Page 80 - Drumul_socialismului_1981_10

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR

IT EL!

1C,00 Telex
1G,05 Tclcşci
16.30 Emisiu
gejivnai
18,25 Tragcr
Ji tan olştigat 18,35 La voi
18,50 1001 di
19,00 Telcjui
— între compartimentele cu plăcere despre activita­ colectiv, strădania sa de selor de schimb de la ma- j 19.30 Actual
productive ale întreprinde­ tea lor, despre experienţa a-i conferi muncii noi va­ şinile de injecţie, atenţia frefei® dezvottat 19,55 Practit
rii noastre o pondere în­ dobindită in producţie, des­ lori, parametri calitativi şi generală ce se acordă ca­ reşte
semnată o are atelierul de pre rezultatele bune obţir de eficienţă tot mal ¡nalţi. lităţii produselor. Ca urma­ Abordăm împreună cu to­ primul absenta, al doilea 20.05 Memoi
mase plastice, a cărui con­ nute. „Un lucru necesar şl „Colaborăm fructuos cu be­ re a acestei munci ordona­ varăşii Emil Oprea, secretar era inactiv. Am discutat cu 20,30 Film a
tribuţie la planul unităţii este util pe care l-am făcut noi, neficiarii noştri, adaptăm ra­ te, plină de dăruire şi ab­ adjunct cu problemele orga­ ei pe îndelete, cu răbdare, Premie
considerabilă — ne-a spus aici — ne spune maistrul pid producţia la cerinţele negaţie, colectivul de la a- nizatorice in biroul organi­ şi le-am explicat că nu pro­ ţie a i
din capul locului ing. Bujor Mihai Taşnadi — este spe­ lor, la serii mici de produ­ telierul de mase plastice zaţiei de bază nr. 6 trans­ cedează bine, că ei, ca şi tralien
Albu, de la biroul organi­ cializarea formaţiilor pe se, căutăm, găsim şi apli­ şi-a depăşit prevederile de porturi şi Ion Doană, secre­ alţi comunişti trebuie să fie 22.05 Muzici
zarea producţiei şi a mun­ faze de execuţie a pro­ căm soluţii care să conducă plan de la începutul anului tarul biroului organizaţiei de mereu activi, exemplu in 22,20 Teleju
cii al I.P.I.C.C.F. Deva, Co­ duselor, ceea ce asigură la, perfecţionarea produ­ cu peste 37 la sută, inre- bază de la atelierul meca­ toate împrejurările. De a-
lectivul acestui atelier a. a- calitate, productivitate mă­ selor din toate punctele de gistrind beneficii suplimen­ nic al I.M. Dilja, ce a în­ tunci, tovarăşul Latkulic nu
cumulat o bună experienţă rită şi eficienţă întregii ac­ vedere. Am asimilat şi exe­ tare de circa 5 milioane lei. semnat pentru întreaga viaţă mai lipseşte de la adunări,
in îndeplinirea sarcinilor de tivităţi“. „Apoi, faptul că cutăm in atelierul nostru de „Să nu-i uităm Insă pe au­ de partid discuţiile indivi­ iar tovarăşul Borbely, in­
plan. torii acestor succese, ne a- duale cu comuniştii. tr-o recentă adunare de
BUCURE*
— De fapt, care-i subiec­ trage atenţia operatoarea I.' D.: Noi am încheiat partid a propus ca benzile d io program
tul activităţii colectivului pe Atelierul mase plastice Rodica Makkai, secretara or­ discuţiile individuale cu toţi transportoare să fie repar­ Radiojurn al
care-l conduceţi, tovarăşe ganizaţiei de partid a ate­ cei 71 de comunişti, iar re­ tizate pe oameni, aceasta presei; 8,10
Dumitru ¡urcă, ce lucruri al ¡.P.l.C.C.F. Deva lierului. Sînt toţi cei peste cent am ţinut şi adunarea asigurind întărirea răspun­ diilor; 9,00
9.05 Răspu
interesante faceţi ? 120 de oameni ai muncii, generală in care au- fost derii lor in exploatarea ben­ rilor; 10,00
— Executăm o gamă lar­ noi, cei de la atelierul de mase plastice un mare nu­ din care majoritatea sînt dezbătute concluziile. zilor, propunere primită cu 10.05 Atlas
Ştiinţa şi '
gă de repere din mase întreţinere şi reparaţii, ne măr de repere care pină femei, iar aproape jumătate pul Aeader
plastice folosite în con­ aflăm permanent in atelier, nu demult se confecţionau membri de partid. Ar putea tin de ştii
strucţia maşinilor de cusut urmărind funcţionarea ma­ din aluminiu, din cupru, din fi notate şi unele nume: Viaţa de part: d la I.M Dilja bl ir *i coral*
Avanpremii
şi de spălat fabricate la şinilor de injecţie, reme- bronz, din alte metale —• operatoarele Dora Neştean, 12.00 Buleti
I.M. Cugir, a unor maşini- diind operativ eventualele astăzi deficitare, şi scumpe. Aglaia Ariton, Dorina Blă- Revista m
E. O. : Avind un număr interes şi aplicată imediat.
unelte şi bunuri de con­ defecţiuni sau reglind para­ naru, Valeria Lugojan, Le- de aproape 120 de comu­ tului amat
1 la 3; 15.
sum realizate de „Strungul" metrii tehnologici, in func­ Mă refer atit la cele din menia Karpinec, maistrul E. O. : Organizaţia noas­ 16.00 Radio
şi I.B.M. Arad, ca şi pen­ ţie de structura reperului ce componenţa maşinilor de Dante Noghiţă, şeful de e- nişti, noi incă n-am înche­ tră de bază a trebuit anul ordonate e
tru vagoanele şi locomoti­ urmează a fi executat, con­ spălat şi de cusut, a unor chipă Liviu Gaşpar, munci­ iat acţiunea. De la început trecut să aplice in două Şlagărul r
am ţinut să purtăm discuţii cazuri sancţiunea supremă,
Sfatul med
vele de cale ferată. De a- duce la continuitate in func­ maşini-unelte, a umbrelelor, torii Ttemus Munteanu, Al- temeinice, fără grabă, să adică excluderea din rindu- lctin de şt
semenea, o formaţie din ţionarea maşinilor, la depă­ ori a vagoanelor şi loco­ buţ Olaru, Roman Hăncilă, mente pop
cadrul atelierului realizează şirea sarcinilor de plan de motivelor Diesel. Unele din Marian Dulinschi şi alţii“. insistăm mai mult asupra rile partidului. Nu ne-a fost goarnă; 17
17,50 Pocni
diferite confecţii textile pen­ către operatoare“, adaugă ele se aduceau din import“. lată cum, din pasiunea şi lipsurilor semnalate la unii uşor şi nici indiferent că a — muzică
tru calea ferată — produse şeful de echipă Nicolae Bo­ In atelier remarcăm şi alte dăruirea in muncă ale unor tovarăşi incă in acest sta­ trebuit să recurgem la a- rele serii;
cu pondere economică ridi­ lea. preocupări: recuperarea, diu, fără să aşteptăm adu­ ceasta, dar realitatea ne-a trie; 20,00
cată. oameni, din inteligenţa lor narea finală. Considerăm că cerut-o. Şi atunci am avut mehedinţea
Şeful atelierului, chimistul măcinarea şi refo/osirea tu­ tehnică, creatoare, se nasc menirea biroului in această grijă să explicăm comuniş­ ta economi
Discutăm cu cadre de Dumitru Jurcă, ne dă şi-alte turor resturilor tehnologice valori de milioane. situaţie este nu de a înre­ tilor că biroul organizaţiei te sonore;
conducere şi cu oameni ai amănunte, care atestă pri­ din mase plastice, recondi- gistra neajunsurile în com­ de bază a încercat tot ce a oră; 23,00 J
muncii din atelier. Vorbesc ceperea şi hărnicia acestui ţionarea şi reutilizarea pie­ DUMITRU GHEONEA portarea unor comunişti, de fost posibil pentru a-i ajuta le din oper
stop muzic
a le păstra — ca să zic la timp pe cei in cauză, dar
aşa — pină dezbatem con­ eforturile noastre n-au dat TIMIŞOA
cluziile, ci aceea de a se rezultatele scontate. Am maţiile zilt
opri cu răbdare asupra tu­ explicat cu răspundere şi tatea în
turor situaţiilor pină la re­ principialitate faptele şi pen­ susţinut în
zolvare. tru a atrage atenţia celor fabricare i
— Ce puteţi să remar­ pasibili să alunece in gre­ mişoara; it
caţi de la precedentele dis­ şeli ireparabile. Totodată, pe plaiurili
cuţii ? noi am- întărit: munca de e- cheta radi
I. D. : Una din concluziile ducaţie in rindul comunişti­ pentru casi
îmbucurătoare pe care am lor, le 'încredinţăm sarcini — 20,00 In
desprins-o in timpul discu­ concrete, ii ajutăm să le în­
ţiilor şi in adunare este fap­ deplinească, ne ocupăm cu
tul că marea majoritate a grijă tovărăşească de fie­
membrilor de partid acordă care.
o atenţie deosebită acestei lată un bun ciştigat de
acţiuni, şi-au însuşit critici- cele două birouri de orga­ DEVA: r
le şi recomandările ce li nizaţii de bază — munca go‘- dir
drum ; Mi
I.M. Barza. Sectorul Brădişor. Şeful dc echipă Gheorglie Toma (al doilea din stingă) discută, înaintea intrării s-au făcut. De exemplu, li- cu oamenii — bun care wood (Ar
in şut, cu ortacii săi Dumitru Cliereji, Iosif Haşin, Iosif Irimuş şi Candin Fruja despre sarcinile de plan ale zilei. Ei HA: Clinei
işi depăşesc lună de lună planul la extracţia de minereu în medie cu 10—15 la sută. niorul Latkulic Francisc şi trebuie consolidat. căra); Lnf
Foto: VIRGIL ONOIU maistrul Borbely Iosif — CORNEL AP.MEANU nori — s<
rurgistui);
fată (Arta)
ring (Con?
TROŞANI:
ducul (Un
fiara — si
iembrie) ;
ca); LUPE
(Cultural);
în paralel cu activitatea mult in atelierul „A.M.C. — trice, solicitate şi apreciate ring (Mun I
CAN :
de bază — transportul şi produse noi“, unde am re­ de toate întreprinderile din fărul); L
distribuţia energiei electri­ ţinut unele preocupări şi cadrul- Centralei industriale bandiştii c
Conducerile C.A.P. şi fer­ răspundere şi disciplină in cupă trifolienele, loliumul şi ce, domeniu in care se ob- reuşite interesante. „De 20 " de' reţele electrice, precum nerul); Pi
floare Hui
mei zootehnice din Mărti- muncă, s-au, întreprins mă­ sfecla. Deoarece cultura de , ţin constant rezultate deo- de ani executăm reparaţii şi şi de alte unităţi industria­ ANINOAS/
neşti conlucrează, strins şi suri hotărite pentru gospo­ lollum care a fost: insămin- ’ sebite —, in. cadrul I.R.E. verificări ale aparatelor de le şi de invăţămint superior Carpati (P
| eficient pentru punerea in dărirea judicioasă a supra­ ţată in primăvara trecută a \ Deva se desfăşoară şi o măsură şi control electrice din judeţ şi din ţară. „De R IC ANI: *
i—ir (Ret
I valoare a potenţialului uni­ feţelor afectate producerii avut o bună dezvoltare, s-a \ vastă activitate de produc- şi de presiune, atit pentru menţionat insă că unele din Supcrman
tăţii, militind pentru indepli- furajelor. Ca urmare, unita­ strins o recoltă- in această ţie industrială. întreprinderea noastră cit aceste aparataje, cum sint (Steaua
| nirea în cele mai bune con- tea. asigură din producţie toamnă, rezultind, in medie, L-am rugat pe Cornel şi pentru o serie de be­ anexele la oscilografe, re­ TIE : C;
| 'diţii a indicatorilor de plan proprie întreg necesarul de cite 5 000 l<g masă verde < Mirza, inginerul şef al I.R.E-, neficiari din alte unităţi e- leele cu funcţiuni multiple narilor (Pa
căra); GE*
in sectorul de creştere a finuri — peste 600. tone, la hectar. j să ne prezinte succint a- conomice ale judeţului — şi diferite truse, se adu­ mina palid
animalelor. Roadele efortu­ suculente — 1 120 tone şi Pe lingă cultivarea, unor ! ceastă activitate. ceau din import, adaugă de cultură)
rilor depuse se regăsesc in grosiere — 390 tone. Im­ furaje valoroase, in fiecare ing. Mircea Hişu, de la com­ toarea de
BRAZI: P
sporurile înregistrate la e- portant de reţinut este fap- an se întreprind acţiuni la ■i — Noi ii spunem bază I. R. E. Deva partimentul PRAM al între­ fon; CAL^
fective şi la producţia de curăţarea şi fertilizarea pa­ de producţie industrială, prinderii. Realizîndu-le acum zapciul (C
lapte marfă. La specia bo­ jiştilor naturale, asigurind j compartimentată in- ateliere in acest atelier, cu perfor­ Iarba ere-;.
(11 IuniuV
vine, faţă de prevederile, pe ; Ferma zootehnică astfel obţinerea? unor pro­ şi laboratoare de confecţii manţe comparabile celor le de ie
acest an, cooperativa are a C.A.P. ducţii sporite de fin. şi ma­ metalice şi confecţii apara- ne spune maistrul loan Dră- importate, facem însemna­ 1LTA: Par
ghici, şeful atelierului, Cea
un olus de 24 animale, matr să verde la unitatea de su­ taje electrice, de reparaţii te economii valutare, asigu­ na) ; GMF.T
ca fiind realizată în totali­ Mărtineşti, prafaţă. şi verificări contoare, trans- mai fructuoasă activitate o răm o productivitate înaltă (Muncitor«’
tate. Asemănător se prezin- Urmărind ridicarea pro­ ■ formatoare şi mijloace de desfăşurăm insă acum, in muncii noastre şi, evident,
i tă situaţia şi la specia ovine. ducţiei medii pe cap de a- î protecţie, chimic, auto şi acest atelier frumos, mo­ o eficienţă sporită“.
dern, executat prin forţe
I Preocuparea susţinută pen- tul că nutreţurile sint depo­ nimal, s-au înlocuit din e- ,■ de transport — in cadrul IV»
j tru asigurarea unor condi­ zitate şi gospodărite cu fectiv.ul de vaci exempla­ cărora realizăm o producţie proprii şi dotat, de aseme­ Să argumentăm afirmaţia l’T'v—
nea, prin eforturile noastre
ţii corespunzătoare de in- deosebită grijă. Echipa con­ rele neproductive. In pre­ anuală de peste 10 milioa­ de mai sus cu citeva cifre.
creatoare şi de dăruire in
Timpul
griiire şi hrănire a anima­ stituită pentru prepararea fu­ zent, rasa Băiţată româ­ ne lei. Menţionez că baza profesie, cu mase de veri­ Numai o anexă la oscilo­ 23 octoml)
lelor are drept rezultat a- rajelor asigură tocarea sau nească cuprinde peste 90 noastră, amplasată in zona ficare a aparatelor, cu dis­ graf, adusă din import, cos­ in general
vansul de o lună de zile măcinarea, după caz, a tu­ la sută din efectivul de bo­ industrială a municipiului, a pozitive de injectat unele ta 57 000 lei valută. Execu­ rul tempo
înregistrat la livrarea pro­ turor resurselor de furaje vine. De asemenea, se con­ fost realizată prin forţe subansamble, cu un aparat tată in atelierul „A.M.C. — cădea ploi
avea şi ca
ducţiei de lapte, avans care grosiere. Din componenţa tinuă acţiunea de ameliora­ proprii — clădiri moderne de sudură prin puncte, cre- produse noi“, costă 31000 Vintul i
va' permite — aşa cum a- raţiilor z i l n i c e stabilite re a rasei de ovine, prin funcţionale, concentrind ac­ indu-ne condiţii optime de lei. Anul trecut, o formaţie moderat
eiectuarea insăminţăriior cu temporare
precia şeful fermei, Lucia pentru vacile cu fapte in materia seminal obţinut de tivităţile dispersate pină a- a ne pune deplin in valoa­ de opt meseriaşi harnici şi vest. Temi
1
Petre — ca C.A.P. Mărti- perioada de stabuiaţie nu la reproducători cu poten­ • nul trecut in spaţii impro­ re experienţa, pregătirea, talentaţi au realizat o pro­ vor fi cu
neşti să obţină in acest an lipsesc furajele sucuiente — ţial biologic valoros. prii —, este dotată foarte gindirea tehnică“. ducţie de 1,7 milioane lei. 10 grade,
intre 16 ş 1
o însemnată depăşire a ola­ sfecla sau silozul. Raţiile bine din ounct de vedere Aceste calităţi ale colec­ Să consemnăm şi numele La mun'
Important de apreciat este
nului la producţia marfă. de oroducţie sint calculate şi faptul că s-a acţionat e- tehnic, avind ‘unele activi- tivului sint pregnant puse in cîtorva dintre aceşti mun­ neral ir
Pe lingă stabilizarea ca in- la şapte unităti nutritive zil­ nergic pentru modernizarea : tăţi unice in ţară in dome- valoare mai ales in cea de citori : Ştefan Dobromir şi mai mult
precipitaţi 1
griiitori a unor oameni cu nic, acestea fiind echilibra­ proceselor de producţie, a- . niul energiei electrice. a doua latură a activităţii Ovidiu Godeanu, coordo­ ploaie şi 1;
dragoste de animale, cum te şi sub aspectul conţinu­ sigurindu-ss. intre altele, Am vizitat zilele trecute sale — „produse noi“. De­ naţi competent şi respon­ prezenta
- sînt Maria. Rac. Maria Cos- tului de proteină dinestibilă. mulsul şi adăpatul mecani­ această modernă şi com­ spre ce este vorba ? Despre sabil de maistrul loan Dră- la 100 kr
vestic. (M
ma, Ana Ciontoş. Ioana In structura culturiioi fu­ zat. plexă bază de producţie a realizarea unor aparataje de ghici. viciu: Ţuţ
1
Goci si alţii, carp dovedesc rajere locul orincinal i o- M’COLAE T'RCO” I.R.E. Deva. Am zăbovit mai verificări în instalaţiile elec­ G. DINU