Page 88 - Drumul_socialismului_1981_10

ray. £ DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

ZIUA ARMATEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Analiză temeinică,
măsuri complex©
(Urmare din pag. 1) periclitată de dominaţia fas­ rilor revoluţionare, a Indepen­
cismului, la cauza progresu­ denţei, suveranităţii şi inte­ Solemnitatea
lui, libertăţii popoarelor şi grităţii teritoriale a patriei — (Urmare din pag. 1) îndeplinirea planului e-
porului român abnegaţia, cu­ conomic pe anul în curs,
păcii în lume". ea şi-a adus contribuţia la
rajul şi spiritul de sacrificiu depunerii de murilor de vîrf ale econo­ cît si pregătirea condiţiilor
ale sutelor de mii de viteji, Participarea armatei româ­ realizarea unor Importante o- miei. „Noi, oţelarii hune- pentru anul 1982 impun
ne la revoluţia de eliberare blective industriale şl sisteme
care în crincenele încleştări doreni — sublinia maistrul realizarea integrală şi la
8,00 Te!
cu duşmanul — pe Mureş şi naţională şi socială, antifas­ hidrotehnice de irigaţii, ia coroane de fiori principal Ştefan Tripşa, se­ timp a tuturor investiţii­ 8,50 Toi
Arieş, pe Someş şi Crişuri, cistă şi antiimperialistă, la extracţia de cărbune şi pe­ cretarul comitetului de lor.- în acest sens, în adu­ 9,23 Şoi
la Cluj, Oradea, Arad şi Ti­ războiul antihitlerist, consti­ trol, la construcţia de locuin­ partid al O.S.M. II — sîn- nare s-a subliniat necesita­ 9,35 Fii:
mişoara, în munţii Mezeş şi tuie încă o dovadă strălucită ţe, de obiective social-cultu- fa cimitirul tem conştienţi de sarcinile tea ca factorii de răspun­ pii:
rale
şi
Făget — n-au precupeţit nici că ceea ce a caracterizat-o cincinalul turistice. Numai în mobilizatoare ce stau în dere din întreprinderile 10.00 Vif
milita­
1976—1980,
singele, nici viaţa pentru e- dintotdeauna a fost legătura rii au participat la realizarea eroilor români faţa noastră, de faptul că centralei să-şi intensifice 11.45 Bu
liberarea întregului teritoriu sa strînsă cu poporul, iden­ ne aflăm într-o etapă su­ colaborarea cu constructo­ 12,30 De
al ţării de sub ocupaţia fas­ tificarea ei cu idealurile de a peste 110 obiective de im­ perioară pe frontul elabo­ rii, furnizorii de utilaje, 13.00 Tel
libertate, independenţă şi pro­ portanţă naţională, efectuînd
cistă. La 25 octombrie 1944 si sovietici rării oţelului, în care cu- cu ceilalţi factori implicaţi 13,05 Alb
au fost eliberate ultimele lo­ gres ale maselor largi popu­ lucrări în valoare de peste vîntul de ordine este oţel în activitatea de investiţii, 10.20 Im:
calităţi româneşti, oraşele Că­ lare, hotărîrea sa nestrămu­ 12,8 miliarde lei. mai mult, mai ieftin şi de în acelaşi timp, asigurarea mai
rei şi Satu Mare. Această tată de a apăra pămintul stră­ Bucurindu-se de grija per­ Cu prilejul Zilei Arma­ cea mai bună calitate. Mai bazei materiale a produc­ 1C,10 Ral
dată — înscrisă cu litere de moşesc. dreptul poporului de manentă a partidului ■ şi sta­ tei Republicii Socialiste avem greutăţi dar sîntem ţiei — subliniau Ionel Do- Ene
aur in marea carte a isto­ a-şi făuri viaţa după propria tului, înconjurată de dragos­ România, ieri dimineaţă, în ferm hotărîţi să ne reali­ brin şi Ştefan Şerban — Cel.
riei poporului nostru — a fost lui voinţă. tea şi preţuirea întregului po­ cadrul unei solemnităţi, au zăm sarcinile“. impune sporirea preocupă­ 10,55 Au:
non
instituită şi se sărbătoreşte, por, armata a cunoscut, în­ fost depuse coroane de Referindu-se la activita­ rii tuturor oamenilor mun­ 17.20 Ans
an de an, ca zi a Armatei deosebi în ultimii 16 ani, am­ flori la cimitirul ostaşilor tea de la laminoare, unde cii pentru recuperarea şi Arn
Republicii Socialiste România. 25 OCTOMBRIE ple mutaţii calitative. La ani­ se prevăd sporuri mari în valorificarea resurselor ma­ 17.40 Ecr
versarea zilei sale, Armata români şi sovietici din mu­
Înflăcărată de cauza dreap­ anul viitor, îndeosebi la o teriale refolosibile, utiliza­ tur:
Republicii Socialiste Româ­ nicipiul Deva. şi c
tă a luptei pentru înfrîngerea în anii luminoşi ai socialis­ nia — parte integrantă a po­ La solemnitate au luat serie de sortimente cu di­ rea eficientă a acestora. 18.40 Mic
definitivă a fascismului, ar­ ficultăţi de fabricaţie, cei
mului, in care partidul a con­ porului nostru, detaşamentul Atît în acest an, cît şi mic.
mata română a continuat o- dus şi realizat opera gran­ său înarmat — se prezintă ca parte membri ai birourilor care au luat cuvîntul — în 1982, colectivele centra­ 19.00 Tel:
peraţiile militare, alături de dioasă de transformare revo­ o armată modernă, temeinic comitetelor judeţean şi mu­ Viorel Neag, Gheorghe Şin- lei au sarcini deosebite la 19,25 Cint
glorioasa armată sovietică, luţionară a societăţii româ­ instruită, cu un înalt nivel de nicipal de partid, ai comi­ cu, Floarea Miţaru — au export. Abordînd această cleft
pentru eliberarea Ungariei, tetelor executive ale con­ reliefat că pentru desfăşu­ 20.45 Filn
neşti, s-au înregistrat progre­ organizare, bine înzestrată cu temă, în adunare s-au fă­
Cehoslovaciei şi a părţii de siliilor populare judeţean rarea normală a produc­ clar
se economico-sociale fără armament şi tehnică de luptă, cut o serie de propuneri Prer
nord-est a Austriei, pină la ţiei se impune întărirea
precedent in istoria patriei capabilă să-şi îndeplinească şi municipal, ai consiliilor menite să ducă la realiza­ a st
victoria finală din mai 1945 disciplinei în muncă, pre­ cant
noastre. în obţinerea marilor in orice moment misiunea de judeţean şi municipal ale rea ritmică şi integrală a
asupra Germaniei naziste. gătirea temeinică a perso­ 22.20 Tele
împliniri ale poporului nostru a apăra, împreună cu po­ planului la export, propu­
(Drumul de luptă al armatei sindicatelor, ai comitetelor nalului, îmbunătăţirea teh­
se detaşează cu pregnanţă porul, patria noastră. neri vizînd îmbunătăţirea
/omâne, din rindul căreia au judeţean şi municipal ale nologiilor şi schemelor de
etapa inaugurată de Congre­ calităţii producţiei, respec­ LUNI, :
făcut parte aproape 540 000 sul al IX-lea al partidului, Mindră de trecutul său glo­ U.T.C., activişti de partid laminare, adoptarea unor tarea întocmai a progra­
ere militari, a fost presărat cu rios, de prezentul şi viitorul soluţii de creştere a gra­ 10,00 Emii
cînd la cirma destinelor ţării si de stat, reprezentanţi ai
jertfele de sînge a circa luminos al patriei, armata dului de finisare a lami­ melor sortimentale, finisa­ magi
a fost ales tovarăşul Nicolae
170 000 de ostaşi şi ofiţeri. noastră înfăptuieşte neabătut organizaţiilor de masă şi natelor, de mecanizare a rea, recepţionarea şi am­ 18,501001
Ceauşescu.
Aceste sacrificii şi efortul e- politica internă şi externă a obşteşti, ofiţeri, delegaţi ai ambalării şi pachetizării a- balarea superioară a pro­ 19,00r ic.
conomic al ţării, care a de­ Parte integrantă a eroicilor Partidului Comunist Român. oamenilor muncii din în­ cestora, duselor. 19,23ACvii
constructori ai socialismului, Aniversînd Ziua Armatei Re­
păşit de patru ori bugetul 19,40Trib
său din anul financiar 1937— armata noastră a participat publicii Socialiste România, treprinderile şi instituţiile 20,10 Prac
nemijlocit — in strînsă unita­ militarii işi reafirmă ferm ho- reşto
1938, au situat România prin­ municipiului, elevi şi pio­ eyămîat
te cu clasa muncitoare, cu tărirea de a îndeplini irepro­ 20,20 Rom
tre ţările cu un rol important nieri.
ţărănimea, cu masele largi şabil sarcinile încredinţate de Centrala subterană a Şan­ ing. Florin Mandai, şeful lo­ „Vini
in obţinerea victoriei asupra O gardă de onoare a 21,10 Cadr
populare — la marile prefa­ partid, indicaţiile şi orientă­ tierului I uzină, de pe ame­ tului centrala subterană. „Să
Germaniei naziste. Aşa cum 21.35Docu
ceri social-economice şi po­ rile date de comandantul su­ prezentat onorul. najarea Riu Mare-Retezat. cinstiţi acest moment prin
subliniază tovarăşul Nicolae 22,20 Cintc
litice ce au avut loc in ţara prem, t o v a r ă ş u l Nicolae Au fost intonate Imnul Mineri, betonişti, mecanici, rodnicie la carte, spre bucu­
Ceauşescu, ..Armata română, 22.35Telej
noastră, a fost şi este o pre­ Ceauşescu, incit oştirea ţării electricieni, cadre tehnico- ria părinţilor“ — completa
poporul nostru şi-au înscris de Stat al Republicii So­
zenţă activă In toate sectoa­ să fie permanent la înălţimea inginereşti. In mijlocul lor ideea mecanicul Vasile Te-
pentru totdeauna numele in cialisto România, şi Imnul
rele vieţii materiale şi spiri­ misiunii sale istorice, să fie se aflau — in acea zi de rec.
marea epopee antifascistă, de Stat al U.R.S.S.
tuale ale societăţii. Conco­ gata in orice clipă să apere, octombrie — zece şoimi ai Emoţia, bucuria s-au topit uz
şi-au adus contribuţia de sîn­
mitent cu pregătirea pentru împreună cu întreaga naţiu­ în acordurile solemne ale patriei de la Şcoala gene­ in cintecele şi poeziile pio­
ge la eliberarea popoarelor
îndeplinirea misiunii sale de ne, înfăptuirile socialiste, in­ Imnului eroilor şi Marşu­ rală Brazi. Au venit aici, nierilor. Legămîntul viitorilor
de sub robia hitleristă, la sal­ bază — apărarea, împreună tegritatea, independenţa şi lui funebru de Chopin au pentru ca părinţii — con­ constructori cu patria şi DEVA: ;
varea civilizaţiei umane grav cu întregul popor, a cuceri­ suveranitatea patriei. fost depuse coroane de structorii — să fie martori partidul conducător a fost gostea di
drum ; M
flori din partea comitetelor la evenimentul intrării lor in un moment înălţător, in at­ vvood (Ai
RA: Clinei
judeţean şi municipal de organizaţia pionierilor. „E o mosfera muncii — pentru ca căra); Ini
clipă care nu poate să nu ea — munca — să le fie
partid, consiliilor populare rămină incrustată in inimi şi credinţa pentru viată. nori — s
rurgistul);
judeţean şi municipal, con­ în cugete, o clipă care să TRAIAN OPRONI, fată (Arta;
siliilor judeţean şi muni­ vă îndemne, dragi pionieri, secretarul ring (Cons
TROŞANI:
cipal ale sindicatelor, co­ la învăţătură şi muncă, pen­ comitetului U.T.C. ducul (Un
mitetelor judeţean şi mu­ tru că numai prin ele veţi de pe amenajarea fiara — si
ieir de) ;
nicipal ale U.T.C., Centru­ urca in viaţă“ — îndemna Rîu Mare-Retezat ca,, lupi-
lui militar judeţean, In­ (Cultural);
(Muncitorc
spectoratului j u d e ţ e a n Duelul (Li
de interne, C e n t r a l e i C A R O L D R O Z D ţa Mo — <
citoresc);
m i n e r e u r i l o r D e v a , bandiştii d
I.C.I.T.P.L.C.I.M., C.T.E. norul); PE
Cu adîncu durere anun­ Dăruit din plin muncii din Carpaţ
Mintia, G.I.G.C.L., I.P.E.G. ţăm încetarea din viaţă, în gazetăreşti, Carol Drozd AN IN O AS
Pionieri şi şoimi ai patriei mod fulgerător, a bunului şi-a alias stima şi preţui­ cei 40 de li
(Muncitorc*
au depus jerbe şi buchete nostru coleg, Carol Drozd, rea oamenilor în mijlocul Serpico —
cărora trăia, a zecilor de
de flori. secretar de redacţie al zia­ colective din judeţ, a lu­ lezatul); B
— seriile
în încheierea solemnită­ rului „Drumul socialismu­ crătorilor din domeniul cul­ şic) ; G t
lui“, în vîrstă de 44 dc
Goi
Cazul
ţii asistenţa a primit defi­ ani. Harnic şi stăruitor, turii şi artei despre a că­ le I-II (¡V:
larea gărzii de onoare. cult, modest şi discret — ror activitate a scris cu TIE : Ca
narilor (Pal
aşa l-au cunoscut toţi cei atîta patos. căra); GEC
cu care a lucrat, atît ca Chipul Iui luminos va mina palidă
muncitor cît şi ca profesor, rămîne veşnic în amintirea de cultură)
Ostaşi la datorie, sub tovarăşilor săi de muncă toarea de
drapelul patriei. activist cultural şi — în BRAZI: Pr<
ultimii 12 ani — ca ziarist si idealuri. fon: CALA
în redacţia noastră. REDACŢIA zapciul (Ca
Omul munţ
SIMBRIA:
(Mureşul);
impar (Luni
Măsuri importante pentru creşterea producţiei agricole, Pădurea spii
citorcse).
pentru o aprovizionare bună şi raţională a populaţiei
Timpul p
o Dispunem de cantităţi vorba de ştrudelul „meri­ ziua de 25
suficiente de materii pri­ Pîlnea şl produsele de panificaţie — şor“, care a intrat în ma­ Vremea va
me cerealiere pentru a răs­ gazinele tip premial, „bis- rul mai m
cădea ploi
punde în condiţii corespun­ eopt“ de 100 grame (un de ploaie,
zătoare cerinţelor popu­ în sortimente noi, cu calităţi nutritive superioare produs pentru ceai), mini- apă in 24 b
laţiei. a în primele două pateuri cu brînză de 35 depăşi 20 1
decade ale lunii octombrie judeţul nostru cu cantită­ populaţia cu produse de. răşul Vasile Buzdugan, in­ ’rame, chifle de 50 grame, grame şi cu carne, tot de sufla modo
intensificări
au fost puse Ia dispoziţia ţile necesare de piine. Dis­ panificaţie corespunzătoa­ ginerul şef al întreprinde­ „japoneze“ de 100 grame 35 grame, trigoane cu brîn­ ltm/h din :
cumpărătorilor din judeţ punem de materii prime re şi de a stopa, sub orice rii — idee deosebit de va­ ş.a. Ne preocupăm de di­ ză, de -60 grame, şi altele. Temperaturi
cu 129 tone mai multă pîi- cerealiere corespunzătoare formă, risipa. Noi — pre­ loroasă, care vine în spri­ versificarea producţiei prin De îndată ce vom asigura cuprinsă ini
ne ..Dîmboviţa“ şi cu 100 cerinţelor, iar capacităţile cizează tovarăşul Dumitru jinul cumpărătorului de mărirea numărului sorti­ materia primă, şi acestea de, iar cea
7 şi 12 grac
toile mai multe speciali­ de producţie ale întreprin­ Fleanca, directorul între­ a-şi procura pîinea atît cît mentelor de specialităţi de din urmă vor fi puse la
tăţi decît în aceeaşi pe­ derii noastre sînt toate în prinderii de morărit şi pa­ are nevoie în mod normal panificaţie. Am şi introdus, dispoziţia cumpărătorilor. Timpul p
20 şi 27 o
rioadă a lunii septembrie. funcţiune, Am trecut ope­ nificaţie Deva — am asi­ pentru hrana familiei, am de cîteva zile, două noi Un raid prin magazinele Vremea va
© Se realizează sortimen­ rativ la aplicarea prevede­ gurat continuitatea ritmică si trecut la producerea sortimente : cornuri de 100 de profil din Deva ne-a răcească. C*
te noi de piine şi produse rilor recentului Decret al a producţiei de pîine şi, franzelelor din făină semi- grame şi „merişor“ — un confirmat buna aprovizio­ variabil. Loi
d 'îanificaţie cu calităţi Consiliului de Stat, care în acelaşi timp, avem în albă cu cartofi, de un ki­ ştrudel superior. Dealtfel, nare cu pîine de diferite diţii do depi
la sol.
• •• ive superioare. © A- pentru lucrătorii întreprin­ curs de aplicare măsuri de logram, în locul pîinii de pentru reţeaua magazinelor categorii, cu 13—15 sorti­
La munte,
plu T-ea noilor măsuri pri­ derii noastre înseamnă diversificare a produselor două kilograme, a pîinii care vinci pi’ocluse din cla­ mente de panificaţie, grija cu cerul no
vind întărirea autoeondu- strădanii privind îmbună­ de panificaţie şi de reali­ sa specialităţilor, avem în lucrătorilor din comerţ procipitoţil
cerii şi autoaprovizionării tăţirea aprovizionării cu zare a acestora în gramaje albe cu cartofi de un ki­ atenţie introducerea, în pe­ pentru ca cerinţele cum­ lapoviţâ şl i
va înlătura orice formă de piine şi diversificarea sor­ mai potrivite nevoilor rea­ logram. în locul celei de părătorilor de aproviziona­ tare, eu va
risipă. timentelor de panificaţie. le de consum. două kilograme. franzele rioada următoare, a unor re normală, reală, echita­ km/oră. (Mc-
viciu: 1.. I
— Sini mi in măsură să Pentru că scopul noului de­ — în ideea r - le • tu gra­ albe un kilogram, fran­ produse noi. cu calităţi nu­ bilă să fie îndeplinite.
asigurăm populaţia din cret este de a asigura maj o lor — intervine tova- zele ..Dîmboviţa" dc 600 tritive superioare. Este LUCIA LICIU