Page 84 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 84
Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI f
(Urmcre din pag. 1) rou, tehnica manipulării alţii efectuau mulsul. Nu la ora 7,20, pentru că doi ■ C.U.A.S.C. Deva - Paulina şeful fermei zootehnice şi
racleţilor (defecţi de citeva se asigură o igienă cores îngrijitori nu s-au prezen Sima şi şeful fermei — pe Florean Silvăşan, vice ra îngri
teptau
zile).
fiinera Elena Cursaru a fost punzătoare* a laptelui, ne tat la program. Rigolele de Ioan Popa. Şi, totuşi, efec preşedintele Consiliului nar Tit
prezentă de la ora 5 în u- ajuns întilnit şi la contro scurgere a urinei sînt în tul acestei prezenţe nu se popular comunal Rapolt, orele 7,(
nitate ! Îngrijitorii Victoria C.A.P. Lâsău lul anterior. Deşi există fundate, umezeală peste tot, r-ăsfrînge pozitiv în desfă veniţi să urmărească (de la din con
Magda şi Ilie Faur, Traian apă caldă la fermă, nu se animalele sînt murdare,. e şurarea activităţii. Vacile distanţă ? !) programul de a consi
Suba — preşedintele C.A.P. Prezenţa îngrijitorilor la folosea pentru spălatul şi mult gunoi în gura graj nu erau pregătite pentru grajd. munal.
— si operatoarea însămîn- programul de grajd a fost igiena ugerului, iar tîfoa- dului şi lipsesc două gea muls după minimele reguli La grajduri, dintre îngri vă păre
ţăloare Zorica-Marta Cociş bună, ferma este asigurată nele erau vechi şi nu asi muri şi o uşă. Condiţii ale zootehniei •. evacuarea jitori doar doi aveau hala îngrijite
nu-si mai aminteau de cinci cu furaje iar animalele sînt gurau o bună filtrare. proaste de igienă, adăpos- gunoiului, curăţenia anima te, dar şi acelea foarte Cine de
o văzuseră ultima dată în frumoase. Nu la fel de bine tire şi o stare slabă a ani lelor, asigurarea hranei. murdare. Ugerele vacilor Iar a î>
această situaţie. arată grajdurile, care nu C.A.P. Brcsnişca malelor se constată şi Ia Dimpotrivă, domnea o sta erau mai mult stropite, de tămînă
De aproape zece zile pro au fost pregătite pentru creşa de viţei şi grajdul de re de igienă generală ne cît spălate, cu apă rece. mineaţă
ducţia a scăzut treptat (o iarnă — uşi şi iesle stricate, Străbatem pas cu pas a- la sediul vechi. Ce au de corespunzătoare. Cu mai Nespălate erau şi mîinile grajd ?,
dii'erenţă de 100 litri lap geamuri sparte. Platforme celaşi traseu pe care am spus conducerea C.A.P., multă stăruinţă şi exigen mulgătorilor care, ne-au „Nu şti'
te). Dar... o minune nu vi le pentru gunoi sînt im fost sîmbăta trecută si con consiliul popular ? ţă din partea factorilor dc spus, n-au săpun, n-au venim i
ne niciodată singură. Faţă practicabile de pe acum semnăm cu satisfacţie o răspundere, cu mai multă prosoape... în incinta graj vedem
de ziua precedentă, ieri (ce-o fi la iarnă ?), iar gu îmbunătăţire a activităţii C.A.P, Gurasada preocupare şi pasiune în durilor destulă dezordine şi buie să
vacile au dat cu 20 litri noiul ajunge în uşa graj în zootehnie. Se simte aici muncă din partea îngriji murdărie, dar nu mai ma Consiliu
lapte mai mult. Era să se dului. un interes sporit din par Deşi trecuse bine de o- torilor Ia ferma zootehni re decît în curte. Băcia c
mai în timpie una : inc.ă 20 1 Mulsul nu se face in con tea organelor responsabile rcle 6 la adăposturile de că a C.A.P. Ifărău activi Dacă la Bobîlria şeful stricteţe
lapte, dacă inginera ar îi diţii corespunzătoare, vaci locale şi prezenţa activă a la brigada Gothatea, îngri tatea poate fi mai bună, fermei supraveghea activi grajd î)
insistat să se pună in func le nu se spală pe ugere cu tovarăşei Adela Josan, jitorii nu erau prezenţi producţia de lapte poate tatea de la distanţă, la bri poate )
ţiune şi separatorul. Şi sînt apă caldă, nu există tifon membru în comitetul exe încă la programul de lucru. creşte în continuare, deşi gada Foit n-o supraveghea tr-un c
şanse să mai apară altele, curat. Nu se găsesc în cutiv al U.J.C.A.P., price Cauza ? O pană de curent. media de 4 litri de lapte ză nimeni. Nici ieri, nici mare p<
condiţionate oarecum : E- grajduri ţesale şi perii, iar pută, harnică, inimoasă. Aceeaşi situaţie şi la adă pe zi de vacă furajată este în alte zile. Drept pentru la faţa
lena Cursaru să renunţe la brigadierul zootehnic Li- La nici un grajd nu mai posturile din Gurasada. Re mai bună decît în multe care, ajunşi la lucru la ora rou si r.
caii putere (cu care face viu Bujoran vine la pro locuiesc îngrijitorii, pentru zultă eu claritate că pen alte ferme. Aşa se explică 6,40, îngrijitorii s-au apu (Sabin
naveta de la Cristur !) în gram la 6,25. Slabă exigen toţi găsindu-se locuinţe în tru asemenea cazuri con şi depăşirea planului la cat direct de muls, făcînd
favoarea vacilor de lapte. ţă şi lipsă de preocupare condiţii rezonabile. A cres ducerile unităţii şi ferme producţia de lapte preda totală abstracţie de băle c
Este şi timpul, şi cazul. din partea conducerii cut ponderea îngrijitorilor le nu au luat nici o mă tă la fondul de stat. Aici garul ce le trecea peste
Producţia fermei trebuie să C.A.P. şi a patronului — localnici. în consecinţă, se sură de prevedere, în însă condiţiile permit mai glezne. Nici aici vitele şi Progr
crească. (Dorin Corpade). Ocolul silvic Dobra — ca asigură o furajare mai bu sensul de a asigura ilumi mult. Să le valorificăm ! Şi viţeii nu primiseră hrană
cepul 1
re nu a făcut nimic la a- nă a an ¡analelor şi o îngri natul cu felinare. La bri să avem grijă şi de viţei, şi apă din după-amiaza zi gherea
C.A.P. Dobra oest C.A.P. jire şi mai bună a majo gada din Cîmpuri-Surduc, căci ieri dimineaţă mugeau lei anterioare. Sursa de apă pentru .
după îngrijitor şi după
rităţii viţeilor. Programul unde animalele se îngri este înfundată cu mii iar
de grajd se respectă, iar jesc pe rîndul satului, nici hrană. instalaţia este defectă. în- peclivă.
La orele 5,45, găsim cele lucrările se efectuează în ţipenie de om pină după na vetei
trei grajduri gata curăţate Complexul Grind ordinea lor firească : cu orele 8 (!). La brigada din Complexul tr-un adăpost cu geamuri nec, ca;
şi cu mulgătorii la post. răţirea grajdului, hrănirea Gurasada, ţesalele noi-nou- sparte şi uşile rupte cît'e- cu care
Vacile sînt curate şi arată Unitatea este bine gos la iesle, spălarea şi mul- ţe erau ţinute ascunse de intercooperaiist va zeci de viţei aşteptau, jul să î
destul de bine. (Aceeaşi si podărită, atît depozitul de gerea. Mulgătorii încă n-au privirea îngrijitorilor. Se Chimindia în faţa ieslelor goale, în 7,40. Şi
tuaţie bună o întîlnim şi la furaje cit şi incinta com halate corespunzătoare. face mult rabat la reguli grijitorii care „au uitat“ să de dim:
grajdul care adăposteşte plexului. Nu a fost nimeni Condiţii materiale, vaci se prezinte la datorie. Am muls, în
cei 111 viţei). prezent din conducerea Nota bună a stărilor de le de zooigienă, mai ales constatat că deseori uită 7, a înc
complexului pină după ora lucruri se exprimă în fap la muls. în fermă persistă frumoase, personal munci de această obligaţie şi Ioan sînt sen
îngrijitorii sînt localnici, tul că în ziua de 22 octom carenţe vechi. Se menţin tor ca aici — tînăr, cu pa Frăţilă, inginerul şef al u-
încep programul la orele -7,00. Nu se respectă plani brie, producţia de lapte a în efectiv 79 de vaci infe- siune pentru meserie — nu nităţii şi, mai ales, Ioan trează 1
5, iar mulsul la orele 5,30. ficarea cadrelor la progra unităţii a fost cu 40 de li cunde, iar alte 17 sînt ta se află în multe locuri din Bocan, preşedintele coope ştiinţific
Fiecare are „în lucru“ 17— mul de grajd. Cei doi me tri mai mare decît în ziua rate. Modernizările se află judeţ. Programul începuse rativei, care nu prea par neaţă, d
18 vaci. Cu o zi înainte, canizatori care deservesc de 17 . abia în faza de... intenţii. la orele 5,30, era coordonat ticipă la program, deşi lo iui cons
de la cele 60 de vaci s-a complexul — Olaru Silviu Cel mai grav aspect este de medicul veterinar Va- cuiesc în comună... (Mir în prea
obţinut cantitatea de 350 şi Orşa Nicodim — erau Două cuvinte despre uni lipsa de furaje, deficitul în- sile Tisu şi de vicepreşe cea Lepădatu). postit d
litri de lapte. Se respectă plecaţi cu tractoarele aca tăţile patronatoare — sumînd peste 1 400 tone, dintele Consiliului popular la ora i
I. P.I.C.C.F. şi şantierul 6
normele de igienă, se lu să şi la orele 8,30 încă nu al T.C.H. Prima a pi’estat din care mai mult de 3000 comunal Hărău — Aurel duse (
se prezentaseră la lucru,
crează în halate, totuşi u- animalele rămînînd nefura- o muncă bună la aduce tone suculente. Lupaş. Toate animalele — Fermele I.A.S. Orăşile pină în
gerele se spală cu apă rece. Producţia dc lapte este vacile cu lapte, ca şi viţeii şi Aurel Vlaicu toare. £
Inginerul Mircea Jivan ne jate. Ciobotaru Ştefan, elec rea pietrei concasate şi la sub orice critică, livrările (într-o bună stare fiziolo ja lui Ic
spune că recent s-a defec trician lipseşte nemoti nivelarea incintei. Cea de situîndu-se undeva la o gică) — erau alimentate... Activitatea în ferme se spre cai
tat boilerul. (Desigur, un vat a doua zi, cu toate că a doua a terminat instala cincime din prevederile pe după pofta inimii. desfăşoară după un pro este un
boiler face parte din ac instalaţiile de muls sînt ţia do apă în două graj rioadei. Este şl firesc să fie Dar si aici — carenţe de gram riguros. Peste tot au înno
ţiunea de modernizare a defecte. duri. Ambele trebuie să aşa cînd nu se suplimen organizare. în unele graj domneşte ordinea şi disci chis des
zootehniei, dar la nevoie, continue ce au început. tează cu nimic raţia zilnică duri mulsul mecanic se plina. Animalele sînt bine bilituţi s
J. R.E. şi-a asumat o răs
nişte apă caldă se poate C.A.P. Veţel pundere aici. Are acum şi a vacilor cu lapte, cînd desfăşura în bune condiţii, îngrijite şi hrănite, fapt ce iată aşa
„prepara“ şi cu mijloace motorină, deci poate începe există fluctuaţie mare de în timp ce în altele, la o- se manifestă în creşterea cu altce
mai simple...) (C. Drozd). Lasă mult de dorit sta lucrarea. (Cornel Armea- îngrijitori, iar cîteodată va rele 6,30, încă nu începuse, producţiei de lapte. La fer complete
rea de întreţinere a ani cile mai rămîn şi nemul vacile nu erau pregătite, ma nr. 9 Aurel Vlaicu s-au ducţiilor
malelor, atît a v-acilor cit nu). se (? !). în mare suferinţă gunoiul neevacuat. Este obţinut în ziua de 18 oc explicaţi
C.A.P. Roşeam mai ales a viţeilor. In nici este şi organizarea repro paradoxal că în asemenea tombrie 2193 litri, iar in de lapte
un'grajd nu s-au găsit ţe C.A.P. ducţiei, pină acum obţi- condiţii bune — materiale, ziua de 22 cantitatea de
Prezenţa la programul de sale şi perii de curăţat. nîndu-se numai 177 viţei de efective animale şi de 2 230 1. Această unitate c
grajd este bună, laptele a Viţeii sînt într-o stare Bretea Mureşană din 324 planificaţi. Prezen personal muncitor — pro realizează o producţie me
crescut ieri cu 33 litri fa grea, ca urmare a unei ca ţa factorilor de răspunde ducţia de lapte medie pe die de 10 1/zi pe cap de
ţă de ziua precedentă, s-a renţe insomniile în furaja La grajdurile 2 şi 3, re din unitate, de la fer zi este de numai 2,5—3 litri vacă-furajată. La ferma nr. Progra
modernizat un grajd, se lu re şi a lipsei de îngrijire. populate cu vaci de lapte, mă şi comună este mai de lapte de vacă mulsă. Şi 4 Orăştie, faţă de 1 900 1 orele 6,
crează la cel de-al doilea. Cu toate că animalele au programul s-a desfăşurat mult formală din moment în privinţa igienei şi cură lapte livrat în ziua de 15 curent,
Unii îngrijitori, însă, s-au fost aduse la grajd de mai normal iar mulsul este or ce lipsurile semnalate per ţeniei îngrijitorilor şi va octombrie şi 2095 1 în 20, tativă la
cam „domnit“, vin la bine de o săptămînă, nici ganizat în condiţii igieni sistă de mai multă vre cilor, a depozitării şi gos în ziua de 22 s-au realizat şi în pi
ce corespunzătoare. La graj
grajd la ora 6,40. Nu sînt pină în prezent conducerea me. (N. Tîrcob). podăririi furajelor este loc 2 105 1, producţia medie pe lapte se
halate şi nu se face anali fermei nu a trecut la in dul nr. 2, îngrijitorii nu au de mai bine. cap de vacă furajată fiind 3,4 litri
za zilnică a laptelui. Mai dividualizarea animalelor halate, lipsesc furci, co C.A.P. Şoimuş de 7,5 1/zi. predat 1;
sînt uşi sparte şi geamuri pe loturi, în funcţie de sta şuri, ţesalele şi periile pen C.A.P. Banpoîoc ceva ! C
nereparate. Preşedintele rea fiziologică, nu s-au în tru îngrijirea animalelor. spune c
C.A.P. Petru Mircea nu in tocmit raţiile de furajare Tot aici nu este introdusă Incintă spaţioasă, betona C.A.P. Băcia aceştia ;
tenţiona să treacă pe la şi nu s-a afişat programul apa şi pardoseala este stri tă, curată. Grajduri noi, Situaţie în redresare fa foarte p
sediu... pentru că era con de grajd. Este şi o expli cata. moderne. Vaci frumoase, ţă de săptămînă trecută, la Ieri, la orele 5,45 îngri lor fizic;
vocat la Simeria, la ora 13. caţie a faptului că la ora Probleme mai grele sînt dar necorespunzător îngri cele două grajduri din sa jitorii de animale se aflau
Şefa de fermă, Maria Mi- 5,45 unii îngrijitori făceau la grajdul nr. 4. Aici nu jite şi nealimentate în tul Chimindia, în sensul în plină activitate. Erau că ar b<
hăilă, studia de zor, în bi curăţenie, alţii furajau, iar s-a făcut curăţenie decît timpul mulsului, deşi hra că prezenţa la program in prezenţi la programul de pe zi. D
nă există suficientă. La o- cludea mai mulţi factori de grajd, preşedintele unităţii, nu apar
rele 6, programul de grajd răspundere, producţia , de Ioan Barbu şi Loleta Hăl- denţă.
se afla în plină desfăşura lapte este, relativ, bună, — magiu, brigadier zootehnist. Mare
re. Erau prezenţi toţi în deşi în uşoară scădere, din fieări di
grijitorii, precum şi factori cauza diminuării păşuna- La brigada de la Petreni, pînă aci
de răspundere din condu tului. Şi aici însă cele două unde trebuia să găsim şi tăţi. Mu
cerea C.A.P. şi a consiliu coordonate esenţiale ale pe ing. Ciprian Mihălţan,
lui popular comunal. Nota progresului în zootehnie — şeful fermei zootehnice; bolnavi,
bene. Dar... Sc mulgea în hrana şi curăţenia anima conform celor aflate la Bă luarea c
tr-o stare de igienă deplo lelor — lasă de dorit. în cia, nu era nimeni, în afa- (Ion Cio
rabilă. îngrijitori străini trebată despre această si
de zootehnie, cu ţinută dez tuaţie, şefa de fermă, Au
ordonată, vaci murdare, relia Stoian, caută unele Şi acum, pe scurt, citeva
Pu&Â WiWP'Z 1 gunoiul neevacuat, produc motivaţii... fără suport şti
ţie de lapte sub nivelul inţific, real, dar nu prea Fapte pozitive : în multe unităţi i
condiţiilor materiale' create. cunoaşte bine problemele nostru situaţia s-a schimbat în bii
Şi încă un aspect. Deşi gospodăririi fermei şi a- cienţa controlului ; prezenţa la pro
s-a recomandat de mai provizionării cu furaje. Şi este mai bună ; în multe unităţi pi
4 Jy 1 multă vreme ca îngrijitorii aici se impun măsuri ho- creşte sau se menţine ; s-a îmbunăt;
k fi I ||g| să fie mutaţi din camerele tărîte de organizare a pro lui, a crescut interesul îngrijitorilor
de la capătul grajdurilor gramului de grajd, sprijin lapte ; animalele sînt mai bine îngi
f, Vf în locuinţe corespunzătoa mai consistent din ~ partea Fapte negative : unele cadre pro
re, la C.A.P. Şoimuş măsu unităţii patronatoare — şl unii îngrijitori îşi permit să întî
:
. I ra nu s-a materializat încă. I.C.M. Simeria, din cadrul nu vină la program — împotriva lor
Este nevoie de alte im C.S. Hunedoara. (Dumitru
pulsuri ? Să fim serioşi !... Gheonea), ■mai severe măsuri ; nu s-au termin
I § rile de pregătire pentru iarnă a gra,
modernizări sînt mult întîrziate ; s
jpy C.A.P. Hârau C.A.P. Bobtlna lipsă de grijă faţă de furajarea şi s
La ora 6,05 găsim la se a animalelor ; se mai mulge în cond
Prezenţa ia program — diul cooperativei din Bo- ră evacuarea prealabilă a bălegarul
I.a C.A.P. Veţel — o zootehnie 3a cele mai scăzute cote. Grajdul necurăţat, vacile mur de nota 10, avînd în vede bîlna - nu la grajduri / Comitetele comunale de partid ?
dare, muls ncigienie şi îngrijitori cure nu sc jenează în faţa obiectivului aparatului de
fotografiat... re eă se aflau ia grajduri unde de fapt ar ii trebuit Tare trebuie să intervină energic pen
Foto: VIRGIL ONOIU şi primarul comunei — Ti- să se alte — pe medicul căror nereguli din zootehnic.
tus Marinoiu, şi medicul veterinaj Teodor Demian,