Page 63 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 63
CONSILIUL D£ STAT
AL
REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
& I C I E Î
plivind «Rele măsuri referitoare ia întărirea ciuioconducerii
şi autoaprovizionării teritoriala, precum şi ia asigurarea
aprovizionării în bune condiţii a populaţiei cu pîine, făină şi mălai
înfăptuii'ea programului de ridicare tului, cultivarea tuturor suprafeţelor de
continuă a nivelului de trai al întregului teren din sectorul de stat, cooperatist şi
popor, stabilit de Congresul al Xll-lea al din gospodăriile populaţiei, utilizarea ra
Partidului Comunist Român, impune în ţională a forţei de muncă ocupate in a-
deplinirea integrală a programelor de gricultură, pentru creşterea continuă a
dezvoltare a producţiei agricole în toa producţiei de cereale şi alte produse ve
te unităţile de stat şi cooperatiste, valo getale şi animale, sporirea contribuţiei
rificarea în mai mare măsură a resurse agriculturii la dezvoltarea economiei na
Anul XXXIII, nr. 7448 DUMINICĂ, 18 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani lor din gospodăriile populaţiei. ţionale şi la ridicarea nivelului de trai
.Producţia cerealieră a ţării asigură a- al populaţiei.
provizionarea întregii populaţii cu pîine, Art. 3. — Unităţile agricole socialiste,
făină, mălai şi produse de panificaţie, toţi locuitorii din mediul rural şi urban
Brigada de reporteri în zootehnie precum şi satisfacerea cerinţelor de ma care deţin terenuri agricole au obligaţia
terii prime ale industriei şi altor nevoi de a le cultiva şi obţiqe produse agri
ale economiei naţionale. cole, de a creşte animale .şi păsuri, pen
Aprovizionarea populaţiei de la oraşe
Cin sfiit furajate şl îngrijite animalele, cum şi sate cu pîine, făină şi mălai trebuie să tru satisfacerea nevoilor proprii de con
sum şi crearea resurselor necesare consti
se realizeze prin aplicarea fermă a prin tuirii fondului de stat.
cipiilor autoconducerii şi autoaprovizio-
evoluează producţia de lapte, cum slut nării teritoriale, folosind resursele proprii în perioadele de vîrf ale lucrărilor a-
din producţia cooperativelor agricole şi gricole, pentru întreţinerea culturilor,
strîngerea la timp şi iară pierderi a re
din gospodăriile populaţiei şi cele din fon coltei, toţi locuitorii satelor , comunelor
-
pregătits adăposturile pentru iarnă ? dul de stat. şi oraşelor agro-industriale, indiferent de
în conformitate cu prevederile legale
privind dezvoltarea producţiei vegetale şi unitatea în care îşi desfăşoară activitatea,
La brigada din Brănişca, animale si folosirea întregului fond fun au datoria să participe efectiv la executa
In cursul dimineţii de ieri, din iniţiativa Biroului Comi- la capătul unui grajd, în ciar, toţi locuitorii din comune şi sate, rea muncilor agricole in unităţile de stat
ietuiui judeţean de partid, un număr însemnat de colec grijitorii îşi păstrează lo precum si cei din oraşe care lucrează în şi cooperatiste.
tive s-au deplasat în ferme zootehnice pentru a urmări cuinţa. La celălalt — lăp- agricultură sau deţin terenuri agricole au Art. 4. — Consiliile populare munici
modul cum sînt furajate şi îngrijite animalele, cum se res tăria este o încăpere cu tot obligaţia să valorifice integral şi eficient pale şi orăşeneşti vor lua măsuri pentru
pectă programul de grajd şi care este evoluţia produc ce vrei şi nu vrei în ea, pămîntul, să realizeze produse agroali- dezvoltarea producţiei agricole în satele
ţiei de lapte, cum sînt pregătite adăposturile pentru ier- ¿¿ar mai ales cu o dezor mentare pentru satisfacerea nevoilor pro aparţinătoare şi comunele suburbane, ast
narea animalelor. dine totală. prii de consum şi creşterea contribuţiei fel ca acestea să devină baze de aprovi
Din colective au făcut parte membri ai Biroului Comi La Boz se află şi pon lor la aprovizionarea generală a populaţiei. zionare a oraşelor cu cereale. legume,
tetului judeţean de partid, cadre de conducere din unită derea sectorului zootehnic în scopul aprovizionării in bune con fructe, animale, păsări, lapte, ouă şi alte
ţile agricole judeţene, activişti de partid şi de stat. şi cea a lipsurilor. Intr-unui diţii cu pîine, făină, mălai si alte produse produse agroalimentare. vegetale si a n i
male.
Prezenţi in cadrul colectivelor în fermele zootehnice din grajduri, 27 vaci au a tuturor categoriilor de oameni ai mun
controlate, reporteri ai ziarului transmit de la faţa locului. dat ieri dimineaţă aproa cii şi al asigurării unui consum raţional, Art. 5. — Aprovizionarea populaţiei cu
pe 25 litri de lapte. Vaci evitării risipei, degradărilor, pierderilor pîine, făină si mălai se face potrivit prin
le sînt într-o stare fiziolo de orice fel şi speculei cu aceste pro cipiilor autoconducerii şi autoaprovizio-
C.A.P. Leşnic nu se respectă regulile de gică slabă. întrebăm două duse. nării .teritoriale, pe localităţile în care ce
igienă la muls,, nu se poar îngrijitoare dacă sînt mul Consiliul de Stat al Republicii Socialis tăţenii domiciliază sau îşi au locui de
tă halate, nu se spală uge te România d e c r e t e a z ă : muncă, astfel incit în fiecare comună si
Programul do grajd s-a ţumite cu plata şi răspund Art. 1, — Consiliile populare au obli oraş să se asigure aprovizionarea tuturor
d osia ş u r at coresp u n ză tor, rele vacilor. în grajd exis afirmativ. Dar dacă ar pu gaţia să asigure, potrivit legii, conducerea locuitorilor, în condiţiile stabilite prin
în prezenţa preşedintelui tă mult gunoi, foarte vizi tea vorbi vacile ? N-au unitară a agriculturii din unităţile adrni- prezentul decret.
bil deşi iluminarea lasă de
cooperativei, inginerului şef dorit. hrană ca lumea — ni se nistrativ-teritoriale in care îşi desfăşoa Toate unităţile, agricole' si toţi producă
şi brigadierului. răspunde. La capătul graj ră activitatea pe bav.a principiilor auto torii de cereale trebuie să întocmească
întrucît s-au constatat C.A.P. Brănişca dului una din îngrijitoare conducerii şi autogestiunii economico-fi- programe pentru creşterea producţiei ce
deficienţe în furajare, s-a stă, împreună cu patru nanciare, în scopul creşterii continue a realiere. astfel incit să realizezi» integral
dispus completarea cu sfe La grajdurile din Bră copii, în condiţii necores producţiei agricole, satisfacerii integrale obligaţiile ce le revin pentru fondul de
clă tocată în amestec cu nişca şi Boz — o prezen punzătoare. din producţia fiecărui judeţ a nevoilor stat, să asigure cantităţile de cereale ne
tarife. De asemenea, s-au ţă a cadrelor de conduce în incinta sectorului zoo de consum ale populaţiei şi asigurării re cesare consumului propriu pentru cetă
stabilit termene pentru be- re necaracteristică. Spre tehnic — murdărie de ne- surselor necesare constituirii fondului de ţenii pe care îi aprovizionează, precum si
tonarea platformelor şi fo deosebire de alte dimineţi, descris. Vitele stau în no stat. pentru furajarea animalelor.
selor do urină, finalizarea la orele 6 am găsit aici pe roi, noroi do jur împrejur. Art. 2. — Consiliile populare răspund
alimentărilor cu apă şi a secretarul consiliului popu Adăpostul pentru viţei este de folosirea integrală si eficientă a pnmîn" (Continuare în pag. a 4-a)
împrejmuirii incintei uni lar, pe inginerul şef al sub orice critică : uşi ne-
tăţii. cooperativei, pe şeful fer reparate, ferestre sparte, NICOLAE CEAUŞESCU
mei, secretarul comitetu fără lumină electrică, e preşedintele
C.A.P. Veţel lui comunal de partid şi frig. Pe o pajişte frumoa
pe preşedintele cooperati să de trifoi 8 cai pasc în Republicii Socialiste România
La prograifftfl de grajd vei agricole. Necaracteris voie. iar viţeii rabdă. Cu
au fost prezente cadre de tică. pentru că zootehnia caii aceştia este o proble
kr consiliile populare ale acestei unităţi ar arăta alt mă ce seamănă, în privin
municipiului Deva şi co fel cu atîtea cadre prezen ţa proprietăţii, cu devălmă Astăzi, in jurul orei 16,00, posturile de radio şi televiziune vor transmite direct
munei Veţel. din conduce te în fiecare zi. şia. Unitatea patron atoarc ceremonia sosirii primului ministru ai Indiei, Indira Gnndhi, care, la invitaţia preşedin
rea cooperativei. Ce am întilnit e greu — I.P.I.C.C.F. Deva — este telui Republicii Socialiste România, ţovarăşu! Nicolae Ceauşescu, face o vizită oficială
Cu toată această presti de spus în cîteva rinduri, în ţara noastră.
gioasă prezenţă la program. totuşi : (Continuare în pag. a 3-a)
—'® ® — * — — « - - « — — o — a » — o — «a — ® ® » — « — » — a — *> — a ■
AZI, ÎN TOATE
„ZIUA EKETICIANIILir Spital nou la Haţeg
UNITĂŢILE AGRICOLE in oraşul Haţeg a fost dat terapie (băi de lumină, dia-
______ __ <*) _____ __________________ ieri in foldsinţă un spital dinamice, ultraviolete, ultra
Omagiu ce for ce dau fării nou, cu 245 de paturi şi cu sunete, parafină ş.a.), iar
Mobilizare generală pentru policlinică — rod at grijii in scopul efectuării unei ste
rilizări de calitate a între
for fă şi lumină profunde a partidului şi sta gului instrumentar medical
tului nostru pentru apărarea
finalizarea însămînţărilor sănătăţii oamenilor muncii. şi a materialelor sanitare fo
Sărbătorită in fiecare an, deosebită dezvoltării bazei Situat in centrul civic, losite, s-a creat la etajul
in a treia duminică a lunii energetice, an de an fiind şi recoltatului! al oraşului, modernul e- şase o staţie centrală de
sterilizare.
octombrie, „Ziua energeti- alocate fonduri însemnate dificiu, cu şase nive
cianului“ constituie un pri extinderii şi modernizării u~ luri, satisface’ cerinţele Prin darea in folosinţă a
lej de trecere in revistă a zinelor existente, construirii Deoarece starea vremii s-a recoltei direct din cîmp la funcţionale aie celor cinci acestui obiectiv social — ia
succeselor în producţie ob unor mari termo şi hidro ameliorat, se impune ca azi, bazele de recepţie, in vede secţii ale spitalului şi ale construcţia căruia o contri
ţinute de acest destoinic,, centrale. Previzionind cu duminică, să fie mobilizate rea onorării integrale a li celor 11 cabinete de specia buţie importantă şi-au adus
detaşament al clasei noas mulţi ani în urmă criza ener în cîmp - la însămînţări şi vrărilor la fondul centralizat litate ale policlinicii. Dotai Şantierul din Haţeg al T.C.H.,
tre mâncitoare, de bineme getică ale cărei tentacule strîngerea recoltei cu'ltu riilor al statului, existînd restanţe cu mobilier şi aparatură un interes deosebit dove
ritat omaqiu adus acestor au cuprins azi întregul ma de toamnă — toate forţele şi apreciabile ia această acţiu modernă şi încadrat cu per dind şi Direcţia sanitară
oameni harnici care dau ţă pamond, diminuarea şi scum mijloacele mecanizate de ca ne de mare răspundere pa sonal de specialitate, me judeţeană ca şi personalul
rii forţă sl lumină. Aflaţi zi pirea continuă a hidrocar re dispune fiecare unitate a- triotică şi cetăţenească. In diu şi auxiliar sanitar, noul medico-sanitar al unităţii
si noaote la datorie. în fata burilor şi cărbunelui, parti gricolă, acţiuni care trebuie acelaşi timp, nu este îiiqă- spital are create toate con
pupitreim d® comandă Hin dul nostru a orientat cu pre să fie finalizate în timpul cel duită nici o tărăqânare la diţiile pentru a acorda asis spitaliceşti din oraş —
-
termo si hidrocentrale. In cădere dezvoltarea energe mai scurt posibil. In ceea ce asistenta medicală acordată
eliberarea terenului de co tenţă medicală de calitate oamenilor muncii din Haţeg
staţiile de transformare si tică pe forţa apoi. con- priveşte însămînţarea griului,
distribuire a enernipi elec struindu-se un mare număr eforturi deosebite sînt nece ceni, în vederea fertilizării şi bolnavilor. Spitalul dispune, şi din împrejurimi va cu
trice, în activitatea da în de hidrocentrale — pe Du sare în unităţile din raza efectuării arăturilor de toam de asemenea, de servicii noaşte o îmbunătăţire sim
treţinere si renaratii a aore- năre (Porţile de Fier I şi II) consiliilor unice agroindus nă pe toate suprafeţele pla noi, de reanimare şi fizio- ţitoare.
qatelor si instalaţiilor, ener- si pe riurile interioare — la nificate, Suprafeţe apreciabi
triale Toteşii, Haţeg, Orăştie,
qeticienii îsi pun inu-cana Bicaz, Argeş, Lotru, Someş, le de pe care a mai rămas
Căi an şi llia. Există condiţii de strîns recolta de porumb
capacitate creatoare în Şiret etc. însuşi judeţul ca prin folosirea cu randa Consfăfufre pe teme medicale
slujba deplinei siguranţe în nostru s-a bucurat de mare există in consiliile unice agro
funcţionare a uzinelor în ca atenţie în domeniul energe ment maxim a utilajelor şi a industriale Colan, Deva, Si- Ieri s-a desfăşurat la De Deva, spitalele Hunedoara,
re lucrează, pentru a asigu tic. Acum 25 de ani a fost timpului bun de lucru în cimp meria, Orăştie şi altele. va, în sala mică a casei Petroşani şi Brad. precum
ra ţării continuu si în canti racordat la sistemul energe să fie încheiat grabnic semă Un ritm mai susţinut — mai de cultură, consfătuirea eu şi invitaţi de la cllnicile de
tăţi suficiente energia elec tic naţional primul turboge natul pe toate suprafeţele ales în consiliile unice agro tema : „Ocluziile intestina profil din Bucureşti şi Ti
trică atît de necesară pen nerator de 50 MW de la planificate. industriale Simeria, Deva, le“, organizată de secţia mişoara. de la alte unităţi
tru dezvoltarea sa impe termocentrala Paroşeni. că Măsuri energice şi opera Goagiu şi llia — este ne chirurgie a filialei Uniunii
tuoasă. ruia i-au urmat in scurt tivitate maximă se cer şi la cesar la recoltarea sfeclei şi societăţilor de ştiinţe me spitaliceşti din ţară. Prin
Ir» politica sa de indus timp altele două similare şi ţinuta comunicărilor pre
trializare socialistă a ţării, unul de puterea celor trei strîngerea recoltei de porumb, legumelor, astfel incit intr-o dicale şi Direcţia sanitară zentate şi a dezbaterilor ce
partidul nostru comunist a- sfeclă şi legume. Odată cu perioadă scurtă sn fie strîn- judeţeană. La consfătuire au avut loc. consfătuirea
cordă o atenţie cu totul (Continuare în pag o 2-a) culesul, se impune organiza să şi valorificată întreaga au participat numeroşi mo de ia Deva s-a bucurat de
rea temeinică a transportului producţia. dici de la Spitalul judeţean un legitim interes.