Page 79 - Drumul_socialismului_1981_10

Pe şantierele de locuinţe in fetea <BuM
PROLETARI DIN TOATE TĂRiEft UNIŢI-VÁ!
Dorinţe constructorilor: livrarea

ritmică a materialelor
m Grupul de şantiere Va­ vizionare de şantier o face Blocul 3 B. Lucrările se

lea Jiului al T.C. Deva are
tează panouri, pereţii des­
Deva. Ori, tocmai acolo lip­
de predat în acest an 576 trustul,, prin B.J.A.T.M. execută in lanţ. Se mon­
de apartamente. După sesc aceste materiale. părţitori şi, pe măsură ce
nouă luni de activitate, Oprindu-ne la diferite blocul „prinde“ înălţime,
üciMiaiii constructorii au predat la puncte de lucru (în muni­ de la parter urcă finisato-
rii care fac tencuielile şi
cipiul Petroşani, construc­
cheie 466 de apartamente
— deci cu un ritm mediu
zut cîteva din efectele ne-
decurge bine, dacă am o-
t, lunar de 52 apartamente, tor şantierul nr. 1), am vă­ zugrăvelile. Şi aici totul
■HiHiiiiHnEinnaiMinEB cu patru mai multe decît aprovizionării ritmice si mite faptul că timp de
U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N îşi planificaseră. Acest lu­
cru le permite, aşa cum
aprecia inginerul şef Emi- INVESTIŢIILE
lia'n Tomulescu, ca la fi­
Anul XXXIII, nr, 7 452 VINERI, 23 OCTOMBRIE 1931 4 pagini - 30 bani nele lunii noiembrie să IN TERMEN, ECONOMICE, DE MUTATE
predea toate apartamente­
le prevăzute, iar în luna în cantităţi suficiente cu două săptămîni lucrările
decembrie să termine exe­ cele solicitate de mersul au stagnat. Nefiind asigu­
IMPERATIVE ALE ACTIVITĂŢI PE OBOARE cuţia la alte cîteva blocuri lucrărilor. rat un tip de panouri mari,
(aflate acum în diverse
parterul blocului a stat
Blocul 2 A. Discutind cu
stadii), care totalizează şeful unei echipe de zidari deschis.
130 de apartamente.
ganizarea livrărilor la fon­ — Ioan Veghea — firesc, Blocul 3 E. La pămînt
Pentru intensificarea rit­
- Stingerea întregii recolte dul de stat, menţinîndu-se murilor de lucru la multe ne-am interesat de ritmul şi la propriu, şi la figurat.
încă un decalaj însemnat obiective aflate în con­ ele execuţie. Aici nu au fost asigurate
toate detaliile de execuţie,
— De trei săptămîni am
de porumb între cantităţile strînse şi strucţie se lucrează în cerut să ni se aducă b.c.a. fapt ec a întîrziat începe­
cele predate la bazele de
schimburi prelungite sau
recepţie. în acelaşi timp, de noapte (la montajul pre­ pentru pereţii despărţitori rea construcţiei. Abia a-
Răspunzind prin i'apte xim a timpului favorabil există apreciabile rămîneri fabricatelor ori la turnă­ de la etajul IV. Abia acum cum s-a trecut la turna­
sarcinilor stabilite la recen­ şi a forţelor manuale, în­ în urmă la eliberarea te­ rile de betoane). Aparent au sosit, Şi cum au sosit ! rea fundaţiilor din beton.
ta şedinţă a Comitetului deosebi în unităţile agrico­ renului de coceni, ceea ce toţul este bine. Pe con­ Aproape 2 mc plăci din Dar şi la această operaţie
Politic Executiv al C.C. al le din comunele Bretea Ro­ frînează şi ritmul la el.ee- structori îi frînează însă b.c.a. erau fisurate, sparte — după cum aprecia mais­
P.C.R. privind efectuarea mână, Pui, Mărtineşti, Rîu tuarea ogoarelor de toam­ diverşi furnizori de mate­ din cauza transportului ne­ trul loan Trantea — rit­
în condiţii corespunzătoare de Mori, Rapoltu Mare, Bo- nă pe suprafeţele planifi­ riale. Le lipseşte cartonul corespunzător. Blocul ră- micitatea livrării betoane-
a lucrărilor agricole de şorod si altele, care se pre­ cate. Deoarece există sufi­ asfaltat, împletitura, bitu­ mîne mai departe un o-
toamnă, lucrătorii judeţu­ zintă cu restanţe' de ordi­ ciente forţe şi mijloace mul, cărămida de şamotă, biectiv nefinalizal, deşi la DORIN CORPADE
lui nostru îşi intensifică e- disponibile, important este vata de sticlă, sîrma de etajele inferioare pină si
forturile pentru a strînge nul zecilor sau chiar sute­ ca în fiecare unitate să se legat. Toată această apro­ zugrăveala a fost făcută. (Continuare în pcig. a 4-a)
grabnic şi fără pierderi re­ lor de hectare. asigure organizarea irepro­
colta, pentru a asigura te­ Dacă se constată o situa­ şabilă a muncii astfel in­
melii trainice producţiei a- ţie favorabilă în ceea ce cit strîngerea recoltei si* o-
nului viitor prin efectua­ priveşte transportul zilnic norarea prevederilor la
rea arăturilor şi fertiliză­ din cîmp al producţiei re­ fondul de stat să se rea­
rilor pe terenurile care coltate, nu acelaşi lucru lizeze cu maximă operati­
vor fi însămînţate în pri­ se poate spune despre or- vitate.
măvara următoare. Un loc
central pe agenda lucrăto­
rilor ogoarelor continuă ies o restanţă la lucrările
să-l deţină mobilizarea în­
tregului potenţial de forţe în horticultura I
şl mijloace mecanizate la
strîngerea şi înmagazina-
î ea in timpul cel mai scurt Pentru legumicultori şi hectare), care s-au acumu­
a producţiei de porumb de pomicultori nu este îngă­ lat la fermele Asociaţiei
pe toate suprafeţele. Cu o duită nici o clipă de răgaz horticole Deva. De aseme­
asemenea sarcină sînt con­ plnă ce nu se finalizează nea, este de neînţeles tără­
fruntaţi în special coope­ exemplar toate lucrările gănarea de care au dat do­
ratorii din consiliile unice de cultivare a suprafeţelor vadă conducerile C.A.P.
agroindustriale Călan, O- stabilite, recoltarea legu­ Băcia şi Tîmpa privind
răştie, Simeria, Deva, Geoa- melor şi valorificarea pro­ plantarea salatei pe cele
giu şi Toteşti, unde a mai duselor, strîngerea recol­ două şi, respectiv, trei hec­
rămas de recoltat produc­ tei de fructe, efectuarea a- tare planificate (!). Con­
ţia de pe cite 100—300 hec­ răturilor şi fertilizărilor in sideră oare preşedinţii şi
tare. Este de aşteptat un livezi. în legătură eu plan­ inginerii şefi ai unităţilor
ritm mai susţinut la cule­ tatul cepei se impune să amintite că realizarea pla- I.M. Oriişiie. Echipa <lc lăcătuşi monlori condusă de Ion Georgescu execută ultime­
sul porumbului, prin folo­ fie lichidate grabnic res­ le lucrări de montare a unui lot de strunguri S.N.-320. Foto: VIUGII. ONOIU
sirea eu randament ma­ tanţele (însumînd 20 de (Conilnuare in pag. a 3-a}
— <2> © — o — q — © — ea — o — o — «o — o — ~ co ~ — o — — ev — — « — © — © tfi o ® & o & ©
im spirifcyl principiilor autoconducerli şi autoapro vizionarii teritoriale
Masuri pentru o aprovizionare bono şi echitabila a populaţiei, pentru

combaterea ferma a risipei* speculei şi stocării produselor agroalimentare

Sporirea producţiei agricole — sursa principală Să folosim moi bine terenurile

«le îmbunătăţire a aprovizionării populaţiei cultivabile din oraşe
Am studiat cu atenţie bine ceea ce avem. în spi­
Prevederile Decretului peratori, personal muncitor Alexandru Vădan, .şeful fac doar cîteva norme sau Decretul privind unele mă­ ritul acestui decret consi­
Consiliului de Stat privind din unităţile situate în lo­ secţiei S.M.A. : Noi, meca­ chiar deloc. Toată vara ii suri referitoare la întări­ der că noi toţi avem dato­
întărirea autoconducerii şi calitate, pensionari. Iată, nizatorii, ne angajăm să chemăm la lucru dar nu rea autocondueerii şi auto- ria de a asigura folosirea’
autoapro vizionării precum cîteva din opiniile expri­ lucrăm mai bine pămîntul, vip. Vin însă acuma, aprovizionării teritoriale, din plin a tuturor terenu­
şi asigurarea aprovizionă­ mate în adunare. să scoatem producţii mai toamna la recoltat. Nu au precum si la asigurarea a- rilor, chiar a celor din In­
rii populaţiei cu pîine. tai­ Tosii Vlaicu, cooperator : mari la hectar. Fiecare tre­ după ce veni. Dacă vor pro­ provizionării în bune con­ teriorul oraşelor. în acest
nă şi mălai sint primite cu Noi, membrii cooperatori, buie să fim conştienţi că duse agricole, să vină la diţii a populaţiei cu pîine. sens. aş propune ca la ni­
făină şi mălai, şi-l consi­
viu interes şi adeziune de­ avem datoria să cultivăm dacă vom produce mai muncă în C.A.P. velul Consiliului popular
plină de către cetăţenii ju­ fiecare suprafaţă de pă­ mult, vom avea o aprovi­ Asemenea opinii au mai der foarte binevenit. După Vulcan să se studieze toate
cum am văzut, decretul re­
deţului nostru. mînt pentru a obţine pro­ zionare mai bună. încă din exprimat şi alţi partici­ glementează asigurarea u- posibilităţile, iar terenurile
în cadrul adunărilor ducţii sporite şi a contribui zilele următoare să ne o- panţi la adunare, printre necultivate să fie repar­
populare organizate în co­ in mai mare măsură la a- eupăm foarte serios de fer­ care : Nicolae Drăgan, Per- nui consum raţional şi e- tizate populaţiei pentru a
ehitabil de produse agro­
le lucra. în colectivul în
lective de muncă şi pe lo­ sida Alba. Sebastian Nistor. alimentare. Desigur. pro­ care muncesc sîntem mulţi
calităţi, participanţii îşi ex­ Adunări populare Adunarea a aprobat un
primă recunoştinţa faţă de p-ogram de măsuri pentru ducţia cerealieră a ţării a- oameni care dorim să lu­
grija conducerii partidului creşterea producţiei agrico­ sigură aprovizionarea în­ crăm asemenea terenuri.
şi statului nostru pentru proviz.ionarea populaţiei. tilizări, să aducem şi în­ le în C.A.P. cît şi pe lotu­ tregii populaţii cu aceste De aceea, cred că e nece­
buna aprovizionare a popu­ Alături de unele rezultate grăşăminte de la Avicola rile personale. în curţi şi produse, concomitent cu sar ca acestea să fie repar­
laţiei, prin asigurarea pro­ bune obţinute de-a lungul Mintia, îneît nici un bob grădini. cerinţele de materii prime tizate încă de pe acum ce­
tăţenilor. pentru a le pre­
ale industriei şi alte ne­
duselor necesare unui con­ anilor în C.A.P.-ui nostru, semănat să nu ajungă în în încheierea adunării voi ale economiei naţiona­ găti în vederea cultivării
sum raţional şi înlătura­ s-au manifestat şi lipsuri teren neîngrăşat. participanţii a>u adoptat o le. Dar aceasta nu înseam­ cu legum» la nvimăvnră.
rea tendinţelor de risipă, în folosirea pămîntului. li­ Lucreţia Ungurennu, lu­ telegramă adresată C.C. al nă că noi, fiecare cetăţean, ION MIHOICEA
de supraaprovizionare sau nele terenuri nu au fost crător comercial: Eu lo­ P.C.R., tovarăşului Nicolae nu trebuie să ne gîndim tehnician normator,
folosire a pîinii pentru hra­ lucrate corespunzător ' şi cuiesc la bloc, dar ara o Ceauşescu, în care îşi ex­ cum să gospodărim mai I M. Vulcan
na animalelor, Totodată, s-au paraginii. Acum nu grădină mică pe care o primă adeziunea faţă de
dovedind deplină maturi­ mai e permis aşa ceva. cultiv. Datorită ei toată va­ prevederile recentului De­ Fiecare gospodărie sătească-—
tate politică, participanţii Trebuie să redăm în pro­ ra am avut legumele nece­ cret al Consiliului de Stat
la adunări subliniază în ducţia agricolă cele 13 ba sare, mi-am pus şi pentru şi se angajează să folo­ yn prodocâtor de ?eoum@,
luările lor de cuvînt hotă- de teren din locul numit iarnă fără să cumpăr. Ar
rîrea de a spori contribu­ Bocşa. Mai avem la Brîz- fi bine întrucît lingă sească mai bine pămîntul, carne şi lapte
ţia la fondul de stat de nic şi Săcămaş terenuri în blocuri există teren să fie să crească producţia agri­
produse agroalimentare, a- pantă, vreo 12 ha, pe care repartizat pe locatari ca să colă cerealieră şi animalie­ Eu cultiv legume folo­ produse în valoare de
tît prin creşterea produc­ cîndva le lucram, iar acum cultive legume. Nu poţi ră pentru a-şi aduce prin sind terenul din curte şi 6—7 000 lei anual, în spe­
ţiei în unităţile agricole cît nule mai lucrăm fiindcă nu aceasta o contribuţie mai grădină, pe o suprafaţă dc cial răsaduri de ardei gras
şi prin buna folosire a lo­ avem drum de acces. Trebuie trăi la sat. chiar la bloc. mare la asigurarea fondu­ circa 400 mp, din care 50 şi gogoşari, roşii şi vinete,
turilor, a terenurilor din să ajungem la ele, să le lu­ fără a lucra pămîntul. lui de stat de produse mp în solar. în acest fel în afară de faptul că pro-
curţi şi grădini. crăm cu atelajele. Să facem Gheorghe Suba. preşedin­ agroalimentare — sursa îmi asigur necesarul de le­ IOAN ŞINDEA
într-un asemenea spirit aşa cum spune tovarăşul tele C.A.P.: Avem oameni principală de aprovizionare gume proaspete pentru în­ cooperator,
s-a desfăşurat adunarea Nicolae Ceauşescu. să cul­ foarte harnici, care lucrea­ a populaţiei întregii ţări. treaga familie, începînd de satul Stretea
populară a locuitorilor din tivăm fiecare palmă de pă­ ză mult si bine în C.A.P., primăvară şi pînă ,în toam­
satul Tlia — membri coo­ mînt. dar avem şi din aceia care T. ISTRATE nă. De asemenea, valorific (Continuare în pag. e 3-a)