Page 87 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 87
25 OCTOMBRIE
i FRUNTAŞI PE ŢARĂ j
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ !
1 Colectivul de oameni î
ţ ai muncii de la Staţia ^ Im
i C.F.R. Simeria-triaj în- t Armatei Republicii
J registrează de la înce- 7
«I ţ putui anului rezultate ] Socialiste România
‘ remarcabile în activita- f
J te, situîndu-se constant 7
j între colectivele frunta- i în fiecare an, la 25 octom înaintaşii noştri au căpătat o
l şe în domeniul trans- ^ brie, poporul nostru sărbăto nouă strălucire in focul re
i porturilor feroviare. Ce- t reşte Ziua Armatei Republi voluţiei de eliberare socială
1 feriştii din Simeria-triaj 1 cii Socialiste România in şi naţională, antifascistă şi
|| au păşit în ultimul tri- ^ semn de omagiu adus măre antiimperialistă, înfăptuită sub
i mestru cu însemnate I ţelor fapte de vitejie săvir- conducerea Partidului Comu
1
(MUSMUL depăşiri la principalii ) şite de ostaşii români in nist Român. Gloriosul 23 Au
\ indicatori economici: cu ţ luptele purtate pentru liber gust 1944 —- act energic de
0RGA\ AL COMITETULUI JUDEŢEAN 1 2,1 la sută la vagoane | tatea şi independenţa patriei, voinţă al întregii naţiuni, al
I U U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N ? intrate-ieşite şi cu 3,3 pentru victoria revoluţiei de hotăririi sale nestrămutate de
eliberare socială şi naţiona a înlătura orice dominaţie
| DIN CRONICA | lă, antifascistă şi antiimpe- străină, de a decide singură
rialistă, eroismului dovedit asupra destinelor sale — de
ÎNTRECERII
Anu! XXXIII, nr. 7454 DUMINICĂ, 25 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani de armata română In războ monstrează că poporul ro
\ SOCIALISTE iul antihitlerist. mân nu a avut nimic comun
j ------------------------------- ; Armata Republicii Socialis cu războiul impus de dicta
( la sută la utilizarea mij- te România — creaţie de sea tura militaro-fasc.istă şi de
Anaiizâ temeinica* masuri complexe ' loacelor de transport ; mă a Partidului Comunist Ro Germania hitleristă, România
staţionarea vagoanelor mân — este demnă conti alăturîndu-se din prima zi a
revoluţiei, cu întregul său po
pentru realizarea sarcinilor anului de marfă în tranzit de nuatoare a glorioaselor tradi tenţial militar şl material co
făurite
ţii
nostru
manevră a fost redusă
poporul
de
cu 0,6 la sută iar la în- in luptele purtate da-a lun aliţiei antihitleriste, adueîn-
viitor la producţia de metal cărcare-descărcare cu gul zbuciumatei sale istorii, du-şi întreaga contribuţie la
3,8 la sută. în acelaşi
zdrobirea fascismului.
pentru apărarea gliei strămo
timp, consumul planifi şeşti, pentru libertate, inde Acţionînd împreună cu for- '
Adunarea generală a re prafeţelor de producţie e- nereului omogenizat în şar cat de combustibili şi pendenţă şi progres social. maţiunile de luptă patriotice,
prezentanţilor oamenilor xistente, punerea în func ja de aglomerare, îmbună energie electrică a fost Ea duce mai departe, imbo- sprijinită de întregul popor,
muncii din unităţile Cen ţiune la termen a unor noi tăţirii calităţii aglomera redus cu 0,5 procente. găţindu-le mereu, virtuţile ge- armata română a zdrobit, in
tralei industriale siderur obiective şi, mai ales, atin tului, respectării stricte a Datorită acestor rezulta to-dacilor conduşi de legen perioada de la 23 la 31 au
gice Hunedoara a reliefat gerea parametrilor proiec tehnologiilor de fabricaţie te, harnicul colectiv din darii regi Bureblsta şi Dece- gust, grupările hitleriste din
eforturile stăruitoare pe taţi la acestea. în inter şi asigurării unui mers u- Simeria-triaj s-a situai bal, ale oştilor lui Mircea cel Bucureşti şl împrejurimi, din
care colectivele de siderur- venţiile lor Dumitru Bucur, niform al furnalelor. în a- pe locul înlîi pe ţară, Bătrin, Ştefan cel Mare, lan- părţile centrală, de sud-est,
gişti le dapun, sub condu Alexandru Rusu şi Ilie cela.şi timp a fost eviden în domeniul transportu- 1 cu de Hunedoara, Mlhai Vi de sud şi sud-vest ale ţării.
cerea organelor şi organi Gherase au arătat eă pen- ţiată necesitatea unei co rilor feroviare — staţii ^ teazul şi altor domnitori şi Apoi a luptat cu vitejie şi
zaţiilor de partid, pentru laborări eficiente între con de cale ferată. i voievozi români vestiţi, care abnegaţie pentru eliberarea
realizarea integrală a sar structori şi beneficiari la DEPĂŞIRI 1 au apărat cu eroism şi băr părţii de nord-vest a Româ
cinilor din acest an, anali- Adunarea generală I.V. Călan, pentru punerea LA PRODUCŢIA \ băţie pămîntul străbun, s-au niei, smulsă din trupul ţării la
zînd, totodată, în spirit rea a oamenilor în funcţiune a furnalului FIZICĂ ŞI NETĂ opus ferm dominaţiei străine. 30 august 1940 prin odiosul
list, obiectivele anului vii nr. 4 la termenul stabilit. în perioada trecută ţ Bărbăţia şi abnegaţia in Dictat de la Viena şl predată
tor. muncii de la O atenţie deosebită în din acest an, tînărul 1 faţa duşmanului, încrederea Ungariei horthyste. Vor rămî-
G.I.S. Hunedoara cadrul dezbaterilor a fost
Pornind de la faptul că colectiv al întreprinde- .' nestrămutată in dreptatea ne neşterse in conştiinţa po-
faţă de anul în curs, în acordată realizării produc rii de tricotaje din IIu- ţ cauzei şi in biruinţă, dragos
1982 sînt prevăzute însem tru finalizarea în bune ţiei de oţel, toţi cei care nedoara şi-a realizai i tea nemărginită faţă de pa Col. GHEORGHE TICHIE
nate creşteri ale producţiei condiţii a sarcinilor acestui au luat cuvîntul punînd sarcinile de plan la in- , trie, toate aceste alese vir
— cu 369 000 tone la cocs an şi punerea unor baze accentul pe faptul că în dicatorul producţiei fizi- i tuţi de care au dat dovadă (Continuare în pag. a 2-a)
metalurgic, 585 000 tone la solide producţiilor de fon faţa oţelarilor stau sarcini ce în proporţie de 101,7 ^
fontă, 80 000 tone la oţel, tă aferente celui de-al sporite, ce vizează, în spe la sută, iar cele ale pro- i
1 000 tone la maşini şî u- doilea an al cincinalului, cial, diversificarea produc . ducţiei nete în procent > Mîine, în jurul orei 16,00, posturile dş ra
tilaje pentru industi’ia me conducerile colective, fie ţ de 101,2. De re- \ dio şi televiziune vor transmite direct cere
talurgică —, participanţii la care om al muncii din u- ţiei de oţeluri aliate,' asi 1 marcat că, în aceeaşi t
discuţii au subliniat în u- zinele şi secţiile de pro milarea şi fabricarea la / perioadă cheltuielile monia sosirii preşedintelui Republicii Fede
nanimitate că realizarea a- ducţie trebuie să acorde seară industrială — în con 1 materiale au fost redu- 1 rale Germania, Karl Carstens, şi a doamnei
ceslora presupune folosirea diţii de garantare certă a l se cu 3,5 procente. O ^ Veronica Carstens, care, la invitaţia tovară
mai eficientă a resurselor o atenţie maximă exploa prescripţiilor de calitate — / contribuţie deosebită în i şului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Repu
materiale, umane şi finan tării şi întreţinerii utilaje ' obţinerea rezultatelor 1
ciare, a capacităţilor şi su lor, creşterii ponderii mi- a oţelurilor destinate ra- ţ amintite şi-au adus lu- l| blicii Socialiste România şi a tovarăşei Elena
t crătorii din secţia trico- 1 Ceauşescu, vor efectua o vizită oficială în
MIRCEA LEPĂDATU / taje, conduşi de ingine- J ţara noastră.
| rul Dumitru Spătaru. |
(Continuare în pag. a 2-a)
PRIORITAR îl ABilCBILTUlă
Livrarea inteprală a porumbii
Sa fondul de stat
Acţionînd în lumina sar tăţenească s-au preocupat
cinilor stabilite de Comite şi alte unităţi de îndepli
tul Politic Executiv al C.C, nirea sarcinilor asumate,
al P.C.R., la recenta şedin între acestea, amintim coo
ţă, lucrătorii ogoarelor ju perativele agricole din Bur-
deţului nostru şi-au inten juc, Zrapţi, Boş, Rişca, Bră-
sificat în ultima perioadă nişca şi altele.
eforturile pentru finaliza în contrast cu exemple
rea în timpul cel mai scurt le pozitive amintite, există
a recoltării porumbului şi o serie de cooperative a-
a celorlalte culturi de gricole care nu au schiţat
toamnă, ceea ce a asigurat încă nici un gest pentru
condiţii să fie impulsiona livrarea porumbului desti
te şi livrările la fondul de nat fondului de stat sau Maistrul oţclar Ştefan Tripsa, Erou al Muncii Socialiste, împreună cu ciţiva dintre tovarăşii săi de muncă.
stat. Exemple demne de F.N.C., iar altele au pre Foto: VIRGIL ONOIU
urmat în acest sens oferă, dat cantităţi cu totul ne
între altele, C.A.P. Cristur, însemnate, deşi porumbul e ~ o ” o — « — ® —
care, pe lingă livrarea în a fost cules aproape în to în spirîtyS principiilor autoconducerii şi au toapro vizionarii
totalitate a producţiei sta talitate. Restanţe inexpli
bilite pentru muncile efec cabile la livrări se înre
tuate de S.M.A., a predat gistrează, spre exemplu, în
în contul F.N.C., pînă ieri. cazul C.A.P. Turdaş, Dineu Măsuri importante pentru creşterea producţiei agricole,
40 tone de porumb. Merită, Mare, Gînţaga, Tinipa, Clo-
de asemenea, relevată gri potiva şi al altor unităţi.
ja cooperatorilor din Geoa- Înţelegînd că onorarea
giu pentru onorarea obli prevederilor la fondul de pentru o aprovizionare bună şi raţională a populaţiei
gaţiilor asumate, unitatea stat constituie o îndatorire
avînd predate peste 115 to patriotică şi cetăţenească
ne porumb la fondul de de prim ordin, organiza
stat şi la F.N.C. Organi ţiile de partid şi conduce Angajare responsabilă la o muncă mai spornică a sătenilor
zând judicios folosirea mij rile unităţilor agricole sînt Participarea deosebit de Spicuim din cuvîntul
loacelor de transport pe chemate să acţioneze ferm măsuri prezentat“ (Petru culegem roadele lui. Sînt
care le-a avut la dispo şi energie pentru a realiza numeroasă a cetăţenilor participanţilor: „Dacă ştii Stăncău) ; „Trebuie să ne foarte bine gândite şi bi
ziţie, conducerea C.A.P. Ro- în mod exemplar sarcinile la adunarea populară ce să te gospodăreşti bine, preocupăm mai mult pen nevenite măsufile luate“
mos a asigurat transportul asumate, să asigure preda a avut loc în satul Cozia nu ai nevoie să cumperi tru a munci mai bine (Roman Toader) ; , .Deşi
intr-un timp scurt a peste rea în timpul cel mai scurt din comuna Cîrjiţi a do nimic de la oraş. Adevă pămîntul ce-1 avem fie am 73 de ani. nu mă tem
125 tone porumb la baza a cantităţilor de porumb vedit largul interes cu rul este însă cu oamenii care. Rezultatele muncii do muncă. Luna trecută
de recepţie şi la F.N.C. Cu potrivit destinaţiilor stabi care locuitorii acestui sat noştri s-au cam delăsat". noastre vor fi mai bune. am predat la contract
răspundere patriotică şi ce- lite prin balanţe. au primit recentele mă (Abel loaneş) ..Dacă bunăstarea va creşte“ doi viţei (peste 800 kg)
suri cuprinse în decrete şi î n fiecare an am con-
le Consiliului de Stat pri Adunări populare tractat 5—600 litri lapte“
0 săptămmă de lucru record pe ogoare (Silviu Popovici).
vind folosirea mai bună
a pămîntului. creşterea toată lumea ar m unei (Dionisie Valea) ; „Eu am în aceiaşi spirit au mai
în întîmpinarea „Zilei recoltei“, care în acest an producţiei şi aproviziona bine pămîntul. ar putea livrat pînă acum la fon- luat cuvîntul si alţi par
va fi sărbătorită duminică, 1 noiembrie, lucrătorii rea constantă, echitabilă avea de toate în gospo dul de stat 300 1 lapte, ticipanţi la adunarea
ogoarelor judeţului nostru — ţărani cooperatori, me a populaţiei. Exprimîn- dărie, n-ar trebui să vină doi viţei şi un porc. Mă populară din Cozia. Am
canizatori, cadre tehnice, toţi locuitorii satelor — sînt du-şi deplina adeziune cu sacoşa plină de la angajez aici. în fala tu reţinut deplina lor anga
chemaţi să acţioneze cu toate forţele şi mijloacele faţă de actele normative Deva (Maria Ţif) ; „Ştim turor, ca şi pe viitor şă jare, .hotărirea şi respon
mecanizate, cu înaltă răspundere faţă de soarta re prezentate, cei care au cu toţii că mai sînt pe dau la fondul de stat tot sabilitatea de a munci
coltei prezente şî a celei viitoare, pentru încheierea luat cuvîntul au făcut raza satului terenuri bu ce prisoseşte necesarului mai bine. mai cu spor. de
grabnică a lucrărilor din campania agricolă de toam propuneri concrete pentru ne lăsate în părăsire. A- familiei mele“ (Ion Tor- a obţine producţii vege
nă. Organizînd temeinic întreaga activitate, lucrătorii mai buna folosire a tu eestea trebuie date celor dache) ; „Eu cred că e o tale si animale mai bune.
din agricultură dispun de condiţii să asigure o săp- turor terenurilor din va ce vor să le muncească, ruşine să fugim la oraş DOINA COIOCARU
tămînă de muncă record pe ogoare în scopul finali tra satului, pentru creş aşa cum dealtfel se pre după pline din moment
zării exemplare a tuturor lucrărilor aflate pe agendă. terea producţiilor la toa vede în lege şi se pro ce sîntem producători a- Continuarea rubricii
te culturile. pune şi în programul de gricoli, avem pămînt şi în pugina a II-a
