Page 85 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 85
© SÎMBĂTÂ, 24 OCTOMBRIE 1981 i i«y.
jd PE Â6EN0Â PRIORITĂŢILOR ■ ÎN A8RICÜLTURÂ Măsuri importent® paratru
^________________________________________ 9____________________________
creşterea producţiei agricole
Arături şi fertilizări pe toate
are îl aş-
Jl veteri- Pămîrctui poate
t. Pină la La dorita şi propunerea
se nimeni terenurile eliberatei produce mai multe
l.A.P. sau
pular co- Pe lingă cerinţa de a hectare, ceea ce reprezin acţiune. De aici, formaţia cetăţenilor - forme adecuate cereale
e sugesti strînge grabnic întreaga tă peste 30 la sută din su de mecanizatori constituită
onată de o recoltă a culturilor de prafaţa stabilită. De la o zi pentru fertilizări se depla (Urmare din ooq. 1)
îtrebarea ; toamnă si a onora exem la alta se amplifică rezul sează cu utilajele, pc bază de mzm ti unor produse clusiv suprafaţa de 140 ha,
liul popu- plar prevederile la fondul tatele, existind asigurat de grafic, la C.A.P. Sîn altădată mlăştinoasă re
eastă săp- centralizat al statului, la front de lucru la arături petru, Sălaşu de Jos şi Rîu dată circuitului productiv
dis-de-di- recenta .şedinţă a Comitetu în majoritatea cooperative Bărbat, unde mai există în vederea asigurării ri nerea acestora am introdus în ultimii ani) şi 1 740 lo
rramul de lui Politic Executiv al C.C. lor agricole. Suprafeţe mai stoc de îngrăşăminte ce tre nei bune aprovizionări a abonamentele. cuitori. Aşadar, există con
s pe şleau: al P.C.R. s-a subliniat ne mari au fost arate pină în buie aplicate pentru însă- populaţiei cu lapte, Con — In ce constă acest a- diţii pentru obţinerea unor
rin că noi cesitatea de a se acorda o prezent la C.A.P. Haţeg, mînţările de primăvară. siliul popular al oraşului bonament ? cantităţi importante de ce
eată şi ne atenţie deosebită pregătirii Sînpetru, Rîu Alb, Pui şi Lupeni, pe baza principii — Avem atît abonamen reale pentru fondul de stat.
i !". Tre- unor baze temeinice recol în alte unităţi. Acţiuni care vizează pre lor autoconducerii si auto- te lunare, cit şi săptămî- Cu toate acestea, în acest
eagă şi la tei viitoare. Cu o aseme gătirea recoltei viitoare am aprovizionăr.ii teritoriale a nale. Cine doreşte să aibă an, excedentul la gnu n-a
r comunal nea cerinţă sînt confruntaţi La C.A.P. Pui sînt efec întîlnit şi la brigada din căutat şi a găsit — după un asemenea abonament, fost decît de 130 tone. Pu
tarea cu şi lucrătorii ogoarelor din tuate ogoare pe mai mult satul Galaţi a C.A.P. Pui. consultarea cetăţenilor — o plăteşte anticipat preţul în ţin faţă de posibilităţi. Ca
amului de Consiliul unic agroindus de 50 de hectare care ur Aici şe apropie de finali formă echitabilă de distri tregii cantităţi de lapte pe re sînt cauzele ? Din discu
zare sortarea şi însilozarea
mează să fie însămînfate
zi nu se trial Iiaţeg. între acţiunile în primăvara anului viitor, cartofilor pentru sămînţă. buire a acestui produs. în- o lună sau o săptămînă, ţia cu Lucian Cădariu, vi
iecît prin- aflate pe agendă amintim în acelaşi timp, aici s-a Din cele 200 tone s-au sor tr-o convorbire cu Ion Pîr- cepreşedintele biroului exe
o îndru- arăturile de toamnă şi fer vulescu, directorul I.C.S. urmînd apoi să se aprovi cutiv al consiliului popular
ă zi de zi, tilizările care, prin utiliza acordat atenţie sporită şi tat şi însilozat peste 150 Mixtă Lupeni, acesta ne-a zioneze de la magazinul allăm că de pe terenurile
nu din bi fertilizării terenului cu în tone, remareîndu-se apor cel mal apropiat la orice
rea judicioasă a forţelor şi grăşăminte organice. Zile tul brigadierului Filip declarat : de la Dineu Mare, proprie
le amiezii ! mijloacelor mecanizate, pot le trecute i-am întîlnit în Glierman, al cooperatorilor — De o bună perioadă oră din timpul zilei. Am tate a C.A.P. s-au obţinut
fi finalizate pină la jumă plină activitate pe meca Nicolae Costuiaş şi loan de timp, în reţeaua noas căutat să dăm prioritate producţii de grîu foarte
tatea lunii noiembrie a.c.. nizatorii Ion Cristea, Vaier Tom a, precum şi al elevi tră comercială, laptele se familiilor cu mulţi copii, mici. Aceasta pentru că
ncrcii Prcocupîndu-se de folo Rîpaci, Iosif Tripşa şi Teo lor şcolii din localitate. vinde pe bază de abona cu copii mici, însă canti preocupările consiliului de
sirea din plin a timpului dor Durcan, care se pre Este notabil şi faptul că pe ment. Prin această modali tatea de lapte repartizată conducere pentru sporirea
grajd a în- favorabil efectuării arătu ocupau de transportul şi măsură ce se face depănu- oraşului asigură aprovizio producţiei de cereale sînt
> suprave- rilor pe suprafeţele care aplicarea în cîmp a guno şarea porumbului, se asi tate desfacem în prezent narea în condiţii raţionale cu totul insuficiente. Chiar
desemnaţi au fost eliberate şi sînt iului de grajd. Ei au asigu aproximativ 70 la sută din şi a altor cetăţeni. Cantită şi acum, de piidă. gunoiul
n ziua res- destinate însămînţărilor de rat fertilizarea a zece hec gură livrarea ultimelor 13 cantitatea Y-ilnică de lapte. ţile solicitate la abonament de grajd de la Dineu Ma
J tehnicia- primăvară, mecanizatorii tare cu îngrăşăminte or tone destinate fondului de — Cum aţi ajuns la a- re aşteaptă să fie dus pe
orica Lem- au realizat pină acum, o- ganice, urmînd ca în scurt stat. ceaslă formă ? sînt între 1 şi 3 litri. Du ogoare în vreme ce specia
navetă, şi goare pe mai mult de 500 timp să finalizeze această N. TÎRCOB — Noi păstrăm o strînsă pă observaţiile noastre, fa liştii C.A.P. aşteaptă... in-
avut pri le- legătură cu cetăţenii, cu miliile cu 1 şi 2 copii so grăşămintele chimice. Ce
im nici la toţi oamenii muncii din licită pină la 2 litri, fami rezultă de aici 7 Cu si bi
furajarea liile cu mai mulţi copii roul executiv ai consiliu
de după Schimb de experienţă privind unităţile economice, cu lui popular comunal tre
înceapă la Eforturile cooperatori cumpărătorii. în adunările cite 3 litri, foarte rar mai buie să-şi asume răspunde
)ă 7,40. Nu lor şi mecanizatorilor dc cetăţeneşti, în diferite în- mult. Cele mai frecvente rea pentru creşterea pro
;e adminis- a obţine o recoltă bună organizarea şi desfăşurarea tilniri ale organelor noas cereri sînt de doi litri. ducţiei de cereale si să ac
jpă criterii de sfeclă de zahăr tre tre orăşeneşti de partid şi Această formă de vin za ţioneze în consecinţă. Ex
Jl de dimi- buie să se regăsească, de stat, mai mulţi cetă re a laptelui ne-a dat po perienţa necesară există
îtea mulsu- fireşte, în producţii co întrecerii socialiste ţeni, dar mai ales gospo sibilitatea să asigurăm o chiar in comună, la C.A.P.
>aie de orz. respunzătoare de zahăr. Mărtineşti. Dar trebuie ge
racile au Pe drumul recoltei spre Ieri, la I.M. Lupeni a a- şi ai organizaţiilor U.T.C. dinele au propus găsirea desfacere echitabilă, în tot neralizată, folosită mai
beneficiari — respectiv unor forme de vin zare a bine.
■amiază, de vut loc un schimb de ex în cadrul schimbului de timpul zilei, să satisfacem
au fost a- fabricile de zahăr — se perienţă privind organiza experienţă a fost prezen laptelui, astfel îneît fieca în bune condiţii cerinţele Din cele prezentate re
jăşune, şi rea şi desfăşurarea întrece tată activitatea desfăşurată re să aibă posibilitatea să populaţiei, să evităm aglo zultă că pentru consiliul
jaţa urmă rii socialiste pe baza noi pentru intensificarea între cumpere lapte în tot cursul meraţia. Considerăm că a- popular al comunei Mărti
ri in gri- lor criterii, organizat de cerii socialiste în unităţile zilei, fără să-şi piardă tim cest sistem poate l'i gene neşti există un larg cimp
eală — de- Sfeclă risipită Consiliul municipal al sin economice, căile şi mijloa pul stînd la rînd. Pină a ralizat şi în alte localităţi. de acţiune spre a deter
mina sporirea contribuţiei
e spune că dicatelor Petroşani. Au par cele folosite pentru ca în nu introduce acest sistem, comunei ia autoaprovizio-
tor bun — ticipat preşedinţii comite trecerea socialistă să devi mulţi cetăţeni, îndeosebi C. IOVĂNESCU
cîmp des- telor sindicatelor din în nă un cadru fertil de afir narea judeţului.
două posi- mai întilnesc insă şi si treprinderile miniere ale mare a înaltei răspunderi cei care lucrau numai de
lăpostite. Şi tuaţii de' diminuare a Văii Jiului, precum şi de muncitoreşti, de stimulare dimineaţă, la ieşirea din
eva de ici, cantităţilor recoltate. la I.U..M. Petroşani, I.M. a preocupărilor pentru îm serviciu nu mai găseau a-
dir* 'o, se Spre exemplu, la punc Barza, I.M. Hunedoara, E.M. bunătăţirea activităţii pro cest produs în magazine
Dlicaiia pro- tul de preluai-e din ga Deva, E.M. Tebea, E.M. Cer ductive si creşterea eficien deşi era de strictă necesitate
te.), E.M. Glielari, U.U.M.R.
Dar nu de ra llia, o parte din sfe Crişcior, I.M. Anina, pre ţei economice. Cu acest pri- pentru familiile lor, mai
nevoie, ei clă a fost depozitată ne iej au fost prezentate fil ales cele cu copii mici.
corespunzător, fiind stri şedinţii consiliilor pentru mele : „Paşi în adine", rea
Astfel, comitetul orăşenesc
vită sub roţile mijloace generalizarea experienţei lizat de cineelubul „Anima ■de partid, consiliul popu
Ruşi lor de transport, ames pozitive şi organizarea în film“ Lupeni, legat de ac
tecată cu noroi, împrăş trecerii socialiste pe lingă tivitatea minerilor de la lar al oraşului ne-au dat
tiată la voia întîmplării. comitetele sindicatelor, res sarcina să găsim modalita
început Ia I.M. Lupeni, şi „întrecerea
îza lipsei de Evident, se impune ca ponsabilii comisiilor de or pentru mai mult cărbune“, tea de a satisface cererile
,ă reprezen- acestei stări de lucruri, ganizare a întrecerii socia realizat dc cineelubul „O- cetăţenilor. Am consultat
Nu-i vorbă, care vădeşte lipsă de liste din întreprinderi, ca rizont XI“ al I.M. Aninoa mai mulţi cumpărători,
spirit gospodăresc si to
î zilnică de leranţă faţă de risipă, dre de conducere din uni sa. ne-am deplasat în între lililí i n¡ |§
preocupare: să i se pună capăt ne- tăţile economice aparţinînd Schimbul de experienţă prinderi unde am purtat
ap de vacă întirziat. Combinatului minier Valea a continuat cu o vizită la discuţii cu oamenii mun
jl de stat. E Jiului, activişti de sindicat I.M. Lupeni. cii şi' la dorinţa şi propu
a ce ni se
încă viţeii,
)ui să arate Ordinul do îndeplinire a misiunii a fost dat. Gărzâle pa-
, dar starea Calitatea şi eficienţa — exigenfe majore triotice se pregătesc de luptă.
lemonstrează
tri de lapte
. acest lapte (Urmare din pag. 1) printre care minerii Iosif rea progresului tehnic, ex De aici rezultă limpede că
aici o evi- Clamba de la I.M. Lonea tinderea micii mecanizări, producţia destinată cocsifi
şi Nicolae Oprea de la I.M. utilizarea deplină şi eficien cării va devansa şi mai în uniforma datoriei
ul de sacri- prima dată, în acest an, Bărbăteni, maistrul minier tă a tehnicii moderne, alte accentuat pe cea totală —
'sitate — 65 aproape 150 000 tone de Petre Constantin, Erou al carenţe în starea discipli expresie a: înfăptuirii faţă de patrie
i 3 mortali- cărbune. în acelaşi inter Muncii Socialiste, de la nară, repararea şi întreţi treptate a sarcinii majore
val, producţia de cărbune
I.M. Lupeni, au adus vii
ire viţei sînt net preparat a crescut cu şi calde mulţumiri condu nerea utilajelor, realizarea pc care partidul a încre
investiţiilor, în respectarea
Recent intr-o însorită zi gărzilor patriotice din muni
a se impune 228 000 tone, iar cea de căr cerii partidului, tovarăşu normelor de securitate a dinţat-o minerilor, privitoa de toamnă, aproape W00 de cipiu să caracterizeze suc
re la utilizarea superioară
suri urgente. bune pentru cocs — cu lui Nicolae Ceauşescu, pen muncii. a cărbunelui, la acoperirea' oameni ai muncii din Com cint acţiunea.
175 000 tone. Producţia mar tru grija statornică cu ca Unul din atributele con într-o măsură tot mai ma binatul siderurgic Hunedoa „M-a bucurat interesul fie
fă pe combinat a fost de re se ocupă de creşterea ducerii eficiente relevată re a necesarului de cocs ra au participat la o apli cărui luptător in parte pen
păşită cu 8 116 000 lei. calităţii muncii şi vieţii oa de adunarea generală îl şi semicocs. caţie tactică combinată. Am tru o pregătire temeinică.
iluzii î m bu n ătăţirea per m a- menilor din Valea Jiului. constituie viziunea de per Pornind de la nivelul sar însoţit in acea zi subuni Toate subunităţile partici
nentă a condiţiilor de mun Analizînd în spirit critic spectivă şi de ansamblu a- cinilor pc 1982, adunarea tăţile de gărzi patriotice, pe pante au dovedit că sint in
Le în raidul că şi de viaţă ale mineri- şi autocritic activitatea supra întregii activităţi. generală a adoptat un pro cele de apărare civilă, de măsură să răspundă oricind
vedind efi- lor constituie o preocupa pentru creşterea producţiei Din acest punct ,de vedere gram unitar de măsuri me taşamentele de tineret şi „prezent“ la îndeplinirea u-
il de grajd re constantă a consiliilor de cărbune, adunarea a în adunare au iost bine nit să fundamenteze în formaţiunile de Cruce roşie nei misiuni de luptă. S-a
ia de lapte oamenilor muncii. în cursul subliniat existenţa unor conturate sarcinile ce re treaga activitate de extrac la complexul de pregătire. remarcat buna organizare a
iena mulsu- anului 1981 au fost puse lipsuri care au redus efec vin fiecărui colectiv minier ţie şi preparare a cărbu Pe faţa fiecărui participant sistemului de foc şi folo
e planul de în funcţiune cantinele mi tele pozitive ale efortului din Valea Jiului în cel nelui. S-a subliniat cu preg- la această acţiune se citea sirea eficientă a armamen
niere de la Lupeni şi Vul general, indicînd, în ace de-al doilea an al cinci i nanţă că acest program re dorinţa clară de a realiza tului din dotare in raport cu
tte la grajd can, un însemnat număr de laşi timp, căile prin care nalului. Sintetic, în 1982 prezintă doar o premisă a o nouă calitate în procesul caracteristicile acestuia“.
au chiar să apartamente şi cămine pen trebuie să se acţioneze în producţia de huilă a bazi realizării integrale de către de instruire, care apoi a Ne-am despărţit de har
■r luate cele tru nefamilişti la Lonea, viitor. în perioada anali nului va fi cu 700 000 tone toate colectivele minereşti prins contur grăitor in tere nicii siderurgişti hunedoreni,
.te tot lucră- Aninoasa, Vulcan şi Lu zată colectivele unor uni mai mare decît prevederi a obiectivelor şi că el tre nul fertil al faptei, in reali aflaţi in acea zi de toam
)r iar unele peni, au crescut retribuţia tăţi miniere, între care A- le pe anul în curs, ajun- buie susţinut printr-o acti zarea minuţioasă a fiecărui nă in uniforma gărzilor pa
i manifestă medie a personalului mun ninoasa, Lonea, Petrila, gîndu-se la un volum de vitate responsabilă, desfă exerciţiu, In antrenarea ri triotice, cu gindul că am
de sănătate citor, volumul serviciilor, Vulcan şi Livezeni, nu 11,2 milioane tone. Produc şurată la parametri. calita guroasă a fiecărui luptător. cunoscut oameni care sint
rigienice. fă- s-a îmbunătăţit starea sa .şi-au onorat sarcinile de ţia de cărbune pentru cocs tivi superiori de către or La ora inserării, după ce gata oricind să dea totul
şi semicocs va atinge ni
altele. nitară şi nivelul de cultu plan. Există rămîneri în velul de peste 3,2 milioa ganele si organizaţiile de acţiunea a primit calificati pentru apărarea patriei, a
siliile popu- ră al populaţiei. urmă la capitole importan partid şi de masă, de con vul „foarte bine“, l-am ru liniştii pe pămintul româ
nrmarea ori- Referindu-se la aseme te ale programelor unitare ne tone, ou aproape 900 000 siliile oamenilor muncii, de gat pe It. col. Nicolae Su- nesc. (Foto şi text : IOAN
nea rezultate, mai mulţi de măsuri stabilite: dez tone mai mult decît a fost colectivele din fiecare uni ciu, şeful Statului major al VLAD, corespondent).
participanţi la adunare, voltarea dotării, promova- prevăzut pentru anul 1981. tate.