Page 69 - Drumul_socialismului_1981_10

R. 7 4 19 ® MARŢI, 20 OCTOMBRIE 1981 Pag. 3

13
■J LOCUL 3 LA C.M. DE JUNIORI
şcoală
ec drag am atlu-
program muzical- aprerâlosiirii nţîonaie a populaţiei Un suGces a¡ fotbalului românesc,
ioric
! L ORE! 9,45 :
Prevederi care stimulează fiecare familie
misiune directa fiecare om al muncii şi lu­ om al muncii de la sate va lizarea acestui succes cu trei
eremonia plecării crător al ţării avînd asi­ ii mai răspunzător faţă de jucători — Romulus Gabor,
ului ministru al !a autoaprovizionare gurată plinea necesară pen­ soarta producţiei agricole, Mircea Rednic, loan Andone
ii tru un consum raţional. A- de folosirea cu spirit gos­ (de fapt, din lot a făcut par­
şcoală (U-rnors din pag. 1) folosinţă reuşesc, împreună plicarea prevederilor de­ podăresc- a pămîntului şi te şi Horaţiu Lasconi, de la
inăl ’81— '85 cu familia, să-mi asigur cretului vine să pună ca­ de creşterea aportului la
a mea enigmelor. nei astfel de situaţii ? Lo­ toate cele necesare consu­ păt tendinţelor şi situaţii­ constituirea fondului cen­ Jiul) — fiecare dintre ei cu
U ştiinţific cuiesc in satul Bărăşti, co­ mului, iar surplusul la u- lor care se mai întîlneau tralizat de produse agro- importantă cotă-parte la re­
x muna Sîntămăria-Orlea, nele produse — cartofi, ouă pînă acum, cînd însemnate alimentare al statului. zultate. Romulus Gabor —
Ji: Selecţionata de fac naveta la Căi an, dar — le predau statului prîh cantităţi de pîine erau date TRAÍAN up.san băiatul de 20 de ani, de la
i României — Noua în furajarea animalelor sau j preşedintele C.A.P. Pui, lansat in divizia A de
audă. Transmisiu- trebuie să arăt că mulţi sistemul de achiziţii. Mircea Lucescu, din roditos-
lirectă de la Con­ oameni de la sat vor să Iată de ce consider că aruncate la gunoi. Fiecare Hărău
ta cumpere totul de la oraş : măsurile recentului Decret rea pepinieră a lui nea Mi­
Conuena are posibilitatea să-şi producă
şcoală pline,, făină, roşii, fructe sint foarte binevenite pen­ tică Pătraşcu — se detaşează
»ui tinerelului ete. Pămîntul lor este prea tru reglementarea aprovi­ insă nu numai din lotul re­
anah pionieresc puţin folosit. Mai mult, u- zionării in bune condiţii pîinea pentru locuitorii săi prezentativei noastre, pentru
«uitaţii in spriji- nole femei au uitat cum se a tuturor oamenilor muncii. Decretul Consiliului de nu numai că se asigură pîi­ care a înscris 4 goluri deci­
învăţămîntului po- VASILE POPA Romulus Gabor — jucătorul sive pentru 3 victorii (cu Ita­
)-ideologic mai frămîntă plinea. De Slat privind unele măsuri nea populaţiei din produc­ nr. 1 ai Campionatului mon­ lia, Uruguay şi Anglia), ci şi
de seri pe lotul încredinţat spre topitor I.V. Cclan referitoare la asigurarea a- ţii! proprie, dar se creează dial de juniori. din întregul turneu final s !
provizionării în bune eon-
jurnal ÎFisiiea se produce eu ' trudă. Să înlăturăm si excedente importatite campionatului, ca jucătorul
alitalea economică diţiuni a populaţiei cu pii- pentru fondul de stat. Locul 3 şi medaliife de nr. 1 al competiţiei. Jucătorul
•a deci orice risipă \ ne, făină şi mălai răspun­ Avem ' o brutărie în co­ bronz cucerite de echipa re­ nr. 1, Gabor, cu 79 de punc­
ru TV. : Integrala de cerinţelor de spirit gos­ mună, care deserveşte şi prezentativă a României ia te, este urmat la o diferenţă
lespcare „Henric Noi, lucrătorii ogoarelor norăm exemplar sarcinile podăresc şi de responsabi­ comunele Burjuc şi Gura- Campionatul mondial de fot­
-lea“. Producţie a consistentă de vest-germanii
iziunii engleze care avem sarcina, să asi­ asumate faţă de fondul litate faţă de pămînt. Un sada, în total cam 7 000 de bal al juniorilor constituie, Zorc (27 p) şi Volfarth (16 p).
gurăm plinea ţării, am pri­ centralizat . al statului. De lucru este cert : fiecăruia persoane. Pe nouă luni şi fără îndoială, o frumoasă per­ Dealtfel, valoarea echipei
dii româneşti de mit cu viu interes Decretul asemenea, pe lingă cereale ne va fi asigurată pîinea jumătate din acest an a formanţă a sportului nostru, noastre în ansamblu se evi­
şi de . privind întărirea autocon- am predat pe bază de con­ si produsele de panificaţie fabricat 570 tone de pîine, a fotbalului românesc, atit de
jurnal. la nivelul alimentaţiei şti­ toată din făină luată de la lipsit de lauri, atit de zgircit denţiază şi prin aceea că
ducerii şi autoaprovizionă- tract 600 tone cartofi, livră­ proaspăta campioană mondia­
rii teriţoriale, precum şi rile la fondul de stat con­ inţifice, raţionale, excluzând fondul de stat. Este un fapt in a oferi satisfacţii. Perfor­ lă, echipa R.F.G., a învins
la asigurarea aprovizionă­ stituind sursa principală risipa. Prevederea ca popu­ de- inechitate, întrucât şi manţa juniorilor este cu atit în finală formaţia din Qatar
rii în bune condiţii a de obţinere a veniturilor laţiei satelor să-i fie asi- populaţia din satele necoo- mai preţioasă cu cit a apă­ cu 4—0, în timp ce în „sfer­
smaMmuttmsmi populaţiei cu pline, făină băneşti pentru buna des­ •gurată piinea din cerealele perativizate ale acestor co­ rut ca un calmant, sau un to­ turi“ doar în prelungiri a reu­
şi mălai. Prevederile De­ făşurare a activităţii de pe care ea le produce mune cultivă grîu şi seca­ nic după eşecurile seniorilor şit să învingă România cu
EŞTI I : <¡,00 na- cretului subliniază necesi­ producţie a C.A.P. Stră- muncind pămîntul este ră. De aceea consider foar­ in meciurile cu Ungaria şi
nul dimineţii; 7,00 te binevenite măsurile sta­ Elveţia. Prestigiul cucerit de 1—0, fapt recunoscut şi de
al; 8,00 Revista tatea de â no preocupa cu duindu-ne să valorificăm foarte justă şi foarte logi­ antrenorul vest-german, cum
10 Ciu 1 ierul mclo- deosebită răspundere de deplin potenţialul produc­ că. bilite de recentul Decret. tinerii fotbalişti români in în­ că adevărata finală şi meciul
0 Buletin de ştiri; folosirea cu maximă efi­ tiv al pămîntului, am pus Comuna Zaro are circa în ceea ce priveşte co­ depărtata ţară a cangurilor
untlcm ascult ăto- muna noastră, posibilităţile certifică existenţa, totuşi, a cel mai greu l-a avut cu
0 Buletin de ştiri; cienţă a fiecărui metru pă­ baze solide recoltei viitoa­ 3 000 do locuitori, două România.
ernanţe ritmice ; trat de teren în scopul re, încheind semănatul pe cooperative agricole de de a cultiva cereale nu unei puternice baze şi rezer­ Felicitări tinerilor fotbalişti
s folcloric; 10,40 creşterii producţiei agrico­ toate suprafeţele planifica­ producţie şi 11 sate ne- sint nici pe departe epui­ ve in fotbalul nostru, care
11.00 Buletin de. te. însămînţarea griului s-a zate. Mai sint pămînturi însă n-a ajuns încă la matu­ hunedoreni care au evoluat
,20 . Avan prem i eră le, îndeosebi a recoltei de cooperativizate. Pe terenu­ cu succes în meciurile C.M. ;
12.00 Buletin de cereale, pentru a asigura făcut pe terenuri fertiliza­ rile cultivate cu cereale din care au fost altădată cul­ ritate, la confirmare. Au fă­ felicitări lui Gabor şi lui Red­
î,05 Din comoara satisfacerea nevoilor de te, la un nivel calitativ co­ zona necooperativizată s-a tivate şi care au căpătat cut-o acum aceşti minunaţi nic — căpitanul echipei româ­
nostru; 12,45 produse agroalimentaro ale respunzător. acum altă destinaţie. Aces­ băieţi, cu lauri, cu laude şi
e Ion Rădulescu; obţinut o producţie cte ne, lui Andone şi tuturor ce­
1 1 Ia 3; 15,00 Ciu­ economiei naţionale. Deoarece producţia de ce­ 2 250 kg grîu şi secară la tea constituie o important admiraţie din partea tuturor. lor ce au întrezărit in ei spe­
lilor; 16,00 Radio- Cooperativa agricolă din reale se obţine cu trudă, tă rezervă pentru a ne pro­ Urmează ca aceia care răs­ ranţele de-acum confirmate,
,20 Coordonate e- liărău, folosind tot mai cu cheltuieli de muncă şi hectar, ceea ce înseamnă o duce piinea de care avem pund şi vor răspunde de
16,40 Permancn- producţie totală de 315 to­ nevoie şi de a ne spori soarta fotbalului să poarte celor ce le-au acordat încre­
izicii uşoare ro- bine ajutorul acordat de energie, este şi firesc ca ne. Dar grîu pentru pîine dere. Să-i vedem in echipa
16,55 Sfatul me- stat a reuşit să obţină pro­ toţi consumatorii să dove­ contribuţia la fondul de toată grija noii generaţii de mare, poate chiar Ja... Ber­
17.00 Buletin de ducţii superioare la grîu, dească o înaltă răspunde­ produc în cantităţi mari şi stat. fotbalişti atit de frumos afir­
) R-adiomagazinul cele două cooperative agri­ MARIA BORZA, na, la 11 noiembrie, unde ¡şi
17,35 Poemele e- orz. şi porumb, ceea ce re cetăţenească pentru în­ mată in Australia. merită locul unii dintre proas­
muzicii; 18,00 o- ne-a dat posibilitatea să o- lăturarea oricărei risipe, cole de producţie. Aşadar, primarul comunei Zam Fotbalul hunedorean este peţii laureaţi !
; 20,00 Memoria
românesc; -20,30 I mindru că a contribuit la rea­ NICOLAE STANCIU
e muzică popu-
Buletin de ştiri;
inia — peisaj in- DIVIZIA E3
mtemporan; 21,20 RFZULTATE : Minerul Lupeni — Dacia Orăstie 5—0; C.S.M.
re în studio ; în obiceiurile' cetăţenilor DrobcUi Tr. Sev. — Rapid Arad 4—1 ; C.I.L. Sighct — Aurul
zi intr-o oră; I din comuna Ilia, care se Brad 1—0 ; Strungul Arad — C.F.R. Cluj-N. 4—2 ; înfrăţirea
Non stop muzi- folosesc de serviciile brută­ Oradea — Minerul Ilba Seini 5—0 ; Minerul Cavnic — F.C.M.
n. Reşiţa 2—2 ; Olimpia S. Mare — F.C. Bihor 1—1 ; F.C. Baia
riei din comuna lor, stă a- Mare — C.F.R. Timişoara 1—3 ; U.M. Timişoara — Someşul
cela de a-şi frămîntă piinea S. Mare l—o.
in casă şi de a o aduce la C L A S A M E N T U L
SSfelA-n brutărie doar pentru copt. 1 .F.C, Bihor 10 7 2 1 26- 9 16
Şi nu sint puţine cazurile 2. F.C. Baia Mare 10 5 2 3 13- 7 12
in care ei preferă să fră- 3. U.M. Timiş. 10 6 0 4
Clinele (Patria); minte pîine din griul cul­ 4. Someşul S. Mare 11-11 12
nea strălucitoare 10 5 2 3 13-13 12
NEDOAHA: Cen- tivat pe pămîntul lor său 5. C.I.L. Sighet 10 5 1 4 11-12 11
pe emisie (Fla- obţinut ca retribuţie pen­ 6. C.F.R. Timiş. 10 4 2 4 22-13 10
•marea (Siderur- tru muncă de ia C.A.P. 7. înfrăţirea Oradea
3 entru un teanc 10 5 0 5 22-14 10
te (Arta) ; Gor- în fotografie — aspect de 8. F.C.M. Reşiţa 10 3 4 3 15-10 10
îstructorul); PE- 9. C.S.M. Dr. Tr. Sevei in 10 4 2 4 13-10 10
Bărbaţii nu muncă in brutăria de la 10. Strungul Arad
dată (Unirea); . Ilia. 10 4 2 4 14-13 10
marcaţi (7 No- 11. Aurul Brad 10 5 0 5 13-13 10
Fiul cel mare 12. Olimpia Sala Mare 9 4 1 4 13-10 9
; LUPENI: în 13. Mineruil Ilba Seini
i de sticlă (Cul- 10 4 1 5 îO—15 9
• urmele tigrului. 14. Minerul Lupeni 8 4 0 4 11-12 8
îc) ; VULCAN : 15. Rapid Arad 10 3 2 5 12-18 '8
Tic (Luceafărul) ; rea magazinului discutăm 16. C.F.R. Cluj-N. 10
ecretul casetofo- Am continuat în aceste 3 2 5 9-20 8
2rul) ; PETRILA: zile raidurile noastre prin In magazine, produse siiciente cu responsabilul unităţii, 17. Mineruil Cavnic 9 2 2 5 10-18 6
2ntru toţi (Mun- Gheorghe Greu. „Marjă am 18. Dacia Orăştie 10 2 1 7 8-28 5
\NTNOASA: Mi- magazine alimentare, ur­ avut şi avem suficientă. Lu­ ETAPA VIITOARE : Aurul Brad _______ C.S.M. Dr. Tr. Sev. •
mărind modul cum se face
— seriile I-II aprovizionarea unităţilor si pentru o aprovizionare raţionată, Someşul S. Mare — înfrăţirea Oradea; C.F.R. Timiş. — Oiim-’
c) ; URICAN1 : nă de lună ne depăşim pla­ pia S. Mare ; F.C. Bihor — U.M. Timişoara ; F.C.M. Reşiţa
(Retezatul) ; servirea cumpărătorilor. Re­ nul, care nu e mic : un mi­
m trăi şi vom lion de lei. De la începu­ — Strungul Arad ; Dacia Orăştie — F.C. Baia Mare ; Rapid
Arad — C.I.L. Sighet ; C.F.R.Cluj-N. — Minerul Cavnic ;
aua roşie); O- dăm, pe scurt, cîteva as­ Minerul Ilba Seini — Minerul Lupeni.
îecursul la me­ pecte culese in Hunedoa­ tul anului am realizat vîn-
de I-II (Patria); ra si Orăstie : zări peste plan în valoare
la mansardă de 800 000 lei. Semnificativ DIVIZIA C8
GEOAGIU-BAI : ® HUNEDOARA. La u- este faptul că tot mai
lor (Casa de nitatea nr. 110 am fost REZULTATE : Minerul Ghelari — Vitrometan Mediaş 2—0 ;
JvŢEG: Pierdut surprinşi de un aspect ne­ de află unii cînd sosesc a- cum decurgea servirea mulţi cumpărători înţeleg Minerul Aninoasa — Mecanica Alba 2—2 ; Automecanica Me­
Dacia); BRAZI: plăcut. Se vindeau conser­ nurnite produse, mai ales cumpărătorilor. Nu am ob­ să se aprovizioneze ritmic diaş — Victoria Călan 1—1 ; Minerul Ştiinţa Vulcan — C.P.L.
Lict ; CALAN : şi doar cu cantităţile de Sebeş 4—1 ; I.M.I.X. Agnita — Lotru Brezoi 3—1 ; C.F.R. Si-
el (Casa de cul- ve din carne, lapte, mar­ că sint aproape zilnic a- servat nici o tendinţă de meria — Metalurgistul Cugir 0—1 : Minerul Paroşeni — Ex-
SRIA: Grădina garina şi alte produse şi celeaşi persoane. Vin cu a se sta de două ori la care au nevoie. plormin Deva 2—1 ; Textila Cisnădie — Minerul Certej 3—2.
ri (Mureşul) ; existau cantităţi suficien­ cîteva ore înainte şi pTo- rînd. Deci, se poate şi aşa ! Aceleaşi asigurări am
•i nu e sărbă- Deşi în toate unităţile primit şi la magazinul ali­ C L A S A M E N T U L
ina). te. Dar, oricît se străduiau duc greutăţi în procesul de 1. •Explormin Deva 9 7 1 1 17- 5 15
gestionara Sabina Logofă- servire. am întîlnit o atitudine mentar nr. 17, din centrul 2. Metalurgiste! Cugir 9 6 0 3 16- 7 12
tu şi cele două ajutoare să La unitatea nr. 1 (cen­ civilizată din partea lu­ oraşului, de la responsa­ 3. Minerul Ghelari 9 5 1 3 20- 9 11
facă faţă solicitărilor, nu trul vechi), şefa de unita­ crătorilor comerciali şi bila unităţii, Maria Străian. 4. Mecanica. Alba 9 5 1 3 16-11 11
reuşeau. Unii cumpărători, preocupare pentru buna „Avem produse destule —
ISAM te Kuţukiş Doina ne-a în­ ne-a declarat. Ieri am pri­ 5. Minerul Paroşeni 9 4 3 ? 12- 8 11
SISSSZSEISÎSSSSa în tendinţa de a ajunge soţit prin magazia de mină desfăşurare a activităţii, 6. Minerul Certej 9 4 2 3 11- 7 10
de două ori la rînd, pro­ şi prin unitate convingîn- mai sint şi unele abateri. mit 350 kg preparate din 9 0 4 12-21 10
probabil pentru Nu toţi poartă ecusonul, carne şi peste 600 kg pui. 7. Textila Cisnădie 5
2 1081: Vreme duceau nemulţumiri altora, du-ne că personalul de Azi dimineaţă am distri­ 8. Minerul Şt. Vulcan 9 4 1 4 15—14 9
rumoasă cu ce- se aruncau cuvinte urile aici se străduieşte să des­ nu peste tot este ordine în 9. C.P.L. Sebeş 9 4 1 4 13-16 9
Izolat vor că- într-o parte şi alta. Ba o făşoare un comerţ civili­ magazia de mină (la unita­ buit mălai. Avem cantităţi 4 0 5 11-12 8
abe. Vintul va cumpărătoare (am aflat că tea nr. 110,- de exemplu) şi suficiente şi pentru perioa­ 10. Lotru Brezoi 9
a moderat din zai. altele. De asemenea, con- da armatoare“. „Este foar­ 11. Minerul Aninoasa 9 3 2 4 7-12 8
tic. Temperatu- se numeşte Elena Petro- Că şi cumpărătorii pot te bine că principalele 12. Vitrometan Mediaş 9 4 1 4 7- 9 7
vbr oscila între vici) şi-a permis chiar să ' ducerea I.C.S.M.A. trebuie 9 3 1 5 6-12 7
iar cele maxi- bruscheze pe casieră pen­ contribui la buna desfăşu­ să urmărească mai atent produse se dau în funcţie 13. C.F.R. Simerki 6
şi 21 grade. Lo- rare a servirii în unităţile aprovizionarea ritmică a de numărul membrilor fa­ 14. Victoria Căian 9 2 2 5 8-13
oduce ceaţă. tru că nu i-a dat mai mul­ comerciale este un fapt cert. tuturor unităţilor sale. miliei — ne spune gospo­ 15. I.M.I.X. Agnita 9 2 1 6 5-11 .5
tă atenţie. Dar, oricare ar
vreme în gQ- fi motivele'; fapta e con­ La unitatea nr. 14, Ana o ORĂSTIE. Cînd am dina Anica Ene, întilnită 16. Automecanica Mediaş 9 2 1 6 6-15 5.
îoasă <cu cerul damnabilă. Vătiuu ne-a spus că a vîn- păşit în magazinul alimen­ în magazin. Ştim că avem ETAPA VIITOARE : I.M.I.X. Agiuita — C.F.R. Simeria ; Mi-
Vor cădea pre- dut mezeluri, brînză ş.a. asigurată o anumită can­ nerul Ghelari — Minerul Certej; Lntru Brezoi Minerul A-
e, izolate, vîn- La magazinul nr. 65, şe­ tar din str. Pricazului, ca­ titate de produse şi con­ ninoasa ; Metalurgistul Cugir — Automecanica Medi...ş ; Vi­
eu intensificări ful de unitate Vasile Enes- în condiţii optime. Chiar în siera Dorica Filipescu toc­ trometan Mediaş — Minerul Paroşeni ; Minerul St. Vulcan —
ftm/lî din soc- cu se plîngoa de unii cum­ timpul raidului nosfeu se mai ajuta o bătrînică să tăm pe ea“. Victoria Călan ; ’C.P.L. Sebeş — ToxVla Cisnădie ; Explormin
(Meteorolog de DOINA COJOCARII Deva — Mecanica Alba.
ana Ţuţuriga). părători certaţi ^eu disci­ vindea cafea. Timp de un pună în coş o sticlă de GHEORGHE GOSTIAN
plina. Se mira şi el cum sleit de oră am urmărit oţet. Despre aproviziona-