Page 91 - Drumul_socialismului_1981_10

'A r - Vizita oficială

J i?©.®
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
I a preşedintelui R.F. Germania,

(HUSMO Sosirea Karl Carstens

începerea convorbirilor

oficiale
In Capitală
La invitaţia tovarăşului ,La Palatul Consiliului de Ceauşescu şi Karl Cars­
;
Nicolae Ceauşescu, • pre­ Stat au început, luni, 26 tens au subliniat evoluţia
$ 1 A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N octombrie, convorbirile o- pozitivă a relaţiilor dintre
şedintele Republicii Socia­
liste. România, şl a tovară­ ficiale între preşedintele România şi Republica Fe­
şei Elena Ceauşescu, luni Republicii Socialisto Româ­ derală Germania, în spiri­
după-amiază a sosit în Ca­ nia, Nicolae Ceauşescu, şi tul orientărilor şi înţele­
Anul XXXIII, ni. 7455 MARŢI, 27 OCTOMBRIE 19B1 4 pagini - 30 bani
pitală, într-o vizită oficia­ preşedintele Republicii Fe­ gerilor stabilite la nivel
lă în ţara noastră, pre­ derale Germania, Karl înalt, care au pus baze te­
şedintele Republicii Fede­ Carstens. meinice colaborării dintre
La convorbiri participă
MINERI, PREPARATORI, ENERGETlCIENI I rale Germania, Karl Oars- persoane oficiale române şi cele două ţări. In acest
sens, a fost relevată ex­
tens, împreună cu doamna
Veronica Carstens. vest-germane. tinderea, în ultimii ani, a
Vizita preşedintelui Re­ P r e ş e d i n ţ i i Nicolae legăturilor economice, a-
7 f publicii Federale Germania Ceauşescu şi Karl Cars­ preciindu-se, totodată, că
■- ‘ i;' în România constituie o tens au însărcinat pe mem­ există largi posibilităţi
brii celor două delegaţii
expresie a voinţei celor •să examineze şi să stabi­ pentru intensificarea şi di­
versificarea lor în viitor.
Eforturi care promit cantităţi două state- de a deschide lească modalităţi • concrete Ambele părţi s-au pronun­
noi perspective dezvoltării
relaţiilor româno-vcst-ger- de extindere a colaborării ţat pentru îmbunătăţirea
maae corespunzător dorin­ bilaterale, în domenii de structurii schimburilor re­
fot mai mari de cărbune ţei şl intereselor celor interes reciproc. ciproce, astfel încît să se
două ţări si popoare. Ba în continuare, cei doi ajungă la 6' balanţă co­
reprezintă, în acelaşi timp, şefi de stat au avut îm­ mercială echilibrată. în a-
I.M. Dilja face parte din ducţiei şi a muncii, atît la nosc o anumită creştere o contribuţie însemnată la preună un- schimb de pă- celaşi timp, a fost eviden­
categoria minelor care ex­ nivelul formaţiilor de lu­ faţă de acest an ? Din dis­ cauza păcii, securităţii şi reri eu privire la stadiul ţiată necesitatea de’ a se
trag cărbune energetic şi cru, dar mai ales al maiş­ cuţia cu şefii de sectoare colaborării în Europa şi în şi perspectivele raporturi­ acţiona pentru promovarea
pentru semicocs, prelucrat trilor, care nu întotdeauna am reţinut că planul la întreaga lume. lor româno-vest-germane.
în riiare parte în prepara- cunosc potenţialul fronturi­ lucrările de pregătiri a fost Ceremonia sosirii înal­ P r e ş e d i n ţ i i Nicolae (Continuare în pag. a 4-a)
ţîa Petrila. în acest con­ lor la stabilirea prelimina­ depăşit cu 150 ml, existînd ţilor oaspeţi a avut loc pe
text, răspunderea colecti­ riilor zilnice. Neajunsuri deci rezerve deschise şi aeroportul Otopeni, împo­ Dineu în onoarea înaS
vului de aici este cu atît mari se manifestă în acest pregătite pentru o activita­ dobit sărbătoreşte.
mai mare cu cit ţara noas-. sens şi la nivelul sectoa­ te corespunzătoare. Baza oaspeţi
tră şl-a propus ca în actua­ relor, unde lipsa de exi­ tehnico-materială este, de La ora 16, aeronava eu
lul cincinal să devină in­ genţă a şefilor de sectoa­ asemenea, asigurată în aşa care a călătorit preşedin­ Preşedintele Republicii La dineu, au luat part*
dependentă din punct de re a condus la unele rezul­ fel încît la încheierea a- tele Republicii Federale Socialiste România, tova­ persoane oficiale român«
vedere energetic. tate neconcludente. cestui an să fie atins nive­ Germania a aterizat, răşul Nicolae Ceauşescu şi
în cele nouă luni şi ju­ Ce posibilităţi există în lul de producţie al anului - La coborîrea din avion, tovarăşa. Elena Ceauşescu. şi vest-germane.
mătate cît au trecut de la prezent ca mina să-şî rea­ viitor. Dar realizarea sar­ preşedintele Karl Carstens au oferit, luni, la Palatul în timpul dineului, des­
începutul anului, activita­ lizeze sarcinile de plan atît cinilor de plan impune şi doamna Veronica Cars­ Consiliului de Stat, un di­ făşurat într-o atmosferă
tea colectivului nu s-a ri­ pe trimestrul patru, cît şi îmbunătăţirea organizării tens sînt întîmpinaţi cu neu oficial în onoarea pre­ caldă, cordială, preşedintele
dicat la nivelul cerinţelor. pentru un debut rodnic în cordialitate de preşedintele şedintelui Republicii Fe­
Acest aspect a fost dealt­ anul viitor, an în care sar­ C. IOVANESCU Nicolae Ceauşescu. derale Germania, Kari Nicolae Ceauşescu şi pre­
fel subliniat şi de recenta cinile colectivului privind Carstens şi a doamnei Ve­ şedintele Karl Carstens au
adunare generală a oame­ producţia de cărbune cu­ (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 4-a) ronica Carstens. rostit toasturi.
nilor muncii, care a -evi­
denţiat resursele nevalori­
ficate încă din cadrul în­
treprinderii de a spori pro­
ducţia la această materie
primă — cărbunele — mai
necesară ca oricînd pentru
economia noastră naţio­ MmÊÊÊêm
nală.
Deşi nivelul de produc­
ţie realizat în această pe­ Realizările sînt decise de
rioadă este cu 31,5 la sută
mai mare decît în perioada
corespunzătoare a anului experienţa, hărnicia şi
•>f s trecut, planul n-a fost rea­
■ cS lizat, datoria faţă de eco­ perseverenţa colectivului
nomia naţională fiind de
aproape 25 000 tone de căr­
bune. Realizările au fost Se poate spune că în cei — Avem sarcini mari la
influenţate în primul rînd 20 de ani de la intrarea în export — a precizat el —
de lipsa forţei de muncă, producţie a laminorului de deci şi preocupările noas­
îndeosebi calificate, însă profile mijlocii exportul a tre în această direcţie sînt
după cum am aflat de la devenit aici o tradiţie. Do­ multiple. Comitetul de
conducerea întreprinderii, vadă este si faptul că as­ partid, conducerea secţiei
şi de nivelul scăzut al nor­ tăzi peste 70 la sută din urmăresc şi analizează zil­
melor realizate în abataje. producţia secţiei este des­ nic modul în care se des­
Aceste rezultate necores­ Şeful «le brigadă Constantin s«iresoa $1 eîţlva dintre ortacii săi din Sectorul I al I.M. tinată pieţei externe, lami­ făşoară activitatea la pro­
punzătoare sînt urmarea u- Uricani. Foto: ŞT. NEMECSEK natele de Hunedoara fiind ducţia pentru export, in­
nei slabe organizări a pro­ solicitate în- numeroase tervenind prompt ori de
ţări de pe meridianele glo­ cîte ori se iveşte vreo de­
bului. reglare pe flux.
De la maistrul -principal — Evidenţiaţi concret
Brigada de reporteri în %ootehrcSe Ioan Munteanu, secretarul cîte va din preocupările pe
comitetului de partid al .linia îmbunătăţirii calităţii
secţiei şi preşedinte al laminatelor, a creşterii rit­
Există eondiţii să lie mult îmbunătăţite consiliului oamenilor mun­ mului de producere şi li­
cii pe Uzina 4 laminoare, vrare a acestora.
—■ La cuptoare s-au luat
rezultatele în sectorul de creştere a animalelor am aflat că laminatorii de măsuri de încărcare cores­
la profile mijlocii şi-au în­
deplinit lună de lună sar­ punzătoare a oţelului pen­
zootehnice, Maria Licescu, zent la fermă, David Bo- cinile la export — de aici tru export. Apoi la, linia
Continuînd acţiunile de control şi îndrumare în' rar poate fi văzută dimi­ tar nu şi-a făcut apariţia, expediindu-se beneficiari­
zootehnie, duminică, 25 octombrie a.c., colectivul for­ neaţa pe la grajduri. Aici iar îngrijitorii care s-au lor externi, de la începutul MIRCEA LEPÂDATU
mat din membri ai Biroului Comitetului judeţean do nu venise la program nici schimbat în zîua preceden­ anului peste 150 000 tone
partid, cadre de conducere din agricultura judeţului, economistul fermei, Ion Co- tă nu ştiau care ce lot de' laminate. (Continuare în pag. a 2-a)
activişti de partid şi de stat, ziarişti au fost prezenţi dreanu, deşi el era stabilit animale are de luat în pri­
la desfăşurarea programului de lucru în unele ferme prin grafic să coordoneze mire (?). Nici la C.A.P.
do animale. între aspectele urmărite amintim: pre­ activitatea în ziua de du­ Vaidei şi Orăştioara de
zenţa la lucru a cadrelor din ferme, unităţi şi consilii minică (!). De asemenea, Sus nu participă nimeni
unice agroindustriale, activitatea îngrijitorilor dc ani­ la grajdurile C.A.P. Dineu din conducere la progra­
male, starea de curăţenie a adăposturilor şl a anima­ Mare nu am întîlnit nici mul fermei. Asemenea ca­
lelor, respectarea regulilor de igienă a mulsului, fura­ un tovarăş din conducerea zuri de indisciplină trebuie
jarea animalelor, asigurarea bazei furajere şi realiza­ unităţii sau a fermei, pro­ să fie sancţionate cu aspri­
rea programului de modernizări. Iată, pe scurt, con­ gramul desfăşurîndu-se du­ me, vădind o inadmisibilă
statările făcute. pă inspiraţia şi. priceperea _ neglijenţă faţă de îndopli-
îngrijitorilor de animală. rea unor îndatoriri ele­
Deşi era stabilit să fie pre­ mentare de serviciu.
Prezenţa la program nu este facultativă !
Aplicarea regulilor de zooigienă —
Este notabilă participarea tîlnite la C.A.P. Orăştioara
la buna desfăşurare a pro­ de Sus, Căstău, Clopotiva, obligaţie elementară
gramului de lucru în fer­ Romos, Toteşti, Sarmizege-
mele zootehnice, pe lingă tusa, Mărtineşti, Jeledinţi, S-au constatat reale îm­ muncii ce o desfăşoară în
îngrijitorii de animale, a fermele I.A.S. Simeria şi în bunătăţiri în majoritatea fermă, efectuînd mulsul în
condiţii de igienă, Aceeaşi
fermelor în privinţa res­
cadrelor stabilite din con­ alte unităţi. pectării regulilor de zoo­ apreciere pozitivă şi la a-
ducerile fermelor, coopera­ Există însă şi unităţi igienă, în special la mulsul
tivelor agricole, întreprin­ unde unele cadre conside­ vacilor cu lapte. La C.A.P. Brigada de reporteri :
derilor . agricole de stat, ră (ciudată optică!) cS Toteşti, îngrijitorii Afimia S. CERBU, C. ARMEANU,
consiliilor populare şl con­ prezenţa la programul de Fluieraşi, Iulia Vlăiconi. N. TÎRCOB, M. CRIVĂŢ,
siliilor unice agroindustria­ grajd este facultativă. Aşa Ştefan Ionescu, Rozica Şte-i D. CORPADE I.I.L. Deva — Secţia mobilă Brad. Timplarul Dorel Paul
le. Merită evidenţiate, sub stau lucrurile Ia C.A.P. foni şi alţii dovedesc răs­ execută lucrări de calitate Ia montatul ornamentelor.
acest aspect, situaţiile în- Pricaz unde şeful fermei punde!’» pentru calitatea (Continuare în pag o 2-a) Foto: V1BGIE ONOnr