Page 76 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

IfEl

S,00 Teleşc
11.00 Roma
Iul s
AUTOCONDUCEREA ŞI AUTOAPROVIZIONAREA - EXPRES! 11,50 F.cVur
rea e
12,15 Corişti
învăţă
ideolo
ALE CONŞTIINŢEI CETĂŢENEŞTI Şl PRICEPERII GOSPODĂREŞTI 16.05 Teleşc
17.05
Viaţa
18.00
Fotba
rezum,
dispui
Şi îi gospodăriile individuale din zona Anual - contributif mari Ii fosilii efe stat 18,35 Desen
cupele
clubui
vestiri
verde
de deal-munte se not obţine producţii bune leronim ziua de 19 octombrie, participarea lor la fondul de fiecare gospodărie (satul A- 10.00 Tcleju
în
die de peste 16 000 lei de
primarul
co­
Grecu,
19,25 Aetna
stat este din an în an tot
munei Boşorod s-a întilnit cu
19.45 Ora 1
au contractat 48 bovine adulte
locuitorii satului Alun, locali­ mai consistentă. Anul acesta lun numără 35 de gospodării 20.30 Oamei
ţărăneşti).
exemplu,
Aşa
de
Comuna Vorţa, cu cele Cornel Suba şi Marin Alba ror suprafeţelor favorabile tate din zona de munte, în pacea
şapte sale ale sale, necoo- din Lunesoara. culturilor, astfel îneît să cadrul căreia s-a prezentat şi tineret şi au predat 42, Gheorghe Rîmbetea a predat 20.45 In lu
— sei
perativizate, dispune de Am stat de vorbă zilele se poată asigura în fiecare Decretul Consiliului de Stat aproape dublu faţă de sarci­ în acest an la contract doi ti mul
1 022 hectare de teren cul­ trecute cu mai mulţi cetă­ gospodărie necesarul de privind unele măsuri referi­ nile ce le reveneau din pla- viţei, două oi, trei miei, 500 I 21,10 Film
tivatul, situat însă numai ţeni din comuna Vorţa, produse pentru consumul toare la întărirea autocondu­ lapte şi 54 kg lină, Aurica rea P
în zonă de deal.' Practic, încercând să desprindem propriu, autoaprovizionarea cerii şi autoaprovizionării te­ Pantiloiu, 2 t i n e r e t bo­ 22.30 Teleji
comuna nu poate fi socoti­ cîteva din secretele obţi­ comunei. în adunările ritoriale, precum şi la asigu­ Satul Mun vin, 2 ovine, 500 I lap­
nd producătoare de cerea­ nerii cerealelor în gospo­ populare cetăţenii din sate­ rarea aprovizionării în bune te şl 35 kg lină, iar loan
le. Locuitorii comunei au dăriile lor, pe terenuri a- le comunei Vorţa s-au an­ condiţii a populaţiei cu pîine, Monu a dat un tăuraş, două
vrut însă să dovedească — proape improprii acestor gajat să folosească mai făină şi mălai. A fost subli­ nul la perioadă. Au mai fost oi, patru miei, 500 I lapte
si au făcut-o cu prisosin­ culturi, Nu există secrete bine toate terenurile, să niată grija partidului şi statu­ predate 12 oi şi 34 miei, 5 şi 60 kg lină, toţi realizind BUCURE
ţă — că şi în gospodăriile — a fost părerea unanimă mărească de la an la an lui pentru populaţia din zo­ porci, 80 kg carne de pasăre, anual din creşterea animale­ d io program
individuale din zona 'de a interlocutorilor. Pămîn- producţiile obţinute, aceas­ nele de deal şi de munte, peste 500 ouă ; contractul de lor venituri de pină la 30 000 Iladiojurna
p iui; 8,11
deal se pot obţine produc­ tul trebuie să fie bine lu- ta fiind în interesul fiecă­ din toate localităţile nepro­ lapte — 8 500 litri, a fost o- lei. Toţi cetăţenii satului A- (1 iilor; 9,00
ţii de cereale. Pe terenuri ruia şi al unei mai bune ducătoare de cereale, căreia norat integral, iar la lină, fa­ lun valorifică animalele şi pro­ 9.05 Kăspu
mai bune, unii dintre ei aprovizionări cu produse i se asigură prin cooperati­ ţă de 636 kg contract, s-a dusele animaliere numai prin rilor; 10,00
10.05 Tribu
au obţinut în acest an şi Comisna Vorţa agroalimentare în general. vele de consum, în comple­ predat 712 kg. Locuitorii a- sistemul de contractări şi a- Ansamblul*
2 300 kg la hectar, produc­ Deşi comuna Vorţa are nu­ tare, de la fondul de stat, cestui sat livrează anual pro­ chiziţii. Buletin de
ţie cu mult superioară ce­ mai 514 gospodării, de la piine, făină şi mălai in echi­ duse agroalimentare, in me­ N. ZAMFIR muncii fnfr
lor obţinute în anii trecuţi. acestea au fost predate valent de pină la 120—130 premieră ;
Buletin de
Producţii bune s-au obţi­ crat şi-atunci dă tot ce pînă acum cantităţi în­ kg grîu şi 30—40 kg porumb comoara f<
poate.
nut în acest an şi la alte Relevînd interesul si pre­ seninate de produse la fon­ — aşa cum prevede art. 10 12,20 Mag a:
ţific; 32,50
culturi : la porumb — 2 100 ocuparea crescînde pentru dul de stat sau prin achi­ din decret. în acelaşi timp reşti; 13,00
kg la hectar, la cartofi — cultivarea de cereale în ziţii — 110 tone carne bo­ s-a subliniat necesitatea ca 15,00 Club
14 000 kg la hectar ş.a. vină, 1 700 kg carne pasă­ Radioju.ua
comună, primarul acesteia, toţi locuitorii satului să-şi rale; 18,25
Cu preocupări deosebite Petru Lucan, ne informa re, 65 000 ouă, 6 000 kg sporească eforturile pentru ganizare
pentru cultivarea cereale­ că la nivelul c o m u n e i cartofi şi altele —, iar dezvoltarea producţiei de 18,40 Cintec
lor se evidenţiază în pri­ — în cadrul adunărilor cantitatea de lapte livrată carne, lapte, brînză, ouă şi Sfatul med
letin de
mul rînd locuitorii satelor populare pentru dezbate­ este în creştere continuă alte produse agroalimentare limbii rom
Certeju de Jos, Coaja şi rea Decretului privind în­ în ultima perioadă. pentru a-şi asigura autoapro- păr şi te
Lunesoara, unde s-au cul­ tărirea autoconducerii şi Dovedind că şi în gos­ vizionarea şi să contribuie la — progran
tivat anul acesta cîte 70 autoaprovizionării, asigu­ podăriile individuale se fondul de stat cu cantităţi Orele serii
Cîntarea 3
si, respectiv, 32 hectare rării în bune condiţii a a- pot obţine producţii mari, sporite de produse agricole. Succese al
numai cu grîu. Dintre cei provizionării populaţiei cu asigurîndu-şi aproviziona­ Ocupaţia de bază a locui­ re; 21,00 3t
mai harnici gospodari, făină şi mălai — s-au în­ rea proprie şi a întregii torilor din acest sat de mun­ 21.05 MUZÎC
juterii muz
consecvenţi cultivatori de tocmit şl se urmăresc în­ comune, cetăţenii din Vor­ te este creşterea vitelor, iar ' * ' ' ' > ** T, A A»' ' > intr-o oră
cereale, care an de an ob­ deaproape programe de ţa sînt un bun exemplu 11 wmÈÉÊÊËÈÊmÊÊÊmmm I fiii* „Ricercar“
ţin producţii bune i-ani re­ măsuri privind creşterea pentru toţi locuitorii sate­ Greff Bac!
Non stop
ţinut pe Parţenie Radovici, producţiei agricole, vege­ lor noastre de deal. El tre­ O ÎNDELETNICIRE
Ion Marian şi Silviu Mi- tale şi animale, intensifi­ buie urmat de cît mai RENTABILĂ — Adrian Resiga, muncitor minier la I.M. Barza, din Văli-
elea din satul Certeju de carea cultivării cerealelor mulţi ţărani cu gospodărie CREŞTEREA şoara, so ocupă în timpul liber de creşterea albinelor. A- Ldü*
cum are 35 familii. Anul acesta a contractat şi livrat aproa­
Jos, Augustin Juşcă şi Du­ pe toate terenurile pe care individuală din judeţ. IEPURILOR DE CASA pe 1000 kg, obţinînd un venit de peste 15 000 lei. In acest fel îşi
mitru Crăciun din Coaja, e posibil ; folosirea tutu­ DOINA COiOCARU In scopul acoperirii ne­ sporeşte bugetul familiei şi consumind miere de albine care
DEVA: î.
voilor proprii de consum are şi calităţi terapeutice, înlocuieşte consumul de zahăr. gostea clin
şi realizării unor venituri drum ; Mi
woocl (Ari
Autoaprovizionarea cu legume-o tradiţie suplimentare pentru buge­ fama noastră a RA* r,îincl<
tul familiilor lor, un nu­
căi., , Inft
măr tot mai mare de lo­ nori — sc
rurgistul);
cuitori din comuna Dobra, fată (Arta)
care se cere continuu dezvoltată încurajaţi şi sprijiniţi de si mijloace proprii ring (Cons
către consiliul popular şl Cooperativa de consum pentru carne cîte 30 de TROŞANI:
cooperativa comunală de ciucul (Un
Cultivarea legumelor şi ţii pe Iosif Răduţ, Petru secţiei C.S.H. pentru pre­ consum, au devenit cres­ Deva a a,vut pe acest an porci anual. Din efectivul fiara — sc
pomicultura, creşterea ani­ Brici şi loan Giurgiu. în lucrarea metalelor), zona cători de iepuri de casă. sarcini mari în ceea ce de purcei vom asigura şi iembrie) ;
ca); LUPE
malelor şi păsărilor în gos­ oraşul Simeria fiinţează şi căii ferate ş.a. Acţiunea intre aceştia se numără priveşte predarea la con­ un număr însemnat (peste (Cultural);
podăriile personale ale lo­ o asociaţie a pomicultori- de identificare şi inventa­ Emil Nicula. Florin Burza, tract a cărnii de porc. De 100) pentru a-i vinde con­ Iul (Lucea
cuitorilor oraşului Simeria lor, iar animatorul aces­ riere a tuturor suprafeţe­ loan Stretean, Alexandru asemenea, îi revine sarci­ tractanţilor la preţuri con­ cuminte, 1
torcsc); L<
— ne spuneau tovarăşii teia este ing. Stelian Casa- lor disponibile — indife­ Taşcov, Vlorel Lugojan, na să-.şi asigure carnea venabile. bandiştii c
Pavel Irimie, primar, şi vela, cercetător la staţiu­ rent de proprietar — tre­ Dan loan, Mihai Macaliuc pentru consumurile colecti­ Cum furajăm noi aceste menii) ; P3
Vladimir Ştefan, vicepre­ nea din Geoagiu, locuitor buie urgentată pentru ca şi alţii. Fiecare are o ve şi alimentaţia publică animale ? De la cantinele floare Huî
ANINOAS/
şedinte al biroului execu­ al oraşului. Acum au de­ acestea să poată fi repar­ matcă de femele de rasă din resurse proprii. Era pe care le aprovizionăm Carpaţi (P
tiv al consiliului popular venit buni pomicultori tizate de pe acum, iar oa­ şi între IQ—60 Iepuri la clar pentru noi că trebuia cu carne obţinem cam 1,5— RICANI: «
— este o tradiţie. Terenu­ Stana Gheorghe, Simlon menii să-şi poată pregăti îngrăşat pentru carne. să întreprindem ceva deo­ 1,6 tone de resturi de mîn- tul); BRA
rile din curţile şi grădini­ terenurile şi să însămîn- Crescătorii de iepuri din sebit pentru a ne achita în care, destul de consistente. seriile I-ll
GURABAR
le multor cetăţeni au fost ţeze spanac, salată, ceapă, Dobra au predat coopera­ bune condiţii de aceste o- De pe o porţiune mică de lui Jupiter
transformate în adevărate Simeria usturoi şi alte verdeţuri. bligaţii şi am pornit la teren pusă la dispoziţia RAŞT1E :
ferme horticole. Mulţi şi-au In acelaşi timp trebuie tivei de consum, pe baza narilor (Pa
căra); GE
făcut solarii pentru a avea luate măsuri ca toţi locui­ convenţiilor încheiate, pe­ ta dc pe 1
legume timpurii. în acest torii din satele aparţină­ ste I 000 kg carne de ie­ Cooperativa de consum Deva tură); HA
an s-au cultivat în gospo­ Laşiţă, Zina Gurban, loan toare oraşului — Uroi, Căr- pure. Aşadar, creşterea ie­ de vulpi •
Testul pilc:
dăriile populaţiei 25 ha cu Moraru, Ladislau Strampel, piniş, Simeria Veche, Sîn- purilor este o ocupaţie fo­ LAN: Ner
legume şi mai mult de 20 Constantin Şerban, Iosif tandrei, Bîrcea Mică şi lositoare şi rentabilă pen­ treabă. La primăria comu­ noastră ele consiliul popu­ de culturi
ha cu cartofi. în acest fel Mercea şi alţii. Ei au des­ Săuleşti — să cultive legu­ tru toţi locuitorii satelor, nei Ilărău am găsit sprijin. lar Şoimuş, şi lucrată de pînă la ce
majoritatea locuitorilor o- chis duminică la clubul me în curţi, grădini şi pe care nu cere nici investi­ Ne-a pus la dispoziţie cîte­ nai, am obţinut porumbul meria:
(Mureşul);
raşului şi-au asigurat nece­ sindicatelor o expoziţie în loturile primite de la ţii şi nici eforturi deose­ va anexe vechi, neiolosite, necesar pentru îngrăşarea umbră (1
sarul de consum pentru care sînt expuse mere şi Gap bite. pe care cu forţe proprii şi a 8—10 porci ; am mai cul­ LARI: Noi
familiile lor din producţie pere din diferite soiuri, iar N. BADIU puţină cheltuială le-am tivat, tot prin eforturile torcsc).
proprie şi şi-au făcut şi soţiile unora dintre pomi­ transformat în adăposturi oamenilor muncii din coo­
rezerve pentru iarnă, iar cultori expun compoturi, pentru porci şi o mică ma­ perativă, sfeclă furajeră şi I RC
surplusul l-au valorificat gemuri, dulceaţă, peltea, liiîliolivâ lâudabs! â ternitate de scroafe. trifoi pe o parte din tere­
pe piaţă. De asemenea, marmeladă, siropuri şi vin Preocupările noastre au nul de lingă anexe. în
consiliul popular a repar­ realizate din fructe după dat roade. Avem în per­ condiţiile acestea de fura­ Rezultate
tizat cantinelor de la uni­ reţete proprii. Ar fi de do­ manenţă un număr de 30 jare, am obţinut carnea la octombrie
Extr. I :
tăţile feroviare şi liceul rit să se organizeze şi o scroafe de prăsilă. Dar în un cost de producţie de 6, 25.
mecanic, precum şi unor expoziţie a legumicultorilor afara acestora am obţinut 8 lei kilogramul. Extr. a
cetăţeni aproape 20 000 mp şi de ce nu. în viitor, şi a pînă acum 100 de purcei Posibilităţile de a ne au- 28, 7, 32.
Fond to:
teren pentru cultivarea le­ crescătorilor de animale şi cu care am înlocuit în e- togospodări cu furaje sînt 892 420 lei.
gumelor. Astfel, o niare păsări, acestea constituind fectiv animalele sacrificate însă mal mari. Dacă Con­
parte a populaţiei nu se un puternic mijloc de sti­ pentru cantine şi alimen­ siliul popular Hărău ne-ar
mai aprovizionează din că­ mulare si de popularizare atribui nouă tot terenul de
mara statului, ci îşi pro­ a experienţei şi a rezulta­ taţia publică, scroafele ne­ lingă gospodăria anexă, în tswes;
duce tot ce are nevoie pe telor obţinute de fruntaşi. productive, iar 38 au fost prezent folosit de către
lotul său. Consiliul popular între­ vînduţi cetăţenilor con­ persoane particulare (care Timpul
între legumicultorii de prinde în prezent o acţiu­ tractanţi. nu şi-au asumat nici o 22 octomb:
frunte ai oraşului se nu­ ne de depistare a noi te­ în afara acestora, mai obligaţie faţă de fondul de vn fi calci:
Vint modo
mără Marin Tvanov. Ana renuri care se pretează a avem 10 porci pentru car­ stat) am putea cultiva a- tensificâri
Florea. Remus Bertoiu. Ana fi cultivate cu legume şi ca­ ne din cax-e sacrificăm şi eolo tot felul de suculente km/h clin
Moraru. Floarea Gîdea. re să fie date muncitorilor apoi comnletăni efectivul râturile; m
Adam Cornel. Livin Roşu. de la blocuri pentru a cul­ cu grăsuni din prăsilă pro­ atit de necesare în hrana prinse înt
grade, iar
porcilor. Cu două hectare
Pentru o mai bună aprovizionare a cantinei I.CI.S.H.,
Vasile Varga. Tacob Dîmu- tiva legume si zarzavatul în cadrul căreia îşi desfăşoară activitatea cinci microcantine prie. Intenţiile noastre sînt de teren, vom putea a- tre 7 şi 12
îete. Maria Mare. Olivia precum pentru a întregi — Ia iniţiativa consiliului oamenilor muncii, a fost înfiinţată ele a ne stabiliza la efec­ ceaţă loca
La mum
Cfisavela. Margareta Laşi- Ioturile date în folosinţă o microfermă zootehnică populată dc Zii porci (80 au fost tivul de 30 scroafe de pră­ sigura toate furajele de neral frun
care avem nevoie pentru
ţa. Emilia Bembea şi sicii. cantinelor pentru consumu­ tăiati în acest an) si care sînt îngrijiţi cu mult simţ de răs­ silă de la care să obţinem gospodăria anexă. riabil. Vin
pundere de către Maria Mo’dovan şi Valentin Tarahuzan.
Dintre mvmcitOrii de la rile colective. Asemenea Din grădina legumicolă îngr’jitâ şi bine lucrată s-au re­ circa 200 de purcei anual, UViU MU NT BA NU cu rafale
CMotcorolo
bloquri care au obţinut re­ terenuri se mai găsesc pe coltat in această toamnă 11 tone roşii, morcovi, pătrunjel, presedlntoîe Cooperativei L. Pronee
zultate bune pe loturile străzile Retezatului Tra­ castraveţi şi a'te legume-verdeţuri. (Fotolext : IO AN VLAD). precum şi să asigurăm po­ de consum Deva
cultivate amintim între al- ían, Cuza Vodă (incinta sibilitatea de a sacrifica