Page 64 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 64
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
o
V f m
ES&»*¿£3552
DU
8,00 Teleştx
8,50 Tot în
9,25 Şoianii
9,35 Film s
pii :
ani“. )
10.00 Viaţa
11.45 Bucuri
(Urmare din pag. 1) marii cetăţi de lumină, Iar 12,30 De str
13,05 Album
lucrătorii de la I.R.E. Deva 16.45 Muzici
fac eforturi lăudabile pen în jurul
la un loc, termocentrala de
Acţionind cu perseveren pere, existind condiţii ca schimbul de miine al ener- pe Jiu fiind in acei ani cea tru diminuarea consumuri transn
ţă şi dăruire, sub conduce pină la sfirşitul anului să geticienilor ,.Stelei de pe mai mare din ţară. A venit lor de energie electrică de cerem
rea comitetului de partid, asimilăm întreaga gamă de Mureş“. ,rîndul termocentralei Mintia către toate unităţile econo prime
şi avindu-i mereu în frunte piese de schimb (circa 600 De „Ziua energetipianu- să deţină intiietatea pe ţa mice, în hotărirea generală Indiei
pe comunişti, energeticienii de repere — multe asimi lui“ se cuvine să eviden ră, cu cele şase grupuri e- a energeticienilor din judeţ, dhi.
de la Mintia, au pus la dis late in anii trecuţi), care se ţiem pentru conştiinciozita nergetice ale sale,' de cite din intreaga ţară, de a-şi a- 17.40 Ecrani
tura u
poziţia sistemului naţional, procurau din import, redu- tea şi dăruirea in muncă 210 MW, iar in prezent se duce plenar contribuţia la şi cer
de la începutul anului, o pu cind astfel efortul valutar al întregul colectiv, cu subli află în construcţie la Riu dobindirea de către Româ 18.40 Micul
tere suplimentară de 25,5 statului. nieri pentru Nicolae Mun- Mare-Retezat, de asemenea, nia, in acest deceniu, a in 19.00 mici Tcleju
MW, ceea ce a permis pro Preocupările colectivelor teanu, Mircea Dehel, Ştefan una dintre marile hidrocen dependenţei energetice — 19,25 Cin tar
ducerea peste prevederile noastre de energeticieni au Manta, Gergely Dezideriu trale de pe riurile interioare obiectiv de majoră impor 20.45 Film
de plan a mai mult de Î60 fost orientate cu prioritate — de la secţia electrică, ale ţării. tanţă pentru progresul eco- grea“,
romar
milioane kWh energie elec spre asigurarea continuită Nicolae David, Szecsi Mihai Apreciindu-le munca, re jiomic şi social al patriei titlu (
trică, la aceşti doi indica ţii şi siguranţei in funcţio şi loan Lung — de la sec zultatele obţinute, secretarul noastre. Pro cî u
lor fi
tori îndeplinindu-ne deja nare a agregatelor şi insta ţia termomecanică, loan general al partidului, tova Omagiind de ziua lor ac 22,10 Teleji
angajamentul anual. De ase laţiilor — prin întreţinerea Domşa, Vasile Bocşa şi Li- răşul Nicolae Ceauşescu, a tivitatea fructuoasă a ener q Sport.
menea, am realizat peste şi exploatarea lor raţională, viu Ţintea — de la secţia recomandat energeticienilor geticienilor din judeţ care,
plan o producţie marfă in revizuirea şi repararea la automatizări, Petru Popa, lo- de la Mintia să depună e- prin rezultatele constant 1G,00 Emisi
gliiar;
dustrială de 4,7 milioane timp şi de calitate — înca sif Tiriung şi lleş Francisc forturi stăruitoare pentru bune obţinute in acest an 18,50 1001 i
s-au situat lună de lună in
lei, in timp ce producţia drarea riguroasă in consu — de la secţia reparaţii, creşterea producţiei de e- fruntea întrecerii socialiste, 19.00 Teleji
netă in ramura construcţii murile specifice de energie Nicolae Stanciu, Paul Pa nergie electrică pe bază de 1,1 5 Cinci]
TROI’IN IOD, şi combustibil, creşterea săre şi Vasile Jurcone — cărbune, in scopul reducerii trebuie să notăm că acest lb, > Roma
electrician — C.T.E. Mintia lor de maşini prezintă o de moment de bilanţ şi de a- tul s
păşire de circa 3 milioane continuă a producţiei de e- de la secţia chimică, Toma consumului de hidrocarburi, leasă cinstire constituie tot ciul 8
lei. De menţionat că aceste nergie electrică pe bază de Sildodi, Aurel Moţ şi Aurel tot mai puţine şi mai scum odată un prilej de angajare 20,45 Cacl
rezultate au fost obţinute cărbune — acţiune in care Căsălean — de la secţia «<•, pe pe plan mondial. într-o 21.10 Orizo
fie
in condiţiile reducerii nor ne aflăm angajaţi cu toate combustibil. acţiune . comună de coope muncitorească pentru noi 21,55 Recit;
melor de consum cu 134 forţele, alături de minerii şi Să mai notăm că între rare cu minerii şi prepara succese pină la sfirşitul a- « hedin
tone combustibil convenţio preparatorii din Valea Jiului. gul nostru colectiv este ho- torii din Valea Jiului, ener nului şi continuarea lor în 22.10 Telej
nal faţă de plan şi a con La C.T.E. Mintia lucrează tărit să-şi amplifice efortu geticienii de la Mintia şi 1982, in întreg cincinalul
sumului propriu tehnologic un colectiv omogen, cu oa rile in muncă, să obţină noi Paroşeni se străduiesc să 1981—1985. Este o datorie
cu 7,4 milioane kWh ener meni harnici şi pricepuţi ; succese pină la sfirşitul a- materializeze neabătut acest de onoare, de înaltă respon = II ¿A
gie electrică. In perioada la aici acţionează o organiza nului, să pregătească temei imperativ al economiei na sabilitate patriotică, de care
care ne referim am recondi ţie de partid puternică, ca nic producţia anului viitor. ţionale. In acelaşi timp, co energeticienii din judeţul BUCURI
tin de şti
ţionat piese de schimb in re numără in rindurile sale lectivul U.E. Paroşeni se nostru sint deplin conştienţi. dimineţii;
valoare de peste 23 milioa aproape 60 la sută din efec DOREL MALEA preocupă să modernizeze Să le urăm de ziua lor, tu în 00 de
ne lei, au fost asimilate in tivul colectivului, precum şi preşedintele capacităţile existente, con turor energeticienilor, noi şi dioprograi
atelierul propriu al 'între o solidă organizaţie de ti consiliului oamenilor muncii structorii de la Riu Mare- importante succese in pro Magazin
De toate
prinderii un număr de 20 re neret, care asigură continuu C.T.E. Mintia Retezat dau zor la înălţarea ducţie I Radiojurn
în premie
de muz ic
Unda ves
Pe Jira, Ia Paroşeni pe portu
trări cu e
Clubul ai
AUREL BOLOS1N, Lăscuţ-Fă
electrician — U.E. Paroşeni Sint 25 de ani de cind a circuite electrice si me tin de ştii
fost racordat la sistemul canice. în prezent, îi) u- nor — m
Teatru s<
energetic naţional primul zină se desfăşoară lucrări taţi folclo
grup de 50 MW, de la ample. Grupurile de 50 ţara mea
18.00 Buh
termocentrala Paroşeni — MW sint supuse unor Publici tai
realizare de prestigiu a modificări, urmînd să coral —
acelor ani, In opera de producă energie termică ghe Dinu
construcţie socialistă a pentru întreaga Vale a pentru li
nai; 20,l?
României, de electrificare Jiului. Am dat un sprijin de muzh
a patriei. In scurt timp, substanţial constructorilor Turneul
aici, in inima de cărbune şi monturilor pentru mo Radiojuri
mic spor
a ţării, au fost construite dificarea turbinei nr. 2. •'* nuanţe;
alte grupuri, Uzina elec Au fost făcute probele *-»ri; 23,
trică Paroşeni ajungind r ' *.ans; 24,
0,05—3,00
la o putere instalată de tehnologice, iar în aceste nocturn.
zile s-a încheiat cu bune
300 MW, fiind multă vre rezultate proba de' 72 de
me unul dintre cele mai ore a magistralei Paro
mari izvoare de energie şeni — Vulcan. As dori să
electrică din ţară. menţionez şi numele câtor
Cei care au rămas aici va dintre cei mai con
şi cei care au venit în co \JL'. v
lectivul nostru s-au stră ştiincioşi meseriaşi din rea Nun
MOISE BISTRIAN, cadrul colectivului nos (Patria);
electrician — I.R.E. Deva duit şi se străduiesc să (Aria) ;
menţină în condiţii nor tru : electricienii Nicolae o idee
male de funcţionare agre- Răducu şi Szighety Iosif, lui am obţinut rezulta — seriil
tul) ; Pj
gatele-şi instalaţiile, să le operatorii turbine Nicolae te concludente ; depăşirea (Arta);
asigure deplină siguranţă Dreghici, Iosif Făt şi producţiei globale cu peste (Conslru
în exploatare, incit să Csoto Viorica, operatorii în actuala etapă de dez prinderii noastre îi revin 15,5 milioane lei şi a pro ŞAN 1 :
rea); Sii
producem cît mai multă cazane loan Itu. Aurel voltare impetuoasă a eco sarcini importante, mobili ducţiei marfă cu 11.6 mi iembrie)
energie electrică de care Lorinţ, Aurel Maier şi nomiei naţionale — cind zatoare. în prim-plan si lioane ‘lei, economii de cir (Republi
ştim că ţara are mare loan Purece, lăcătuşul pe plan mondial criza e- tuăm consecvent şi respon ca 17 000 MWh la energia Contra bi
grad (C
nevoie. Traian Albu, maistrul Iu- nergetică se adînceşte — sabil creşterea continuităţii livrată şi de 1 115 MWh la nat (Mi
Sigur că au fost si mai liu Man, muncitorul spe în alimentarea consumato consumul propriu tehnolo CAN : )
(Munciţi
sint probleme. Agregatele cialist loan Maier. este necesar să menţinem rilor cu energie electrică, gic, obţinerea unor econo setofonu
s-au cam uzat, a fost ne echilibrul între producţia în limitele repartiţiilor ad mii la cheltuielile de pro LONEA
cesară înlocuirea unor in IOAN SALTELICHI de energie electrică şi con mise, în care scop avem un ducţie de aproape 500 000 păţi (M
stalaţii, echipamente, pie secretarul comitetului sumul acesteia, să reducem cuprinzător plan de măsuri, lei. precum şi a unor în Dreptate
ci tor esc)
se de schimb, au trebuit de partid continuu consumul de e- începînd cu automatizările semnate economii la repar cu Jian
automatizate o serie de U.E. Paroşeni nergie si combustibil. în a- în instalaţiile de joasă şi tiţiile de energie electrică tor es c) .
ceste două direcţii. între medie tensiune, moderni — atît la cele proprii, cit Jianu .i’
BRAD :
zarea instalaţiilor şi a cir şi la cele pe conturul I.R.E. (Steaua
cuitelor din staţiile de Deva. Aş dori să notez ZA:
cea mai mare parte din lo transformare şi pînă la numele unor meseriaşi cum morţii (I
calnici — oameni care-şi Febra a
CONSTANTIN NKAG, autodotarea atelierelor şi sînt Vasile Burza, Petru nia —
maistru şef tură — fac cu conştiinciozitate da laboratoarelor proprii. în Stoia si Adoîf Muresan — căra) ;
C.T.E.' Mintia Intrucît activitatea noastră Pentru satisfacerea in cele toria. l-am putea evidenţia paralel cu această preocu de la S.D.E.E. Deva,' Ni Aii Ba
de bază o constituie asigura mai bune condiţii cu ener pe maistrul şef de tură Ni pare de primă importanţă colae Viman şi Gheorghe hoţi —
rea oraşului Brad şi a uni gie termică a consumatorilor colae Grama, pe electricie pentru activitatea între Boglea — de la S.D.E.E. cultură)
mul si
tăţilor din perimetrul său noştri din Brad şi Gurabar- nii şefi de tură Octavian prinderii, avem în vedere Petroşani, Viorel Scurtu şi cia) ; B
cu energie termică, -ne stră za„ in acest an am produs, Luca şi Petru Matieş, pe lă dezvoltarea şi moderniza Aurel Popa — de la trolul şi
duim să producem cantită pină acum, aproape 74 000 cătuşii Constantin Bolcu şi rea instalaţiilor de trans C.D.E.E. Hunedoara, loan Campioi
(Casa d
ţile necesare de energie, in Gcai, economisind circa Costel Lazăr, pe electricia port şi distribuţie a ener Vurdea şi loan Popa — de palidă i
condiţii de eficienţă ridica 2 400 tone de combustibil nul PRAM loan Dan, pe o- giei electrice, pe măsura la C.D.E.E. Brad, Samoilă SIMERI
tă. Prin preocupările' între convenţional. peratorul cazane Sabin Sir- extinderii capacităţilor de Basarabă — de la C.D.E.E. dragoste
(Mureş u
gului colectiv, printr-o serie La baza rezultatelor bune ba, pe sudorul Viorel Bălan. producere a energiei şi în Haţeg, Gheorghe Fălămaş, (Lumin;
de măsuri aplicate, am reu obţinute au stat buna pre De „Ziua energeticianu- acelaşi tim.p — de fapt o loan Popa, Avram Iovan, tă vînti
şit ca de la începutul anu gătire profesională şi hărni lui" ne angajăm să muncim preocupare de zi cu zi şi loan Budoi, Andrei Polco,
lui să reducem consumul cia oamenilor noştri, preocu tot mai bine, să obţinem re ceas de ceas — încadrarea Nicodim Bozan, Szedlacsek
specific cu mai mult de parea consecventă pentru zultate superioare, să ne o- fermă a consumatorilor în Alexandru, loan Grecu,
1 kg c.c. pe-gigacalorie, e- exploatarea raţională a a- norăm exemplar sarcinile repartiţiile de energie elec Toth Zoltan, Ionel Sistaro-
conomisind 75 tone combus gregatelor şi instalaţiilor, faţă de beneficiarii energiei trică, economisirea seve vetan, care s-au aflat per Timpi
tibil convenţional, iar con pentru revizia şi repararea termice pe care o produ ră, pe toate căile, a consu manent în rîndul fruntaşi 18 ocio
Vremt
sumul. propriu tehnologic lor la timp. şi de calitate, cem in centrala noastră. murilor! lor în muncă, avînd un a- să şi c
pentru energie termică cu pentru reducerea continuă a Urmare a măsurilor ini port hotărîtor la îndeplini bil.
Pen tr
peste 1 kWh pe gigacalo consumurilor de combustibil IOAN LUŢ ţiate şi acţiunilor între rea sarcinilor de plan la 1981 :
CSERVA LUDOVIC, rie, aducind o economie de şi energie. Constituim un şeful secţiei C.T. prinse, a conştiinciozităţii nivelul întreprinderii. Vrem*
sudor — U.E. Paro.şeni 50 MWh energie electrică. colectiv omogen, alcătuit in Gura barza şi hărniciei întregului co IOAN HAŢEGAN cerul s
lectiv, de la începutul anu directorul I.R.E. Deva
%