Page 73 - Drumul_socialismului_1981_10

© MIERCURI. 21 OCTOMBRIE 1981 Pag. 3

Pentru aplicarea fermă a principiilor autoconduceriS şi autoaprovizionâni teritoriale
Mi e§£f30Rvyy
Măsuri de itMportasiţă dsoselaita iii scopul cultivării tutsior
S13333

.oexpres suprafeţelor de teren, creşterii producţiei agricole şi asigurării
tuzicală Râspynderea şi exigenţa
şi fru-
e-o vor-
atea * aprovizionării raţionale a populaţiei - muncitorească - factori
i Româ-
determinanţi în realizările
Reglementari sare stăvilesc brii societăţii, cit mai ra- Măsurile recentului Decret
onomică ţional. Gospodărind u-ne tocmai acest lucru prevăd. colectsvylyf
cotele EMIL NEAGU
risipa mai bine, vom trăi mai instalator,
ă, dulce bine, vom avea de toate. I.C.S. Hunedoara în perioada care a tre­ te exportului nu numai să
^ram de Noua reglementare le­ substanţiale îmbunătăţiri cut de la începutul anului, îmbunătăţim parametrii,
că şi re­ gislativă menită să întă­ aprovizionării, pune capăt colectivul I.M. Orăstie şi-a prin aplicarea de noi so­
nte & ral a rească a utocon-dueerea şi risipei. Prin aplicarea mă­ Fiecare pésima de pămînt depăşit sarcinile de plan luţii constructive, aprobate
„Henric autoaprovizionarea terito­ surilor prevăzute va creş­ la export cu aproape 3 mi­ si apreciate de beneficiar,
a a Il-a rială, să asigure aprovizio­ te interesul pentru produ­ sâ radeascâ
tiinţă şi lioane lei. S-au livrat în ci să şi reducem cu 35 la
narea populaţiei cu pi ine, cerea, de către cei care acest an în R.F. Germania, sută consumul de metal.
. Rapso­ făină si mălai este un act deţin pămînt, a cerealelor, Citind Decretul privind surplusul să fie predat la Ungaria, Bulgaria, Cuba, Avem un colectiv bun. Oa­
irea co­ legitim, primit cu viu in­ cit şi a legumelor şi produ­ unele măsuri referitoare fondul de stat, nu să mear­
tletului ia întărirea autoconducerii gă cu sacoşa la piaţă, aşa Turcia, Iordania, Nigeria menii caută si aplică cele
Con- teres şi aprobare unani­ selor animaliere, atit pen­ si autoaprovizionării teri­ cum se mai întilnesc ca­ peste 250 tone de confec­ mai bune metode tehnico-
mă de către colectivul do tru consumul propriu, cit zuri în unele sate din ju­ ţii metalice, 600 000 scule, organizatorice, menite să
muncitori ai secţiei în care toriale, precum şi la asi­ rul oraşelor. în ceea ce numeroase maşini-unelte ducă la creşterea calităţii
lucrez. Consider pe deplin şi pentru a contracta şi gurarea aprovizionării in
fisea satisfăcătoare norma anua­ preda la fondul de stat bune condiţii a populaţiei mă priveşte, împreună cu pentru prelucrarea lemnu­ şi eficienţei muncii. O do­
cantităţile ce le prisosesc. cu piine, făină şi mălai, am familia asigur an de an lui. vadă este şi faptul că din
lă de consum stabilită pe înţeles marea răspundere creşterea de animale — Cum au fost posibile a- propunerile şi preocupări­
o persoană la pîine, făină, LENUŢA MUNTEANU ce revine fiecărui om al porcine şl bovine — pre­ ceste rezultate, ce se între­ le unor meseriaşi (Trafan
6.00 Ha­ paste făinoase şi mălai în muncii de la sale pentru cum şi predarea La fondul prinde în continuare pen­ Şendrescu, Valentin Ciur-
iţii; 7,00 muncitoare, ciun, Eugen Rotaru şi Teo­
Revista echivalent de pînă la 130 secţia proiectări soarta producţiei agricole, de stat pe bază de contract tru menţinerea realizărilor
1 meló­ kg grîu şi 30 kg porumb. a Cooperativei judeţene pentru creşterea aportului a unor însemnate canti­ la aceleaşi cote valorice, dor Ficuţ) peste puţină
le ştiri; ..Constructorul" fiecărei gospodării la asi­ tăţi de carne. In acelaşi am aflat stind de vorbă vreme vom înlocui sudarea
¡cultăto- Recentul Decret aduce gurarea fondului centrali­ timp, am construit un so­ manuală prin cea realizată
:le ştiri; cu cadre de conducere şi
ă; V zat al statului cu produ­ lar din care valorific în muncitori din secţiile in automat, cu ajutorul unui
e; 10,45 munca si s se agroalimentare. Firesc, fiecare an eîteva sute de care se realizează produse dispozitiv construit aici la
Buletin ineos aplicarea prevederilor De­ kg de legume timpurii — noi. Aceasta va duce la
crofonul destinate exportului.
vanprc- cretului pune în faţa noas­ ceapă, usturoi, roşii şi al­ — în atelierul nostru — calitate ireproşabilă, pro­
VM) Bu- încă o dată, grija partidu­ riale de construcţie ciecît tră sarcina de a cultiva tele — prin unităţile de ductivitate sporită şi în­
5 Din lui şi statului nostru pen­ cele riguros planificate, fiecare palmă de pămînt, consum colectiv din ora­ ne spune subinginerul Şte­ semnate economii de elec­
nostru; fan Medrea, tehnolog la
ie; 12,40 tru asigurarea aprovizio­ nici acasă sau în alte îm­ de a aplica tehnologiile şul Simeria, astfel obţinînd atelierul „maşini - unelte trozi.
ferici- nării corespunzătoare a tu­ prejurări, nu-mi permit să înaintate care să asigure însemnate venituri băneşti. lemn“ — acordăm priori­ Ca dovadă a priceperii
cinlece; turor oamenilor muncii si risipesc, adică să consum obţinerea de recolte supe­ De posibilităţi asemănătoa­ şi conştiinciozităţii munci­
; 15,00 cetăţenilor în condiţii de peste măsură pîine ori făi­ re dispun şi ceilalţi gospo­ tate producţiei pentru ex­
B,C0 Ra­ rioare la unitatea de su­ port, în care scop pregă­ torilor de la secţia seu'ă-
icee de echitate deplină este evi­ nă, alte bunuri alimentare prafaţă. Această cerinţă se dari din satele aflate în tim temeinic fluxul de fa­ rie mai menţionăm că par­
; 16,25 dentă. înţeleg, cu toţii tre­ de largă întrebuinţare, ob­ jurul oraşelor, care con­ tenerul din R.F. Germania,
ce; J6,40 buie să Înţelegem, că mă­ ţinute cu multe eforturi. impune cu acuitate şi a- bricaţie pentru a putea
zică li­ tunci cînd este vorba de sider că pot contribui mai realiza la termen şi de ca­ la început ocazional, a de­
statul surile luate vizează atit Pentru că orice risipă este mult la îmbunătăţirea a- venit acum un beneficiar
l-elin de creşterea producţiei de ce­ dovada nechibzuinţei. Mun­ folosirea cu spirit gospo­ provizionării populaţiei cu litate toate comenzile. Pie­ statornic, declarîndu-se cu
publică; reale, dar şi înlăturarea cu ca celui ce produce pîinea dăresc a loturilor aflate în produse agroalimentare. sele şi subansambiele sînt
lcloric ; orice prilej mulţumit de
grafice ; desăvirsire a risipei. Aşa trebuie apreciată aşa cum folosinţa personală a mem­ REMUS CORNEA executate de muncitorii colaborarea cu I.M. Orăş-
,00 Fot- cum aici, la locul meu de se cuvine, iar roadele a- brilor cooperatori, care tre­ brigadier la brigada cei mai bine pregătiţi pro­
Trans- muncă, nu pot concepe să ci'stei munci să fie folo­ buie să-şi producă singuri din Săuleşti fesional, mai conştiincioşi tie, de calitatea uneltelor
turul realizate de muncitorii din
r euro- folosesc mai multe mate­ site echitabil de toţi mem­ cele necesare traiului, iar a C.A.P. Sîntandrei — şi aici îi amintesc pe seulărie.
¡,20 Mu- lăcătuşii Cornel Pârău, lo­
¡,30—5,00 împreună eu Elena Joca.
îocturn. 33 BRAD. Piaţa de ali­ citate de un număr mare sif Curuţ, strungarul Ioan şefa secţiei, am urmărit
infor- Pretaile d@ p© mercuriale Buciuman şi frezorul Vir- modul în care se desfăşoa­
Actuali- mente c aprovizionată cu de cumpărători. gil Borza. De asemenea,
Adu na­ mărfuri pentru toate ce­ La producătorii indivi­ ră munca în seulărie. Ast­
lte şi rinţele. Producătorii indi­ sînt afişate pentry a fi duali, de asemenea, erau pregătim din timp toate fel. am putut remarca a-
de ieri S.D.V.-urile necesare, iar
uşoară; viduali vinci legume, zar­ respectatei cantităţi însemnate de tenţia care se acordă cali­
îtreabă, zavaturi, fructe, produse produse. însoţiţi de Teodo­ lansarea comenzilor de e- tăţii fiecărei operaţii, tic
1 ; 10,00 lactate ş.a. Şi unitatea de ra Sîntianu, de la admi­
I şi jo- cit prevede mercurialul, o atenţionează administra- xecuţie se face eşalonat, in la recepţia materiei prime,
mu/.ică legume-fructe (responsabil pentru că îşi dă seama că torul. T.O. zimbeşte : „Noi nistraţia pieţei, am urmă­ funcţie de durata ciclului pînă ia ambalarea produ­
ă alcă- Jlie Diaconu) este bine a- ardeii nu sînt de calitatea rit cum se respectă mercu­ de fabricaţie a fiecărei
iltători- provizionată : 2 400 kg go- cerem, dacă clientul dă !“. rialul. Ol ah Margareta din selor. Am constatat disci­
iune li- I. întiinim multe exemple Chiar asa, cine strică mai piese. Pe întreg parcursul plina din ateliere, buna
»atriotic goşari, 2 000 kg ardei ca­ asemănătoare dar şi rever­ mult ? Harghita vindea cartofi, E- fluxului tehnologic am în­
i pere- pi a, 100 kg varză, sute de sul Jor. „De ce cereţi 12 lena Putrău clin Teleorman pregătire profesională a
e; „Ca kilograme de rădăcinoase m HUNEDOARA. La ora şi Fiea Faur din Arad vin­ tărit controlul do calitate. lucrătorilor (majoritatea po-
Cr< - de tot felul, 1,5 tone mere, lei pe kilogramul de pere, deschiderii am urmărit deau ardei gras la preţ de — Şi la noi, la „confec­ licali ficaţi), în fruntea că­
dublu faţă de mercurial ?
două tone struguri. Pentru Şi sînt mici, cit nucile modul cum decurge apro­ mercurial. Solicitau însă să ţii metalice", subliniază rora se situează constant
a evita aglomeraţia s-au „Pui... sînt de iarnă !“ — vizionarea populaţiei, cum fie sprijiniţi în transport, subinginerul Nicolao Tima- oameni ca subinginerul
organizat încă două punc­ replică producătorul din este respectat mercurialul că pot vinde si mai ieftin, ru, şeful secţiei, o atenţie Marin Barbu, şefii de e-
te de desfacere a strugu­ de către producători. Atit Paraschiv Gulie din Cora­ . deosebită acordăm organi­
mam Buteni, T. Oprea. Adminis­ chipă Ioan Mihăilă şi A-
rilor. Echipa de control al tratorul pieţei, Avram unităţile C.L.F., Agrocoop bia vindea gulii extra, mai zării muncii, îmbunătăţirii
Patna); oamenilor muncii de Ia şi Gostat cit şi producăto­ cerea citeodată şi 7 lei pe vram Mocanu, muncitoa­
ic i ton re Mina Ţehea (condusă de Ivaşcu, îi cere să respecte rii individuali îi întîmpi- kilogram, deşi tot el zicea continue a calităţii, creş­ rele Maria Nicolao şi Ele­
\: C.en- m e r c u r i a 1 u 1 schimbînd terii parametrilor funcţio­ na Boju. într-un cuvînt,
? (Fla- losif Virciu), aflată în u- chiar dumnealui preţul de nă pe cumpărători cu o că si preţul ele 5 lei, sta­
¡iderur- nîtate, constată buna orga­ cantitate mare şi variată bilit de mercurial, e bun. nali si aspectului comercial am văzut rezultatele con­
teanc pe etichetă. Acelaşi produ­ de legume şi fructe. Nu­ Aneta Grecu, easni- al produselor, în condiţii­ crete ale răspunderii şi c-
; Gor- nizare a desfacerii mărfu­ cător vinde struguri cu 10 le economisirii de metal.
); PE- rilor, conduita corespunză­ Ici kilogramul. „Vă rog un mai C.L.F. (şi numai prin că, Marin. Nicula (C.T.E. xigenţei muncitoreşti.
i nu toare a vînzătorilor. La unităţile din piaţa centra­ II — C.S.H.), Mario,ara Po­ Aşa am reuşit ca la unele
nirea); kilogram" — cere o cum­ lă) a desfăcut în acea zi, pa, asistentă pediatrie, Du­ dintre produsele destina­
(7 No­ producătorii individuali, părătoare din Vata de Jos. MIRCEA LEPĂDATU
rn a re preţurile mărfurilor — la „De ce nu cumpăraţi de peste 1 000 kg gogoşari, mitru Cunţan, furnalist —
I : Tn ardei," roşii, zarzavaturi — 1 000 kg ardei eapia, 500 C.S.H., şi-au exprimat
i (Cul- la unitatea de legume- kg vinete, peste 3 000 kg mulţumirea faţă de noile
ligrului se apropie sau chiar se în­ fructe ; sînt struguri şi mai cartofi, o mare cantitate măsuri luate, de preocupa­
XAN ; cadrează in prevederile frumoşii Şi mai ieftini !“.
farul) ; de varză, rădăcinoase, me­ rea pentru buna aprovizio­
buni- mercurialului.’ „Cum vin- j,Pentru trei lei şi 25 de re, pere, conopidă, dovle­ nare a pieţei cu o gamă
e s c) ; deţi ardeii ?“. „Trei iei ki­ bani nu stau la rînd !“. cei. Produsele bine sorta­ variată de produse.
setofo- 1
"RIEA: logramul' . Producătoarea „Dar nu sînt mai mult de te, frumos aranjate şi cu LUCIA LICIU
(Mun- din Seleuş, nu cere 4 lei, 9—10 oameni la rînd“ — preţurile afişate erau soli­ GHEORGHE GOSTIAN MIRCEA LUCESCU — ANTRENORUL
Mi-
e I-TI aisaí)46ais®i»aaí!0QCM!fl«ffl8aiíiso®oeoaaGoocEcie(s®eee®ííia8aiiiiaaEeúíia®8Oca®ao£(6O«!ae^®®(toíeaeí LOTULUI REPREZENTATIV
C'ANl :
BRAD:
vedea Adăposturile pentru animale - Nici o restanţă la Consiliul naţional pen­ mondial de fotbal, con­
; BAR- tru educaţie fizică şi sport ducerea tehnică a lotului
.Ju-
ORA§- a aprobat propunerile Bi­ reprezentativ al ţării
me- mai grabnic modernizate onorarea fondului de stat! roului Federaţiei române noastre să fie alcătuită
atria); de fotbal ca pentru me­ din Mircea Lucescu — an­
nBarda
-BAI : {U-mote din pag. t) ce" din Bircea. Mulţi din­ (Urmare din pag. 1) de prefirare a ştiuleţilor. ciul Elveţia — România, trenor principal şi Mircea
sa de tre cei cu care am stat de Un exemplu negativ în ce va avea loc la 11 no­ Rădulescu — antrenor se­
Merdut
RAZI: pină acum s-a bucurat de vorbă şi-au exprimat ne­ neavînd transportată la ba­ ceea ce priveşte lipsa de iembrie la Berna, în pre­ cund • medicul lotului va
; CA- "sprijinul permanent al mulţumirea faţă de mo­ za de recepţie nici o tonă grijă faţă de calitate l-a liminariile campionatului fi dr. Dorin Sarafolennu.
(Casa Consiliului popular Baia dul cum s-a achitat de o- dovedit cooperativa agrico­
.: Gra- de porumb. înlăturarea
Mure- de Criş, care a intervenit bligaţiile a s u m a t e a- grabnică a restanţelor a- lă din Jeledinţi, care a tri­
c nm- pentru procurarea de ma­ ceastă unitate. Iată eîteva cumulate constituie o obli­ mis porumb de calitate ne-
teriale, mijloace de trans­ exemple : instalaţiile de gaţie de căpetenie a con­ corespunzătoare. LA DEVA,
port, a alcătuit echipe de muls de la Cărăstău şi ducerilor C.A.P. şi consi­ Pentru buna desfăşurare FAZĂ ZONALA
meseriaşi, a organizat ac­ Risca n-au fost încă fina­ liilor populare, organe ca­ a lucrărilor, important este A CAMPIONATULUI
ţiuni de muncă patriotică. lizate, boilerele instalate la re răspund nemijlocit de ca producţia să fie sorta­ R.S.R. AL SENIORILOR
La Ţebea şi Rişca au fost C.A.P. Birtin şi Rişca nu îndeplinirea sarcinilor de tă şi livrată direct din
organizate, mai multe du­ funcţionează, separatorul livrare a produselor agro­ cîmp. Fireşte, de maximă La Sala sporturilor din întrecerile continuă pină
icntru minici la rînd, acţiuni de de lapte montat la C.A.P. alimentare la fondul cen­ însemnătate este ca mij­ Deva au început, luni, în­ vineri, cu cite două gale
1981: gospodărire la care — la Birtin nu separă nimic, trecerile fazei de zonă a
umoa- tralizat al statului. Odată loacele de transport să fie Campionatului republican pe zi, între orele 15—20.
varia- chemarea consiliului popu­ dar nu din cauza „Servi­ cu preocuparea pentru a folosite la întreaga capa­
mnala lar — au participat nu­ ce“ din Bîrcea de data a- asigura livrarea întregii de box al seniorilor (indi­ în galele de astăzi pot li
sufla meroşi oameni. ceasta, ci a Secţiei din citate, astfel îneît în timpul vidual). Participă 94 de văzuţi, printre alţii, vice-
sud- Unele dintre lucrările de cantităţi de porumb la ba­ cel mai scurt să poată fi pugilişti din 10 judeţe, în­ campionul olimpic Dumitru
,inimă Brad a I.R.E. Deva, care zele de recepţie se impu­ onorate integral sarcinile Cipere, V. Szilaghi, Niţa
7 şi modernizare — în special întîrzie elaborarea proiec­ tre care se numără şi Szi-
nximă noile instalaţii de muls şi tului necesar alimentării ne ca o atenţie deosebită asumate de către fiecare laghi (Dinamo) şi Cipere Robu. N. Chioveanu, pre­
ü. Di- de apă — s-au realizat cu cu energie electrică a uti­ să fie acordată calităţii C.A.P. pentru constituirea (C.S.M. Drobeta Tr. Seve­ cum sj pu-iliştii hunedo-
ă lo- rin) din lotul olimpic de la
asistenţa tehnică sau cu lajului. Sînt restanţe care produselor predate, orga- fondului centralizat al sta­ ' O. Văetuş şi Gh. Bu-
sprijinul unităţii „Servi­ trebuie urgent eliminate. nizind temeinic acţiunile tului. Moscova. lan,_ea.