Page 7 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 7

Buna organizare şi coordonare a munci pe


                                                                                                              ogoare-condiţie esenţială a grăbirii

                                                                                                                  ritmului ia recoltat şi semănat


                                                                                                  Din  cea  mai  recentă  si­  nr.  3  din  Hunedoara.  Me­  ÎN FRUNTE
                                                                                                tuaţie  operativă  întocmită   canizatorii  Gheorghe  Han-   CU SPECIALISTUL
                                                                                                de  consiliul  unic  agroin­  ţig,  Nicolae  Constantinescu
                                                                                                dustrial  rezultă  că  în  zona   şi  Viore]  Vaida  au  arat  şi   Doina  Cărmăzan,  ingine­
                                                                                                Hunedoarei  campania  de   pregătit  75  ha  şi  au  se­  ra  şefă  a  C.A.P.  Nandru,
                                                                                                toamnă se  află într-un sta­  mănat  pînă  în  seara  zilei   consideră că" lucrările agri­
                                                                                                diu destul de avansat. Toa­  de  30  septembrie  aproape   cole  de  sezon  merg  bine
                                                                                                te  unităţile  agricole  au  în­  60  ha  cu  gnu.  Odată  cu   in  unitatea  respectivă.  A
                                                L U I  P O P U L A R    J U D E Ţ E A N         cheiat  recoltatul  cartofilor,   culesul  porumbului  se  e-   fost  recoltat  porumbul  de
                                                                                                însămmţarea  furajelor  şi   xecută  si  eliberarea  tore-   pe  20  ha  din  care  15  ha
                                                                                                orzului  înainte  de  1  oc­  aului  de  coceni.  Am  văzut   s-au  eliberat  de  coceni  şi
                                                                                                tombrie  ;  culesul  porumbu­  terenul  semănat  cu  orz  pe   s-au  arat  în  vederea  însă-
                   Anul XXXIII, nr. .7 434 VINERI, 2 OCTOMBRIE 1981       4 pagini - 30 bani    lui  atinge  o  viteză  de  80   dealul   Hăşdat.   Cultura   mînţării  cu  grîu.  Joi,  la
                                                                                                ha  pe  zi;  arăturile,  pregă­  este  frumos  răsărită,  uni­  arături  munceau  trei  me­
                                                                                                tirea  terenului  şi  însămîn-   formă  şi  Gustav  Schmidt,   canizatori   evidenţiindu-se
                                                                                                ţarea  griului  înregistrează   şeful-  fermei,  are  dreptate   Vasile  Mihăilă,  un  lucrător
                  Recuperarea restanţelor depinde în primul rînd                                un  ritm  din  c:e  în  ce  mai   cînd  se  mîndreşte  cu  ea.   foarte  priceput.  Toate  lu­
                                                                                                alert.
                                                                                                                           G.  Schmidt  are  şi  o  su­  crările  de  sezon  se  desfă­
                                                                                                                                                      şoară sub directa îndruma­
                                                                                                                           părare  :  culesul  porumbu­
                                  de mobilizarea colectivului                                   MÎNDRIA ŞI MÎHNIREA        e  bună,  dar  nu  i  se  asi­  re  a  inginerei  şefe  şi  aşa
                                                                                                                           lui  merge  bine,  producţia
                                                                                                  ŞEFULUI DE FERMĂ
                                                                                                                                                      se  explică  nivelul  calitativ
                  Justificate  sau  nejustifi­  noscut  că  aşa  stau  lucru­  Deva  —  a  continuat  tova­  La  ferma  din  Hăşdat  a   gură   suficiente   mijloace   la  care  se  execută.  Inter­
                                                                                                                                                      locutoarea  noastră  ne  spu­
                cate,  restanţele  la  masa   rile.  Drumurile  n-au  fost   răşul  Nicolae  Todor  —  ca­  I.A.S.  Slmeria  s-a  sfrîns   de  transport,  deşi  se  in­  nea :
                                                                                                                           sistă  foarte  mult  la  Auto­
                lemnoasă  care  trebuia  re­  terminate  deoarece  şantie­  re  ne-a  înţeles  greutăţile   recolta  de  porumb  de  pe
                coltată  de  către  U.F.E.T.   rul  din  Deva  nu  are  uti­  şi  ne-a  aprobat  exploata­  o  suprafaţă  do  75  ha,  la   baza  din  Hunedoara.  în   TRAIAN BONDOR
                Oi  ăştie,  rămîn  restanţe.   laje  (4  buldozere)  suficien­  rea,  de  la  1  septembrie   cules  participă  zilnic  circa   ziua  de  30  septembrie  din
                La  zi.  ele  înseamnă  apro­  te şi forţa de muncă ne­  a.c., a şase noi parchete  100  lucrători  şi  200.  de  e-   cele  trei  maşini  comanda­
                ximativ  9  000  mc.  Lemn                                                      levi de ]a Liceul industrial  te nu i-a venit nici una.  (Continuare în pag. a 3-a)
                care  trebuia  livrat  econo­
                miei naţionale pentru o va­
                lorificare superioară. Dar...                                                   Feria trebuie si producă lapte, nu justificări!
                  Nicolae  Todor,  directorul
                U.F.E.T.  Orăştie,  ne-a  ară­
                tat  cum  s-a  ajuns  la  a-                                                      Urmărind   modul   cum   acest  an  abia  peste  24  de   ganizare  a  procesului  de
                ceastă  situaţie  neplăcută,           Csjm se acţionează în                    se  îndeplinesc  indicatorii   luni  (!  ?).  Orice  motive  ar   reproducţie.  Ca  urmare,  la
                insistînd  mai  ales  asupra                                                    de  plan  aferenţi  fermei   invoca  conducerea  C.A.P.   l'ătări  planul  nu  s-a  reali­
                modului  în  care  unitatea       unităţile eu râmînerl în urmă?                zootehnice  a  C.A.P.  Roş-   (preşedinte  Mlrcea  Petru,   zat  cu  118  miei,  iar  înde­
                va  acţiona  în  următoarea                                                     cani  se  constată  restanţe   inginer  şef  Monica  Miat),   plinirea  indicelui  de  nata­
                perioadă  pentru  redresa­                                                      inadmisibile  atît  la  efecti­  acestea  nu  pot  acoperi  nici   litate  la  bovine  se  găseşte
                rea producţiei:            cesară  executării  lucrărilor   (circa 16 400 mc masă lem­  ve,  cit  şi  la  producţia  de   minusul de efective, nici  sub semnul întrebării.
                                           de  investiţii  din  acest  an.   noasă),  situate  la  drumu­  lapte  marfă.  Spre  exem­
                  —  Parchetele  pe  care  le
                exploatăm  se  află  la  al­  Ne-a  asigurat  însă  că  s-au   rile  existente.  în  acest  fel   plu,  la  categoria  vaci  şi
                titudine  mare.  în  primă­  făcut  din  timp  toate  de­  credem  că  vom  recupera   juninci  unitatea  are  un
                vară,  zăpada  s-a  dus  des­  mersurile  pentru  procura­  întreaga  restanţă  pînă  la   minus  de  10  animale,  iar
                tul  de  tîrziu,  drumurile  au   rea  utilajelor,  ele  urmînd   finele anului.  la  ovine  —  ne  relata  in­
                fost  grele  şi  n-am  putut   să  sosească  în  cel  mai   Nu  trebuie  să  se  înţe­  ginera  Mari-a  Mihăilă,  şe­
                lucra  cum  am  fi  dorit.  Iar   scurt timp.        leagă,  din  cele  prezentate,   ful  fermei  —  nerealizarea   restanţa  la  producţia  de   Pe  lingă  slaba  organiza­
                în  zonele  care  trebuiau   Dar,  cunoscînd  realitatea   că  rămânerile  în  urmă  la   faţă  de  prevederile  planu­  lapte  marfă.  Măsurile  în­  re  a  activităţii  fermei,  care
                exploatate  pînă  în  prezent   din  zona  în  care  acţionea­  U.F.E.T.  Orăştie  se  dato­  lui  anual  va  fi  de  peste   treprinse  pentru  a  valori­  esteepusă  în  evidenţă-de
                —  Şesu,  Gerosu,  Pischinţi   ză U.F.E.T. Orăştie, stadii­  rează  numai  factorilor  ex­  100  animale.  Situaţia  nu   fica  întreg  potenţialul  fer­  fluctuaţia  îngrijitorilor,  la­
                etc  —  nu  s-a  putut  ac­  le  de  execuţie  la  drumu­  terni.  Printr-o  mai  bună   este  cu  nimic  mai  bună   mei  sînt  destui  de  palide,   să  mult  de  dorit  preocu­
                ţiona  din  cauza  netermi-   rile  de  bază  pentru  ex­  organizare  a  propriei  acti­  nici  la  producţia  de  lapte.   conducerile  unităţii  şi  fer­  parea  pentru  asigurarea
                nării  de  către  G.S.C.F.I.   ploatarea  lemnului,  să  ve­  vităţi,  aici  se  putea  asigu­  Un  calcul  simplu  arată  că   mei  complăeîndu-se  în  si­  bazei  furajere.  Deşi  unita­
                Deva  a  drumurilor  de  ac­  dem  ce  măsuri  s-au  între­  ra  exploatarea  a  5  300  mc   păstrînd  ritmul  de  pînă   tuaţia  de  a  înregistra,  pe   tea avea posibilităţi să a-
                ces.                       prins  în  vederea  reorien-   masă lemnoasă din cele  acum  la  livrarea  produc­  de  o  parte,  pierderi  inad­
                  Am  discutat  această  pro­  tării  activităţii  spre  alte   LIVIU BRAICA    ţiei  contractate  cu  statul,   misibile  prin  mortalităţi  si   N. TiRCOB
                blemă  cu  ing.  Alexandru   parchete.                                          Cooperativa  agricolă  din   sacrificări  neeconomice  la
                Boşorogan,  d i r e c t o r u l  —  S-a  intervenit  la  In­                    Roşcani îşi poate' onora in­  bovine  şi  ovine,  iar  pe  de
                G.S.C.F.I. Deva. A recu­   spectoratul silvic judeţean  (Continuare în pag. a 3-a)  tegral sarcina asumată pe  alta, de a avea o slabă or-  (Continuare in pag. o 3-a)

                 mmméí
                     OROAHIZApÁ D£ BAZA A PA8TÎDUIOS
                                                —   ——   ———-
                'sróífpundtert f «rtcţkinoMta te • «prijln ® efîckmţâ
                                                                                                                                                          ţfl  CONSFĂTUIRE.  La  I
                                                                                                                                                       cabinetul  orăşenesc  Brad  |
                                                                                                                                                       pentru  activitate  ideologi-  ■
                      Pentru toţi comuniştii —                                                                                                         că  şi  politico-educativă  s-a  |
                                                                                                                                                       desfăşurat  consfătuirea  cu  I
                                                                                                                                                       tema  „Modalităţi  dc  folosi-  ■
                                                                                                                                                       re  a  documentelor  dc  partid  j
                        concluzii care trebuie                                                                                                         pentru  ridicarea  nivelului  i
                                                                                                                                                       politico-idcologic  al  mase-  ■
                                                                                                                                                       lor.  însuşirea  şi  aplicarea  i
                           transpuse în viate                                                                                                          acestora  in  viaţă“.  La  a-  I
                                                                                                                                                       ceaslă  acţiune  au  participat  ■
                                                                                                                                                       membrii  comisiilor  pentru  |
                                                                                                                                                       învăţămîntul   politico-idco-   !
                  Biroul   organizaţiei   de   unelte.  Unii  optează  pen­                                                                            logic  de  pc  lingă  comite-  ■
                bază  din  atelierul  de  ma­  tru  crearea  unei  echipe  de                                                                          tele  de  partid,  secretarii  !
                                                                                                                                                       adjuncţi  cu  propaganda  dc  !
                şini  unelte  a  secţiei  meca­  deservire  în  atelier,  lucru                                                                        la  organizaţiile  de  bază  şi
                nice  din  cadrul'minei  Te-   mai  greu  de  realizat  deo­                                                                           responsabilii  cu  munca  cui-  j
                liuc  a  încheiat  de  curînd   camdată.  Faptul  acesta  a                                                                            tural-educativă  dc  la  corni-  i
                                                                                                                                                       tetele  şi  grupele  sindicale.  I
                discuţiile   individuale   cu   fost  explicat  mai  pe  în­                                                                           gj   ACŢIUNI   GOSPODĂ­
                comuniştii  pe  anul  1981.   delete  la  vremea  potrivită,                                                                           REŞTI.  Un  număr  dc  12
                acţiune  urmată  de  aduna­  se  vede  însă  că  răspunsul                                                                             familii  din  strada  Stejari-  ]
                                                                                                                                                                             1
                rea  generală  în  care  s-au   nu  este  satisfăcător,  ceea                                                                          lor  —  Hunedoara  —  cu
                                                                                                                                                       sprijinul  Sectorului  dc  gos­
                dezbătut  concluziile  ce  se   ce  ne  face,  ca  împreună                                                                            podărire  al  consiliului  popu­
                desprind  din  ele.  A  fost  o   cu  conducerea  atelierului,   Complexul de creştere a vacilor dc la Chimindia. 150 de elevi de la Liceul nr. 2   lar  municipal  au  participat
                acţiune   importantă,   de   să  găsim  o  soluţie.  Ast­  din Deva recoltează porumbul.                     Foto : VIRGIL ONOIU       la  lucrările  dc  canalizare  a
                                                                                                                                                       străzii  pe  o  lungime  de
                lungă  durată,  în  care  s-au   fel  de  propuneri,  oa  şi  al­                                                                      150  ml.  în  fruntea  acţiunii
                cheltuit  mult  timp  şi  răb­  tele,   constructive,   ne-au                                                                          s-au   remarcat   cetăţenii
                dare.  Subliniem  acest  fapt   prezentat  tovarăşii  Octa­                                                                            Viorel  Oprean,  Vasile  Ba­
                                                                                                                                                       ba,  Ion  Trifan  si  alţii,  pi
                pentru  că  organizaţia  nu­  vian  Nistor.  Victor  Vlad,   La  „Refractara“  Baru,  ca                  rezolvat  problemele  legate   CANTITĂŢI  SPORITE  DE
                                                                                                                          de
                mără  nu  mai  puţin  de  89   loan  Stănescu,  Liviu  Mun­  peste  tot  dealtfel,  comuniş­ în fruntea luptei  punerea  in  funcţiune  a   LEGUME,  tn  ultima  perioa­
                de  comunişti,  fiecare  cu   tean,  Simion  Herban.  Me­  tii  se  află  in  fruntea  luptei             celui  de-al  doilea  malaxor.   dă  s-au  livrat  de  la  ferma
                problemele  sale,  dar  toţi   lania  Hruban  şi  mulţi  al­  pentru  nou,  pentru  promo­  pentru nou    Toate  lucrările  de  elabora­  din  Sintandrei  mai  mult
                                                                                                                                                       de  500  tone  legume,  de  la
                angajaţi  în  efortul  pentru   ţii.  Numărul  mare  de  pro­  varea   progresului   tehnic.              re  a  tehnologiilor  de  fabri­  Ilărău  peste  300  tone,  iar  de
                îndeplinirea  sarcinilor  de   puneri  pe  care  biroul  le-a   Aici,  mai  la  începutul  anu­           caţie,  executarea  matriţelor   la  Slmeria  Veche  mai  mult
                plan  şi  a  celorlalte  înda­  primit sînt o dovadă a res­  lui,  s-a  pus  cu  acuitate   zar  Marcu  şi  Emil  Borodi,   şi  dispozitivelor  de  punere   de  700  tone.  Fiecare  fermă
                                                                                                                                                       trimite  zilnic  spre  pieţele
                toriri  pe  care  le  au  în  via­  ponsabilităţii  cu  care  co­  problema  asimilării  şi  fa­  maiştri,  Petru  Bolea,  mun­  in  funcţiune  a  noi  utilaje   oraşelor  15—20  tone  de  le­
                ţa  colectivului,  în  socie­  muniştii  privesc  probleme­  bricării  —  în  vederea  eli­  cilor  specialist,  membri  ai   şi  experimentările  au  fost   gume  proaspete,  w  „BRI­
                tate.                      le cu care ne confruntăm.   minării  importului  —  a  u-   biroului   organizaţiei   de   terminate  la  vreme.  A  în­  GADA  ÎNALTEI  PRODUC­
                  Ce  concluzii  a  desprins   Un  important  volum  al   nor  produse  refractare  cu  o   partid,  Mihai  Rahotă,  Vaier   ceput  fabricaţia  şi  primele   TIVITĂŢI“.  Această  iniţia­
                                                                                                                                                       tivă  a  fost  îmbrăţişată  şi
                biroul  organizaţiei  de  ba­  discuţiilor  individuale  s-a   geometrie  complicată  şi  ca­  Neaoş,  Mănuţ  Buzdugan  şi   produse  au  fost  expediate   se  aplică  cu  mult  succes
                ză  din  această  amplă  acti­  concentrat  asupra  proble­  lităţi  fizico-chimice  deose­  Simion  Lupu,  muncitori  cu   beneficiarului.  Acestea  s-au   la  „Marmura“  Simeria  de
                vitate  ?  întrebarea  am  a-   maticii  stării  disciplinare   bite,  necesare  podurilor  de   înaltă  calificare,  care  au   comportat  bine  in  exploa­  către   toate   formaţiile   şi
                                                                                                                                                       schimburile  de  la  atelierul
                dresat-o  tovarăşului  Mir-   şi  a  respectării  normelor   turnare  a  oţelurilor  specia­  proiectat  şi  realizat  matri­  tare,  treclnd  cu  brio  exa­  de  dale  mozaicate.  Ca  ur­
                cea  Boji.  secretarul  bi­  de  tehnică  a  securităţii   le  la  oţelăria  electrică  a   ţele  noilor  produse.  S-au   menul  pr  o  d  u  c  ţ  i  e  i.  A-   mare   a   aplicării   acestei
                roului.                    muncii,  ceea  ce  este  tot   C.S.  Hunedoara.  Organiza­  studiat  şi  elaborat  soluţii   cum,  în  urma  experien­  iniţiative  produsele  de  ca­
                                                                                                                                                       litatea  I  au  atins  procen­
                                                                                                 tehnice  de  îmbunătăţire  a
                                           disciplină a muncii.
                  —  O  bună  parte  din  co­  —   O  adunare  generală   ţia  de  partid,  luind  in  dez­               ţei  clştigate,  se  realizea­  tul  de  05  la  sută.  0  A-
                                                                                                                                                                      PENTRU
                munişti  au  sesizat  că  bi­  a  organizaţiei  de  bază  ce   batere  această  chestiune,  a   parametrilor   funcţionali   la   ză  întreaga  gamă  a  pro­  PARTAMENTE   Lucrătorii
                                                                                                                                                       SIDERURGIŞTI.
                roul,  întreaga  organizaţie,   a  avut  loc  mai  la  începu­  stabilit   măsuri  şi  sarcini   maşinile  de  presat  masa   duselor   refractare   pentru   şantierului   IV   construrţii
                trebuie  să  se  ocupe  mai   tul  anului  a  sancţionat  un   care  prevedeau  soluţionarea   refractară  pentru  a  se  pu­  podurile  de  turnare  a  oţe­  de  Ia  I.C.S.  Hunedoara  au
                îndeaproape   şl   eu   mai   tovarăş  pentru  indiscipli­  tuturor  problemelor  legate   tea  produce  lunar  pină  la   lurilor  speciale  —  produse   terminat  construcţia  blocu­
                                                                                                                                                       lui  de  locuinţe  „35“  cu  50
                multă  eficienţă  de  unele   nă. Puteţi detalia faptul ?  de  asimilarea  şi  începerea   130 tone de produse refrac­  care  se  aduceau  din  im­  de  apartamente  pentru  si-
                probleme   ale   producţiei.   —  Desigur.  Este  vorba   fabricaţiei   noilor   produse   tare.  De  asemenea,  in  sco­  port  şi  care  reprezentau  un   derurgtştii  marelui  combi­
                Mal  concret:  îmbunătăţi­  despre tovarăşul Dragomir  refractare  pînă  la  30  apri­  pul   măririi   randamentului   insemnat  efort  valutar.  Sar­  nat hunedorean.
                rea  organizării  muncii,  în-                          lie.  Intre  comuniştii  care  au   secţiei  de  preparare  a  ma­  cina  de  partid  a  fost  înde­
                ţelegînd  prin  aceasta  în   CORNEL ARMEAÑU           primit  această  sarcină  de   sei  refractare,  subinginerul   plinită cu cinste.
                special   ideea   unei   mai                           mare  răspundere  s-au  aflat   Vaier  Miclăuş  şi  muncitorul
                bune  aprovizionări  a  celor                          Valentin litea, inginer, La-  specialist llie Grozav, au       N. BADIU
                care deservesc maşinile-    (Continuare în pag. a 3-a)
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12