ; GEOA- iresponsabilitate pentru
Baba şi cei
seriile I-II soarta avuţiei obşteşti.
ră) ; HAŢEG : O cantitate de ordinul
extratereştrii
ii : Pruncul, sutelor de kg de fasole
delenii; CA- păstăi, bună pentru con
lul — seriile
le cultural ; suni ia vremea recoltă
icrificiul din rii, a losl pur şi simplu
iile T-II (Mu- aruncată lingă trecerea
Labirintul
de cale ferată spre A-
batorul din Deva, pe
strada Bălaia. Cine este
Se pot, deci, face cumpărături si în ordine, fără nervi, fără timp pierdut.
Foto : VIRGLL ONOIU oare autorul acestei
fapte incalificabile, cat;e
agerii din -
981 : constituie o încălcare
In aceste zile, - prin pieţele judeţului în flagrantă a prevederilor
3, 19, 60, 49, Decretului 306/1981 ? Ia
89, 8, 74, 25, uralârirea respectării mercurîaJujAM tă o întrebare la care
aşteptăm răspuns din
U.Yi: 1 281 249 partea organelor în
DEVA : Se poate deci căţi asemănătoare, cu — 14 ORĂŞTIE : Nu-i prea Ludovic Roslaş şi prada sa. Lucrind ca mecanizator la
şi în condiţii lei. Ştefan Borchiş, din Nă- mult 10 lei kilogramul drept. S.M.A. Călan, Rosta.ş a sustras de pe qîrop dc la C.A.P. Strei-
dlag, vinde ardei gras.
Călan 590 leg cartofi, 80 kg griu de sămînfă şi 30 kg porumb.
echitabile Preţul afişat — 5 lei kilo de ardei ?
IA
Dosi se pună cu mai mul gramul. „Dacă mă 'înţe în pofida mercurialului
tă stringenţă respectarea leg cu cumpărătorul să afişat la loc vizibil, care
bil pentru de către producătorii in mi-1 ia tot, îl dau şi cu 4 prevede pentru ardei pre
1981 : dividuali a preţurilor ma Ici” — zice el. Are şi vi ţui de 5 lei, un producă
:ral frumoa- ximale de mercurial, deşi nete. Nu sint ele cine ştie tor cere cu seninătate 10
iabil, izolat lei pe kilogram. Intrăm în
e de ploaie, e o zi obişnuită de peste ce de frumoase dar în ur
moderat cu săptămînă, piaţa mare a mă cu 3—4 zile se pretin vorbă cu el. Nu cedează.
lin vest şi municipiului Deva nu duce dea pe aceeaşi marfă un „N-am venit tocmai de la
'mperaturile preţ dublu. Se poate deci Arad ca să vînd cu 5 lei
luprinse in lipsă de ofertanţi. Sint de
ie, iar cele toate, ca la piaţă. Ne oprim face comerţ şi în piaţă in ardeiul. Mai bine îl duc
şi 19 grade. la o tarabă cu conopidă de condiţii de echitate. Nu le- înapoi” — ne spune. în
Dârele două, am mai văzut în piaţă pe final, credem că aşa a şi
toată frumuseţea. Vindea
•ătoare cu Cornel Birăescu, din Coştei precupeaţele care, avînd făcut, pentru că n-a găsit
noros, cînd — Timiş. Vinde cu preţ de gospodării pe la periferia cumpărători la preţul cerut
;i averse de mercurial. „E bun preţul oraşului, cereau cîte 6—7 de el. în rest, joi în pia
pe care-1 obţineţi pe cono lei pe o rădăcină de hrean ţa Orăştiei — zi obişnuită.
ral frumoa- pidă ?“ — il întrebăm. „E şi 7—8 lei pe kilogramul Cumpărătorii încep să facă
schimbător. bun, de ce să .nu fie bun ? de varză murată. Bine că tot mai hotărît opinie în
e de ploaie, nu le-am mai văzut. Cind favoarea respectării mer
nta intensi- Cu 7 lei kilogramul, cono curialului şi aceasta e foar
; ziua pînă pida e plătită destul de vor apare, administraţia
•ă din sec- bine”.Cintărim două bucăţi. pieţei are datoria să le te bine. Trebuie să punem
2. (Meteo- Exact un kilogram. Cu tempereze pofta de specu capăt speculei ce se face
u : Liana cu produse agricole în pie
T
două zile n v’oă cu mpă lă. Cine vinde în piaţă să
rasem conopidă, două bu vindă la preţ de mercurial ! ţe. Depinde de noi !
