Page 89 - Drumul_socialismului_1981_10

»UMINICĂ, 25 OCTOMBRIE 1981 *y "

pummiCAi* MM
ess®
MB
B23SSSBSI Nicolae Yaideama ((ii)
in anul 1942, pe cind in Germania hitleristă
se întreprimleau febrile cercetări pentru crea­
rea unei arme care să decidă soarta războiu­
:ifc lui, Nicolae Vaidcanu îşi încheiase proiectul
pentru „Udovil-V“. Autorul avea acum Ia in-
HUNEDORENE demină toate sistemele şi componentele unei ra­
chete moderne cu propergoli lichizi. Cu toată
încărcătura documentară s-a prezentat ia Pe-
itru eo- j troşani, avind aprobarea forurilor competente.
. 15 ani“ Aici, la Atelierele centrale, a început o nouă
muncit — proiectarea tehnologică şi construcţia
1 efectivă a componentelor rachetei şi a turbine­
cil lor de gaze.
Deciderea locului in care să se execute aces­
ei Consemnări te lucrări este semnificativă iu privinţa capaci­
Personalitatea Oraşului
tăţii specialiştilor şi a meseriaşilor dc la A.C.P.,
cal azi întreprinderea de utilaj minier Petroşani.
Mai sînt in viaţă unii din inginerii, maiştrii şi
F. Gcr- muncitorii care l-au ajutat pe inventator să-şi
taj Ori de cite ori mă întorc un merit. Fireşte, iubim a- tăm totuşi că una dintre finalizeze racheta spaţială. S-a lucrat aici timp
George acasă după o absenţă mai ceastă Cetate, sîntem min- cheile succesului comercial de trei ani şi astfel „Udovilul-V“ a fost con­
• Sergiu struit.
îndelungată, dau o raită dri de ea şi nu ne-am mai este crearea şi apoi păstra­
prin Oraş să văd ce a mai putea imagina peisajul fără rea unor tradiţii. In curind Conferenţiarul universitar doctor inginer Flo­
saj eco- rin Zăgănesctt, secretarul ştiinţific al comisiei
făcut. La sfirşitul acestei ea, dar adevărata sa perso­ se va da in folosinţă o li­ de astronautică a Academiei Republicii Socia­
lina“ al veri am avut surpriza colo­ nalitate Oraşul n-o ia de-a brărie de carte, spaţioasă liste România, căruia îi datorăm multe din in­
sală să găsesc strada Lenin gata, ci şi-o creează in şi reprezentativă, după care formaţiile privitoare la activitatea tchnico-ştiin-
liflcă a inventatorului, spune că încă spre sfir­
litera- asfaltată şi întinerită. Zic timp. Este exact ceea ce se Oraşul tinjea de ani de zile. şitul perioadei de construcţie a primei racilele,
„Prinţ
colosală, pentru că, de 17 petrece de un timp încoace Se va afla poate şi soluţia Nicolae Vaideanu a abordat etapa studierii a-
ani, de cind o ştiu, mă re­ la Deva. unui spaţiu adecvat pentru siduc a unor lucrări de strictă specialitate, dar
ntru cei şi de discipline fundamentale (termodinamica şi
semnasem cu pavajul ei de­ Noi cartiere, noi întreprin­ Galeriile Fondului Plastic. E mecanica fluidelor şi gazelor) in scopul per­
nivelat de piatră şi cu ca­ deri, noi instituţii, noi mo­ în firea lucrurilor să se in- fecţionării invenţiilor sale, elaborării planari­ Veneţia, sau mitul trecutului
ulei. Ju- sele strivite parcă de pova- numente, noi perspective, timple aşa : lingă împliniri lor unor variante superioare de rachete şi al
însuşirii caracteristicilor substanţelor combusti­
•ra anilor. Schimbarea a noi, inteligente şi ingenioa­ să stea şt speranţele. Cum bile pentru rachete. Oamenii veniţi de pretutindeni sufocă oraşul.
„Adio, adus dintr-o dată un aer se soluţii arhitecturale. Noua ar fi şi speranţa că noilor Ca într-un sfirşit dc hune, sutele de mii de
tine“, proaspăt, iar casele, reflec­ străzi nu li se vor mai da vizitatori sc năpustesc să cunoască oraşul, unic
'roclucţie şosea de centură va degre­ în felul său. Gondolele şi vapóretele nu mai
am cri- ţi nd o lumină nouă, îmi a- va oraşul de greul circula­ nume la intimplare, ci cu un prididesc. Pe Canale Grande privirile iţi sînt
mintesc acum de Sibiu sau ţiei de tranzit, conservindu-i anumit rost. Ca, bunăoară, Drumul iui Timur Lenk atrase de palatele ce cresc parcă din unde.
Timişoara, tot oraşe-cetăţi, puritatea văzduhului şl a lu­ numele cinstit al Iul Fran- Vezi insă, cu strîngcrc de inimă, efectul dis-
Un grup de turişti a descoperit întîmplător
struetiv al apei, crăpăturile îşi fac tot mai mult
care şi-au descoperit insă minii. Noul bulevard Dece- cisc Hossu Longln, cetăţean drumul lui Timur Lenk, marele han al mon­ simţită prezenţa in ziduri, izbiturile valurilor
in urmă cu cîţiva ani res­ bal, care se conturează tot de vază al Devei de odi­ golilor, care ducea din Samarkand 'spre reşe­ spală piatra fundaţiilor, o macină. Podurile
iMBRIE înalte şi arcuite leagă clădirile intre ele.
pectul pentru vechile clă­ mat evident, sporind alura nioară, apărător al Memo- dinţa sa principală — Shahrisbaz. După cum
Indiferent de unde ai porni, punctul terminus
limba diri şi interesul pentru pu­ modernă şi elegantă a Ora­ randiştilor şi luptător pentru atestă sursele istorice, dreptul de a folosi dru­ răntine Piazza San Marco — aia napoleónica.
mul ii aveau numai militarii şi caravanele gu­
nerea lor in valoare sub as­ şului, se pare că va cruţa Unirea din 1918. Sau spe­ vernamentale. In fundalul ci, Bazilica San Marco, minunată
pect estetic. Am început şirul frumos al arborilor cu ranţa că Oraşul va aspira Este interesant faptul că interdicţia a rămas operă de artă se profilează impunătoare. Alături
deci s-o facem şi noi şi e frunze singerii de pe strada şi la un prestigiu cultural în vigoare şi după moartea marelui Timur, dar sc înalţă Palatul Ducal. Subţirimea coloanelor
iouomică foarte bine, căci aceasta în­ Corvin. E un gest de remar­ ea a fost menţinută nu de forţa autorităţilor, exterioare, dantelăria fină contrastează cu în­
căperile sumbre, încărcate de atitea Intîmplări.
ci de legendele cum că drumul ar fi folosit
•icnţci seamnă in că un pas pe ca­ cabilă civilitate, căci ora­ şi va începe cu un orgoliu de... stafiile paznicilor lui Timur. De aceea, In sala Marelui Consiliu, deasupra tronului, pri­
lucid să-şi construiască şi
gospo (li­ lea conturării propriei per­ şele cu personalitate au coordonata spirituală a per­ timp de cinci secole, călătorii au preferat po­ virile se opresc asupra „Apoteozei Veneţiei“,
una dintre capodoperele lui Veronesc. Pe pereţi
an i sonalităţi a Oraşului. Perso­ ştiut întotdeauna să-şi ocro­ sonalităţii. Dar acesta e de ) tecile de munte, iar în zilele noastre ei pre­ se înşiră cele 72 portrete ale dogilor.
feră şoselele asfaltate şi căile ferate.
iţei“ nalitatea Devei a fost dată tească arborii. Magazinele acum un subiect distinct a- ţ Descoperind urmele drumului, turiştii le-au Imensa piaţă este dominată de stoluri de po­
ial de sute de ani de Cetatea se mai mută de la o lună supra căruia am să vă pro- ţ urmat şi au ajuns la trecătoarea Ghissar, din rumbei care nu se sfiesc să-ţi ciugulească din
tiinţific la alta, dar, in condiţiile ac­ Munţii Pamir. In apropiere, ei au dat şi de palmă, spre satisfacţia amatorilor dc inedit ca­
re imortalizează totul pe pelicula fotografică.
tarelor ei. A fost dată, cum zic, pun să medităm cu alt pri- { urmele unei clădiri, care s-a dovedit a fi un De o parte şi de alta a pieţei sc găsesc maga­
ceea ce înseamnă insă că tuale, e încă de înţeles a- lej. } palat al lui Timur Lenk.
r Oraşul n-are de fapt nici ceastă indecizie. Să nu ui- RADU CIOBANU ^ zine in care ţi se oferă obiecte de suvenir lu­
crate iu fildeş, plastic, sticlă, alamă, tablă ar­
gintată, albume cu fotografii, ilustrate.
L Truc avocăţesc fota de neînchipuit a oraşului, începi să respiri
Cind umbrele inserării se aşează peste for­
mai în voie. Doar vapóretele, care circulă pînă
Anumiţi avocaţi vest-germani au pus la la orc Urzii, sparg din cind in cîrl monotonia.
punct.,, un truc. Adică o modalitate nu tocmai Veneţia este ca un decor de teatru. De aceea,
e la dra- ortodox avocăţească, aptă să ic permită trena­ nu e de mirare cind pe la miezul nopţii li­
tria); Pe Qînd de pace rea examinării unor dosare în casaţie la tribu­ niştea e tulburată de dispute rostite într-un
la Hoily- nalul federal din Karlsruhc. Scopul ? Să împie­ debit verbal şi sonoritate specifice italiene.
JNEDOA- 3,mămînt dice condamnarea şi imediata trimitere la în­ Bătăile ciocanelor maurilor din Turnul Oro­
tnic (l'la- chisoare a clienţilor mai „generoşi“. Recordul logiului, care vestesc, miezul nopţii, pun insă
in zgîrie lui Carol în materie a fost stabilit de trei dintre aceşti curind capăt zgomotelor. Sutele de hipy îşi
II (Side- zeloşi slujitori ai Justiţiei, care au scris plingeri află odihna pe dalele de piatră ale trotuare­
■imă de Răbdarea clipei parcă mi-a pierit, în 3065 de puncte (cite unul pentru fiecare zi lor, strinşi unul în altul, înveliţi cu pleduri in
Btory pe In fiecare gest a anului !) po nici mai mult nici mai puţin toate culorile.
il); PE- Furtuni răstoarnă pădurile de ginduri. decît 8 200 de pagini. Colaboratorilor tribunalu­
rianu hai- îmi trec făptura, Nu-nvinuiesc nici veacul ostenit, lui federal le-a trebuit o lună pentru a rezu­ Ne luăm rămas bun de la oras, amintindu-ne
Omul şi nu mă pripesc ma „cazul“, iar judecătorului i s-a acordat un de versurile eminesciene : „Okeanos se plinge
II (7 No- Nici anii mei aliniaţi în rînduri. termen de şase săptămîni pentru a reuşi să se pe canaluri.../El numa-n veci c-n floarea tine­
(KCR^, ’i- am învăţat măsura. descurce în noianul de documente clădit de reţii, /Miresei dulci i-ar da suflarea vieţii,
Ierga<.-i ui cei trei avocaţi „inventatori“. E nevoie de Izbeştc-n ziduri vechi, stinind din valuri“.
aua „S“ Din lutul vetrei dragi Trecem mulţi prin viaţă pe tăcute, timp, nu glumă, pentru a escalada un morman Veneţia răntine lin mit al •trecutului ei...
/ULCAN : Cei aleşi rămîn să-nfrunte nemurirea. de hîrtii măsurînd... 320 de centimetri înălţime. MINEL BODEA
ii); Micu- adun tărie, Şi nici măcar nu se ştie cit timp va mai trece
-II (Mim- Din miriştea trăirilor mute pînă la elucidarea afacerii. Iar „brevetul“ nu
: Contra- să nu mă-nchir. de-or fi mai are nevoie de comentarii. în deal la vie
?rad (Mi- furtuni să fie. Se naşte şi se înalţă strălucirea.
: Castelul ORIZONTAL : 1) A compus piesa corală „Cu­
citoresc) ; Un testament anume n-am să las, lesul viilor“ — Struguri numai buni de cules ;
Baba şi Am inimă de foc Ştiaţi că... 2) Viţă de vie manată — Luate din carole ! ;
icriile I-II Lumii îi lehamite de-atitea sfaturi. 3) Viţă de vie nealtoită — Varietate de stru­
JRICANI : cînd ţara cere, guri aromaţi... ; 4)... din care au căzut cîteva
I-II (Re- că sînt ostaş al La ceasul cel din urmă, fără glas, . . . Cercetarea geografică şi cartografică a In­ boabe ! — Cuvînt de ordine ia un pahar de
Superman De pace doar aş vrea să mă mai satur. doneziei a condus la rezultate interesante. A- tulburel... ; 5) ...şi prilej unde poate fi băut —
teaua ro- comunistei ere î cest stat insular are 13 500 de insule şi insuliţe Nume masculin ; 0) Soi spaniol dc viţă de vie:
i A R Z A : din care 8 000 au nume, restul fiind anonime. 7) Boabe de Cadarcă ! — La vie ! ... — ...plin
i —• serii- AUREL D. CÂMPEANU GEORGE PAVEL Numai 992 de insule sînt locuite. de roade Ia cules ; 8) Una după alta ! — In
; OllAŞ- ... La biblioteca regală din Stockholm se deal la vii ! — Puţină licoare ! ; 9) Vie de cu­
merce- află cea mai grea carte din lume, care cîntă- rind plantată — Clasic ai picturii româneşti,
toiul (Fla- reşte 350. kg. Pentru legarea ei s-au folosit autorul pînzei „După culesul viei“ : 10) Locali­
BAI: Lu- scinduri groase dc 40 mm, iar pergamentul pe tate în care se spune că s-ar ti născut Bachus
erii (Casa care este scrisă a fost preparat din pieile a — Veche populaţie cultivatoare de viţă de vie,
EG: Vînă- o sută de măgari. citată într-un vers din Iliada; li) Primul cul­
(Dacla) : AUREL DAVID ; tivator al viţel de vie (rnit.) — Vin din toamna
: micro- asta.
-icu Jianu VERTICAL : 1) Viţă dc vie nobilă din podgo­
culturii); „Pe aripi riile de pe Tîrnave — In podgorie la Mjniş ;
ll Iunie); 2) soi de struguri şi vin — E drapat in foi de...
do iarnă viţă : 3) Land în R.F. a Germaniei cu podgorii
. : Par si de planoare“ şi vinuri cunoscute — Se înclină cu tot pămîn-
GHELARI: tul la sosirea toamnei ; 4) o veche măsură pen­
ilor (Mun- momente relatate „din inte­ Ceea ce trebuie reliefat la tru vin — Vin... fiert ; 5) Boabe de Grasă !...
rior“, de făptuitor, şi nu po­ filmul „Ştefan Luchian“ este
Cartea „Pe aripi de pla­ vestite din auzite sau din viziunea antiromanţată a rea­ — ...şi cîţiva butaşi ! — Celebră podgorie mol­
noare“ ar trebui aşezată în imaginaţie — ceea ce dă con­ lizatorilor. Tonul care defi­ dovenească ; 6) Toamna, la cules de vii ; 7) De
vitrina creaţiei literare luinc- vingere şi are forţă ele în­ neşte această evocare este serviciu la mustărie — Se scutur toamna pe
dorenc. Intii, pentru că au­ demn. sobru, obiectiv, uneori de e alei... — ...şi ţes numai pentru noi ! ; 8) Ce
torul „aripilor“, Aurel David. Aurel David utilizează mulţi luciditate documentaristică. iese din carte... frumos ! — Se-ndreaptă spre
a zburat cu planoarele şi a- termeni de specialitate. Are Dar acest lucru nu înseam­ casă cu belşugul toamnei ; 9) Uşoare împleti­
vioanele sale peste Mureş, însă meritul că-i plasează în nă că pelicula ar fi de s turi Ia cules de vii (sing.) — Autorul operetei
Strei şi Jiu, a iniţiat mulţi asemenea context incit pot fi ariditate care exclude fluxul „Fetele din Murfatlar“ ; 10) Boabe de Trami-
>il pentru tineri hunedoreni în tainele sentimentelor. Dimpotrivă, ner ! — De Ia viţa de vie !... — ...puse în sa­
abrie 1981: zborului. Şi tot în Hune­ înţeleşi şi de neiniţiaţi. în reconstituirea momentelor coşă ! ; ll) Autorul poeziei „Vieriţa“ — ...şi a
ce, cu ce- doara a deprins tainele scri­ plus, la sfirşitul cărţii se a- semnificative ale vieţii ma­ poeziei „în cramă“.
îoros. Vor sului, fiind mulţi ani redac­ flă un dicţionar care dă com­ relui pictor român respiră VASILE MOLODEŢ
arse locale tor la ziarul „Drumul socia­ petente explicaţii limbajului aerul afectivităţii autentice, a- Devei
ititatea de lismului“. tehnic folosit. limentîndu-se din solul idea­
i. local va în al doilea rînd. „Pe a- N. A. tic al unui mit romanesc
Vîntul va ripi de planoare“ aparţine străvechi: creaţia ca rod al
cu unele Hunedoarei prin conţinutul suferinţei, personalitatea com­
e de 40—50 ei, multe clin episoadele re­ plexă a lui Luchian este a-
■ui nordic, latate desfăşurîndu-se pe me­ Ştefan LucSiSan dusă pe ecran în spiritul a-
limă va fi leagurile noastre. Cu since­ t devărulul istoric, ca un
şi 7 gra- ritate de adolescent, într-un luptător exemplar pentru a- MAT ÎN TREI MUTĂRI
ximă intre limbaj accesibil sînt prezen­ Prin transpunerea pe c- firmarea artei noi. Controlul poziţiei : Alb : Ra2, De7, Ne3, p.
tate visurile şi împlinirile cran a biografiei de excepţie Cromatica joacă un rol e-
copilului care avea mereu în a lui Ştefan Luchian, Casa eS. 12, 13.
bil pentru faţă „imaginea — îndemn de filme Trei se achită de senţial în film, Călin Ghibu Negru : Re5.
.bric 1981 : spre cunoaşterea văzduhului, o mai veche datorie. Fără compune cadre care restituie
inua să se a tainelor lui, dar mai ales îndoială, personalităţile spi­ gama coloristieă a pînzelor Rezolvarea problemei din numărul 7 142 :
va deveni a tainelor acelor aparate cu ritualităţii româneşti repre­ lui Luchian, ceea ce contri­
tor fi con- ajutorul cărora omul se ri­ zintă tot atîtea surse pentru buie fundamental la atmo­ 1. Ne4 — f5 Ra5 — a4
? a brumei dica pe nevăzutele valuri ale scenarii bogate în idei de sfera peliculei. Ion Carami- 2. Ni5 — d7 orice
tru este do neuitat în rolul
3. DcG — c3. a4 sau b5 + mat
imensului ocean aerian". în cea mai adîncă rezonanţă. titular, dar sînt memorabili
cartea „Pe aripi de planoa­ Aşadar, antrepriza cuplului şi ceilalţi interpreţi: George 1. Ne4 — f5 Chl — f2
remo rece, re“, cititorul trăieşte, alături Nicolae Mârgineanu — Iosif 2. DeG — c5+orice
Vor cădea de autor, momente de mare Naghiu stă sub semnul unui Constantin. Maria Ploae, O- 3. N£5 — e8 sau c2+mat
vidiu Schumacher, Mircea
formă de posibil serial, dedicat acelor Rezolvarea careului din numărul 7 442 :
iarc. Vini încărcătură emoţională: con­ creatori care, prin operele instantinescu, Monica Ghiu-
de R0—100 tactul cu oamenii aerului, lor, prin destinul lor au în­ Vietor Rebengiue, Petre l. Cules, Taran 2. Elev, Veronn, 3. Ri. Ari,
tlog de ser- primele lecţii de pilotaj, lan­ scris geniul românesc in con­ teorghiu. Imns 4. Ete. Ludea. A 5. Aera. Ta. Nod fi. L.
eenro). sările cu paraşuta, pilotarea ai mvfifi Ogoare, Da 7. Emiri. Uita 8. Ati. Şira. P 9.
planorului şi avionului sînt ştiinţa universalităţii.
Ciocan. Erri 10. Aerosol, Lot 11. Trul, Palade.