Page 8 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 8
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI
ESSSE
COORDONATELE MUNCII CREATOARE ITEL6
16,00Telex
16,05Teleşco
16,30Emisiu,
UTECIŞTII, 0 PREZENTĂ ACTIVĂ, PERMANENTĂ 18,20Trageri
ger mar
18,35La voi
pentru
auto
18,501001 dc*
i. . 19,00Telejur
19,25Actuali
19,45Film a
Dornici de a descifra prin lena Bocoş şi loan Bărbu- tinerii, am aflat numeroase Dialog In amil unu al calităţii şi eficienţei floare
c' •' '^¡aşează uieciştli, cei lescu, secretari adjuncţi ai fapte demne de pus pe ducţie
din R.:
1 200 de tineri de la I.M. O- comitetului U.T.C., ne spun hirtie. lată una, a utecişti lor, recuperarea şi recon- 21,35Patriot’
raşiie, prin ce fapte au reuşit că la baza realizărilor ti lor din organizaţia „Sculă- Continuăm seria dialogurilor noastre, purtate cu diţionarea de piese şi sub- şi ang;
române
ei să-şi apropie şi să-şi con nerilor stă ataşamentul lor rie“, ocupantă a locului secretari ai comitetelor U.T.C. din marile unităţi eco ansamble din subteran, co 22,05Telejur
solideze la piedestalul mun pentru întreprindere, con intii în întrecerea utecistă nomice, avind ca idee principală modul în care ac lectarea fierului vechi
cii laurii recunoaşterii una ştiinţa că numai prin mun pe anul trecut şi candida ţionează în acest prim an al cincinalului organiza etc.)...
nime, ne-am dus in mijlo că abnegantă, prin dăruire tă, cu mari şanse, la ace ţiile U.T.C. pentru a mobiliza toţi tinerii la realiza — Se pot da citeva e-
cul lor, acolo, la el aca laşi loc in 1981. De curînd rea sarcinilor de plan, pentru sporirea contribuţiei xemple concrete ?
să, in secţiile şi ateliere aici a intrat în funcţie a- acestora Ia creşterea calităţii şi eficienţei muncii. — Se pot, de ce nu ? Ia
le întreprinderii. Primul con telierul de „bronaj", ale Interlocutorul nostru dc astăzi este Silviu Năstase, tă, de la începutul anului BUCUREŞ
tact l-am luat indirect, prin cărui scule, dispozitive şi secretarul comitetului U.T.C. de Ia I.M. Lupeni. s-au recuperat din subte dioprogranv
intermediul frumoasei gaze G6 utilaje necesare au fost ran de către tineri, prin Radiojurnal
te de perete „Tineretul şi realizate prin autodotare. acţiunile amintite, stîlpi presei; 8,10
diilor; 9,00
producţia“, de unde aflăm Ştiţi cine le-au realizat? Acţionăm în d®uă direcţii e metalici, scocuri, elemente 9.05 Răspui
una din cele mai recente Uteciştli. Ei au confecţionat TH, brăţări, alte subam- rilor; 10,00 1
isprăvi ale uteciştilor de la cuve, grătare, cleşti, coşuri samble, în valoare de un 10.05 Atlas
secţia „Uzlnare-SN 320“. conştient metalice, bancuri de lucru, cărbune mai mult, mineri milion de lei. Au fost co Ştiinţa şi vi
mezzo muz’
Aceştia, avindu-l in frunte V rafturi ş.a. Toate in afara biroe pregătiţi lectate şi expediate oţelă- Un de ştir
11,
corale;
pe tinărul inginer Francisc orelor de program. loan riilor 200 tone de fier ră radio-tv.
Petrufescu, au realizat un In flecar© Radu, secretarul organiza încă de la începutul a- rea disciplinei, la con vechi, au fost reparate, de de ştiri ; 12
„Dispozitiv pentru îndrep ţiei U.T.C. „Sculărle“, ne nului ne-am concentrat a- ştientizarea tinerilor, prin echipe speciale formate zicală a ar
moment din tineri, peste 70 de va- 13.00 De la
tat şi centrat şurubul con spunea că toţi au pus u- tenţia în două direcţii prin decade şi săptămîni record goneţi de mînă. Student clu
ductor la strungul 320“, cu al muncii mărul, dar mal virtos parcă. cipale: prima, mobilizarea în producţie, prin acţiuni jurnal; 1G,2<
— Relataţi-ne despre mo
ajutorul căruia -se îmbună Gheorghe Nasta, Emilia puternică a tuturor uteciş de muncă patriotică efec dul în care s-a acţiona' eo-iomice;
amánese
tăţesc considerabil parame Borcan, loan Colţea, Parte- tilor pentru a-şi aduce o tuate în afara orelor de pentru formarea şi pregă 0,55 Sfatul
trii calitativi ai strungurilor. nie Florea şi loan Blidaru, contribuţie substanţială la program, minerii-utecişti tirea schimbului de mîine 7 Buletin dc
Următoarea veste bună am vor contribui la continua ultimii doi fiind şi autorii realizarea şi depăşirea pla au contribuit din plin la — Ne-am luat angaja zont ’81; 1"
lebre; 18,00
aflat-o de la Lazăr Ocnea- ei dezvoltare, la creşterea unui „Dispozitiv de tăiat nului de producţie, a doua, Îndeplinirea planului, la mentul de a recruta şi a 18,30 Pentru
nu, secretarul comitetului prestigiului colectivului, la raze la strungurile de eta- pregătirea temeinică a noi realizarea, de la începutul ne ocupa de calificarea, în Moment
anului, de către colectivul
Semnale ev
U.T.C. pe întreprindere. îmbunătăţirea nivelului de lonat“, care a dus la creş lor generaţii de mineri, nostru a peste 60 000 tone acest an, a o sută de ti Cadenţe soi
Planul economic finanţat al viaţă al fiecăruia în parte. terea productivităţii muncii. prin cuprinderea cît mai de cărbune suplimentar. neri şi policalificarea al într-o oră;
organizaţiei a fost îndepli Şi la fel ca ei gîndesc şi Sint fapte care atestă că multor tineri la cursuri de tor 20. De curînd au ab stop mtizic
nit încă din luna august Adrian Ganga, Constantin la I.M. Orăştie „momentul calificare şi la cele de po Concomitent ne-am reali solvit „şcoala“, obţinînd TIMIŞOAL
în momentul de faţă el Zurba, Elena Godeanu, Ra economic“ nu semnifică licalificare, în care să for zat si planul economic al calificarea de mineri, 34 maţiile zilei
du Trufaş, Magda Brularu, organizaţiei U.T.C., obţi- de ortaci. încă 142 (75 mi tatea in
fiind depăşit cu peste 40 000 doar o temă in adunările măm mincrul-tehnician ca nind si aici 40 000 lei de „Banalule,
lei, valoare ce în mod cert loan Halmaghi, Cornel Ro- generale, ci el se împlineş pabil să stăpînească mo păşiri. Uteciştli au reali neri, 22 electricieni, 40 me — muzică
va fi amplificată pînă la moşan, mulţi alţi tineri care te conştient, în fiecare mo dernele şi puternicele com zat în perioada amintită canici, 5 sudori) urmează ncască; 18,
ţenesc : „O'
sfîrşitul anului. Aflăm că aici, prin faptele lor zilnice se ment al muncii, prin vred plexe mecanizate. Ce-am numeroase acţiuni de mun cursurile de calificare pe potriva cc
care le vor absolvi în cu
pentru utecişti, ultima de situează mereu în rindul nicia şi dăruirea celor 1 200 realizat pînă acum ? Prin că patriotică în sprijinul rînd. S-au policalificat, munca“ ; 19.
tru casetoft
cadă a fiecărei luni este celor mai buni. de tineri de aici. susţinute acţiuni politico- producţiei (aprovizionarea pregătindu-se pentru com 20.00 întîl,
declarată decadă record în Străbătând secţiile şi ate educative şi organizatori locurilor de muncă cu pie plexele mecanizate, 23 de oaspeţi pe
producţie. întrebaţi fiind, E- lierele, sî'nd, de vo-bâ cu MIR-CEA LSPADATU ce care au dus la întări- se şl materiale, repararea mineri. Deci, şi în această mişoreană,
nală Cipria
de utilaje, descongestiona privinţă ne aflăm pe un tier teatral
rea galeriilor şi abataje drum ascendent.
PP
In intreprgicjgrii« indus
triale, in abatajele mine ©b® d© foc ca meseriei MÎIN
lor, pe. schelele şantierelor
dţi CChsirticţii sau pe ogoa
re, miile de utecişti demon ¡D ceva Ira ursina ta DEVA: V
strează zi de zi, prin fap (Patria); b
tele lor în producţie, că Deşi au profesii diferi telierul are de cîştigat a- de în lacr
sint nu doar o parte acti de glorie
vă, importantă din uriaşul te, între Maria. Gabor, Ger- nual cîte 3 milioane de lei ră); HUNF
detaşament al oamenilor trude Pădurean, Ernest Şa- şi cîte 100 de kilograme de Iul (Flacăî
muncit hunedoreni, ci mu şi Gheorghe Kovacs metal la fiecare lîngotie- (Sidcrurgisi
demni urmaşi ai acestora există citeva elemente care ră turnată. trovka 38 .
în viitorii! nostru socialist. miază
O dovedesc şi tinerii din îi aduc la un numitor co Multe dintre aceste pre PETROŞAN
imaginea noastră, con mun: tinereţea, faptul că ocupări ale tinerilor de la Carpaţi (U
structori din echipa condu lucrează în aceeaşi între iarnă (7 >
să de comunistul Mihai Ze- I.V. Călan le-am aflat ele Baba şi c<
greanu. de la Şantierul 4 prindere (I.V. Călan) şi sint la secretarul organizaţiei seriile J-Ii
ai T.C.H., care ridică noile membrii aceleiaşi organi U.T.C. din întreprindere, PENI: S
edificii cdiiitar-soeiaic aie zaţii U.T.C., pasiunea pen 1-11 (Cultu
oraşului Brad. inginerul Ionel Crintoaie, regăsit (Mi
tru nou. La turnătorie, a- care odată ce ni le-a pre CAN : Can
Foto : VIRGII. ONOIU ceastă pasiune a lor se zentat ne-a informat că te I—II (L
materializează într-o in mele de creaţie tehnică LONEA: /
(Minerul);
stalaţie de turnare prin ştiinţifică propuse organi tul pilotul
centrifugare a cilindrilor zaţiei de tineret de la „Vic tor esc); A
fernul din
Primii ia reeuperarecs şl de laminor. Pentru a rea toria“ au fost rezolvate, seriile I-I
Tineri cu care ne mîndrim liza instalaţia a trebuit cu excepţia uneia, cea re URICANI:
refofosirea materialelor gindit procedeul şi iată-i feritoare la dezgheţarea fonului (îl
denţe
(
tehnologii
unei
autorii
Foto de lo finisa) cu ajutorul căreia se îm vagoanelor cu materiale BRAD: Ia:
diire luerărif® vechi bunătăţeşte considerabil (cocs, minereu) pe timp de cui (Şleau
TIE : Pen
De peste şase ani, adi- veneam la lucru, unele re- calitatea pieselor turnate iarnă. Prin ceea ce au tă bancnote
Uteciştii de la T.M. Bar rul organizaţiei U.T.C. Mu- că Imediat după intrarea in grete datorate şi faptului şi se obţine o economie a- cut şi ce fac aceşti tineri, palidă a <
za au partea lor de con sariu I, a reluat aceeaşi producţie a unităţii, o tină- ea gindurile, firea mă atră nuală de 20 milioane lei. susţin zi de zi marele e- GEOAGIU-
(Casa de <
tribuţie la rezultatele bu idee, accentuînd-o: „De ră nu prea ¡naltă, cu chip geau către altă muncă“. Dar Fiindcă turnătoriile sint xamen profesional. Dar, Omul şi fi
ne obţinute de întreprin fapt nu facem altceva de- frumos şi calm, cu o pri s-a obişnuit, ba chiar, du locul unde se pierde încă aşa cum am mai spus-o, (Popular) ;
dere în cadrul întrecerii cît să ne facem datoria. vire senină, păşeşte zi de pă o vreme a Început să-şi mult metal (obiectiv, da inteligenţa şi pasiunea n-au rul ştie m
Bietul
I
socialiste pe primele opt Iar la noi acest lucru se •zi, dimineaţa, după-masa ori îndrăgească profesia, ajun- torită tehnologiilor de exe vîrstă. Este bine ca tot I-IL (Casa
luni alo anului — locul I petrece zilftie. Plită în sep seara (in funcţie de schim gind repede una dintre lu cuţie) ei au studiat posibi mai mulţi autori de in Sunny (11
între unităţile din dome tembrie am recuperat 15 bul in care lucrează) pe crătoarele cu rezultate con litatea turnării fără pier venţii şi inovaţii să fie RIA: La
(Mureşul) :
niul extracţiei şi prepară cadre metalice“. poaita Ţesător iei de măta stant bune şi foarte bune deri a unor piese. S-au din rindul tinerilor. Exi strigă ? (i
rii minereurilor. Cum s-a La I. M. Barza, gama se din Deva, indreptindu-se In muncă. oprit la lingotiere. Proiec genţele noii calităţi şi a LARI: V//
acţionat în această direc preocupărilor pentru recu spre locul de muncă, ace In acelaşi timp a dove- tează o instalaţie a cărei muncii le oferă un spaţiu ciloresc).
ţie am aflat de la Iosif perarea şi refolosiroa ma laşi de la început: maşina dit reale calităţi mobiliza- valoare (execuţia şi piese rodnic de afirmare.
Marc, secretar adjunct cu terialelor este mult mai de degresat, din atelierul toare, parţicipind mereu la le) nu depăşeşte 50 000 lei,
probleme organizatorice la largă. De exemplu, tinerii finisaj. Apoi, timp de opt toate acţiunile şi activităţi dar de pe urma căreia a- DORIN CORPADE
comitetul U.T.C. pe între de la atelierul de acumu ore, sub privirea atentă şi le politico-educative şi cul- tS&SteariÎiSÎS
prindere : latori răspund de strînge- sub miinile Ecaterinei Pan- tural-obşteşti organizate aici.
— Pe lingă depăşirea rea tuturor contactelor şi tea se văluresc, adunln- Ca urmare, după doi ani Timpul
normelor zilnice, marele punţilor de la bateriile du-se In suluri uriaşe, sute de la venirea in colectivul Rapor4 utecist 2 octombi
se va am«
ajutor clin partea tinerilor folosite, de topirea şi re- de metri de ţesătură. ţesătoriei a fost primită in © Tinerii (lin organizaţiile C.S. Hunedoara se situează rul va fi
constă în aceea că iniţia turnarea lor. în august şi La prima vedere nimic rindurlle comuniştilor. Iar şi in acest an, aşa cum ne-au obişnuit, printre fruntaşii în ziua şi va
ză acţiuni în vederea re septembrie, ei au executat deosebit, nimic spectaculos la ultimele alegeri tinerii trecerii utecistc. Prin organizarea cu regularitate a unor ac cursul zii«
cuperării diferitelor mate cîte 1 900 dc punţi lungi in munca acestei ■ tinere, din organizaţia U.T.C. „fi- ţiuni de muncă patriotică in sprijinul producţiei, prin decla cipitaţii s
ploaie şi
rarea unor zile, săptămîni şi decade record in producţie, ci
riale strict necesare pro pentru baterii şi tot atîtea Dar numai ia prima vede- nisaj“ au ales-o in fruntea au reuşit să-şi îndeplinească planul economic finanţat pe Izolat se
ducţiei. Lucru, caro, de re re, deoarece de agerimea lor, ca o recunoaştere a acest an încă din luna august, înregistrînd deja „la zi“ o de cărcări el
gală, se intîmpiă sîmbăta punţi scurte. Un euvînt de privirii ei, de cunoaşterea meritelor ei, a faptelor pre- păşire a acestuia cu 45 000 lei. Numai in săptămîna record sufla slal
din
rat
şi duminica, după orele laudă merită insă şi ute- temeinică a profesiei, de zente, a dăruirii şi respon- declarată în cinstea Zilei metalurgistului, uteciştii-Siderurgişti Temperaţi
au colectat 138 tone de fier vechi, 2,8 tone de metale neferoa
de program. Nu facem ciştii de la atelierul mină conştiinciozitatea in munca sabilităţii in tot ceea ce fa- se, o tonă de hirtie, au reparat, în afara orelor de program, fi cuprin
contabilitate aparte. dar care, lună de lună, repară depinde intr-o mare măsu- ce. Şi, după cum sublinia două locomotive Diesel şi două vagoane uzinale, reeondiţio- grade, iar
tre 19 şi
dacă trebuie cifre, avem : prin muncă patriotică cîte ră calitatea finală a ţesătu- Elena Olariu, secretara co nind în aceiaşi timp piese de schimb in valoare de 100 000 mineaţa,
pînă în prezent s-au recu 40 de perforatoare şi cîte rilor. Şi in toţi aceşti ani miletului U.T.C., tinerii nu Iei. © O frumoasă şi eficientă iniţiativă a fost tradusă eu suc nala ceai
perat peste 120 mc ''lemn 70 de coloane telescopice, de cind munceşte aici, E- s-au înşelat. Prin hărnicia ces în viaţă de organizaţia orăşenească U.T.C. din Orăştie. La mur
de mină, 8 tone şină de Din rindurile lor se evi caterina Pantea şi-a dove ei in muncă, prin conduita Este vorba despre declararea lunii septembrie „lună a mun neral ins
cale ferată, 174 bucăţi ar denţiază tinerii Mihai Mol- dit din plin priceperea, se in familie si in societate, cii patriotice in agricultură şl în gospodărirea şi înfrumuse mult norc
ţarea localităţii“. Ca urmare, de 1a începutul lui septembrie,
mături metalice, 60 guri nar, loan Boldor, Cornel riozitatea şi hărnicia, chiar Ecaterina Pantea este una peste 900 de tineri de la unităţile economice din oraş au par cipitaţii
ploaie şi
metalice de rostogol, tra Tomuţa, loan Matcş, mulţi dacă la început, după cum din tovarăşele noastre cu ticipat, prin rotaţie, in fiecare simbătă şi duminică, la muncă Vînt moi
verse, tuburi de aeraj, di alţii. ne spunea, „aveam o oare care >ne mindrim. în fermele şi pe ogoarele C.A.P. şi I.A.S. din Orăştie, la sud-est.
reamenajarea şi curăţirea parcurilor şi străzilor.
verse conducte etc. care stringere de inimă cind M. L. serviciu :
Viorei Crăciun, secreta LIVÎU BRAICA