Page 92 - Drumul_socialismului_1981_10

DRUMUL SOCIALISMULUI

Integjiatie, exigenţă, răspundere în Cantităţi toi T reädiflörmSä manifestar®

conducerea activităţii economice de către mai mari a spiritylœ de economisire = Wl
organizaţiile de partid între 25—31 octombrie s.e men, cit şi depunerile or­ gale şi cîştigurile în bănişi 9,oo—n,(
desfăşoară. în întreaga, ţa­ ganizate,. pe bază de con- obiecte care. vin să răsplă­ 11.00 Tril
ră . „Şăptămîna economiei“, simţămint scris. în prezent tească spiritul de economi­ 11.30 Mu2
11.40 Eiln
Menţii orientată permanent (Urmare din pag, 1) — prilej de analiză a re­ . economisesc pe bază de con- sire şi să contribuie la -Killl
zultatelor- -obţinute . în ac­
simţămint scris peste 8 000
creşterea veniturilor bă­
scul
de. oameni ai muncii din
muncii la fronturile de lu­ ţiunea de economisire, la judeţ.- O mare- răspîndire neşti ale populaţiei. 12.40 Cor:
pere
C.E.C. şi de jalonare, a noi
Casa de Economii .şi Con-
cru în vederea realizării u-
¥ limite maior a nor avansări superioare ce­ măsuri care să . contribuie cunoaşte spiritul de- econo­ semnaţiuni sprijină, de a- 13.03 Telc
16.00 Tele
lor din acest,, an, respectiv, la, amplificarea procesului misire. şi. în. rîndul tinere.- semenea cetăţenii care do­ 16,05 Tele
17.15 Ciul
ale minimum 80 m pe lună. în de economisire) de. îmbu­ tului, atît prin formele şi resc să-şi construiască sau 18.00 Alm
nătăţire a activităţii lucră­
;
mijloacele obişnuite, cit şi
să-şi cumpere locuinţe pro­
aceeaşi idee este necesa­
18,20 Tine
muz
ră, sporirea productivităţii torilor din reţeaua C.E.C. prin cele specifice. Astfel, prietate personală, prin a- 18,50 1001
Organizaţia de partid, aer de pe locomotivele muncii cu cel puţin cinci Grija permanentă a jDarti- elevii dintr-un număr de cordarea de credite. în ju­ 19.00 Tele
comuniştii din cadrul' ate­ Diesel-electrice. Toate a- la sută faţă, de. realizările, dului şi statului) nostru cinci- şcoli din judeţ au. la deţul nostru, soldul gene­ 19.25 Actu
lierului mecanic ai Depou­ eestea au ca- efect pozitiv actuale. pentru ridicarea nivelului ral al creditelor acordate 19,45 Fon
gic
populaţiei reprezintă peste
lui ClF.lî. Simeria, care buna. . funcţionare- a mo­ O constatare îmbucură­ de trai al poporului a dus I Săpt amina eeonottuei 20.15 O am
reprezintă 7.6 la sută din toarelor şi reducerea tim­ toare la mina DîJja o con­ la sporirea, necontenită, a 228 milioane lei. pace
totalul efectivului, se afir­ pului de imobilizare a lo­ stituie îmbunătăţirea, calită­ veniturilor oamenilor mun­ dispoziţie case de economii Instituţie de prestigiu si 20.30 Tcat
Ion
mă ca promotori ai noului, comotivelor aflate în re­ ţii cărbunelui. într-adevăr, cii şi, implicit,, la creşterea şcolare. cu tradiţie, Casa de Eco­ ră <
ei afiîndu-se permanent a- paraţii. ' iu primele luni ale anului economiilor băneşti, ale Procesul de economisire nomii şi Consemnaţiuni are 22.03 Ora
zică
colo unde este mai greu,, O altă problemă care fa­ a fost depăşită norma, ad­ populaţiei la C.E.C, Semni­ din ţara noastră este sti­ sax-cina ca prin perfecţio- 22.25 Tele
la’, locurile de. muncă cheie ce obiectul;, preocupării, misă la conţinutul de ce­ ficativ este în. acest sens mulat. de drepturile şi a- nai-ea întregii sale activi­
din atelier. permanente a 'organizaţiei nuşă) însă în ultimele luni faptul că soldul general al vantajele ce le oferă C.E.C. tăţi să dezvolte continuu
Fiind în fruntea luptei de partid,, a. comuniştilor se observă o îmbunătăţire. economiilor populaţiei de- .’ Astfel, economiile băneşti spiritul de economisire în
pentru nou,, comuniştii cau­ este recuperarea, recondi- mai ales în luna octombrie, puse la C.E.C. depăşeşte la păstrate la C.E.C. sînt ga­ rîndul maselor lărgi de ce­
tă şi găsesc soluţii, căi şi ţionarea şi refolosirea pie­ cînd este mult sub norma nivelul judeţului 2,9 mi­ rantate - de stat, restituirea tăţeni. în acest scop, colec­ Efir-r/dF
mijloace eficiente, care u- selor de schimb şi. a sub- admisă, ceea ce va aduce liarde lei. Numai în ulti­ lor fiind posibilă oricînd tivul Sucursalei judeţene BUCUR
şurează munca, îi. spoi’.esc ansamblelor. Acum, datori­ bonificaţii din partea pre- mii cinci ani soldul gene­ la ceţere. De. • asemenea, se străduieşte să îmbunătă­ dioprogra
randamentul şi. eficienţa, tă activităţii organizatori­ paraţiilor. ral a crescut cu 86,5 la statul asigură prin lege ţească în permanenţă ser­ Radiojurr
Asemenea căutări i-a con­ ce şi politice desfăşurate Cîţiva şefi de brigadă sută. păstrarea secretului pri­ virea populaţiei, să apropie presei; 8.
diilor; 9,6
dus pe lăcătuşii Gheorghe de organizaţia de bază a- printre, care Nicolae Toma Dezvoltarea spiritului de vind numele depunătorilor acţiunea de economisire do 9.05 Răsp
Lupii, Fer.enţ Gomboş şi ceastă problemă a devenit şi. Zoltan Farago arătau economie la un număr tot şi ale titularilor depuneri­ locul de muncă al depună­ lor; 10,00
Lucian Dia spre concepe­ cauza întregului colectiv. că, pe lingă îmbunătăţirea mai, mare de. cetăţeni de lor, sumele economisite şi torilor, prin înfiinţarea de 10.05 A
10,23 A.tl
rea şi realizarea unui Oamenii au înţeles că re- organizării muncii şi a pro­ la oraşe. şi. sate,- rezultă, şi orice alte date în legătură unităţi mandatare în între­ Mioriţa. I
ştand pentru verificarea condiţionarea unei piese din faptul că în prezent cu operaţiunile, efectuate pe prinderi şi instituţii, să fie şi fol
ducţiei este necesar să fie. există asupra populaţiei din numele, acestora. în acelaşi crească. depunerile pe bază de ştiri;
puse în funcţiune, la timp, judeţ 453 000 librete de e- timp depunătorilor le este de consimţământ,scris şi. în ră; 11,20
Depoul C.F.R. Sitrieria noile capacităţi de produc­ conomii, revenind în medie asigurat dreptul,, de a.împu- conturi curente.- pei-sonale. dio-TV.;
ştiri; 12,0.'
ţie, pentru a spori produc­ un. libret^ la 1,2 locuitori. tcrnici alte persoane.să dis­ VASILE FURIR clorului
ţia de cărbune,-iăr la capa­ Au crescut în ultimii ani în­ pună asupra sumelor depu­ directorul Sucursalei tece patr
pompelbr de combustibil şi sau subansamblu este mai cităţile existente trebuie deosebi depunerile de eco­ se. Depunătorii beneficiază judeţene C.E.C. 1 la 2;
ulei,, a supapelor de maxi­ ieftină şi, mai, avantajoasă intensificate eforturile pen­ nomii pe librete pe ter­ totodată si de dobînzile Ier Hunedoara - Deva rioşilur;
16,20 Cot
mă presiune. Aceasta în­ decît.să foloseşti piese noi. tru sporirea productivităţii ce ; 16,40
lătură montarea şi demon­ în acest fel se face o ma­ muncii. Dar pentru realiza­ de mîine
tarea repetată a: acestor re economie de materiaLe rea acestui deziderat va fi Realizările sînt decise de experienţa, hărnicia 16,55 Si
17.00 Bult
subansamble pe- locomoti­ scumpe, de timp. şl' -de. nevoie să se asigure forţa Radiomag
vă ; îţi, indică precis care, bani. în această, direcţie de muncă, mai ales califi­ 17,35 Poe:
supapă este defectă şi tre­ s-au stabilit sarcini şi răs­ cată, capitol la care mina şi perseverenţa colectivului muzicii;
20.00 M(
buie- înlocuită. Se face. o punderi concrete pe forma­ Dîlj.a are mari lipsuri. (Urmare din pag. 1) produselor, să: nu avem în Alexandru Rezveme.ş, Ian- romănesc:
mare economie de timp şi ţii de lucru privind piese­ acest' an nici o reclamaţi« cu Darie şi Gheorghe Si- rale dedi
se obţin parametri calita­ le care trebuie, recuperate, „Atît în trimestrul IV, cit de laminare, unde existau de la beneficiarii externi. mei-ia. Muzică u
tin de şti
tivi superiori, in. funcţionar şi recondiţionate în vede­ şi în anul viitor — arăta o serie de deficienţe, care — Cine sînt aceşti, mun­ — peisa.i
rea acestor subansamble. rea reutilizării; s-au sta­ ing. Ion Vasilescu, directo­ duceau la neîncadrarea citori aflaţi la punctele — La începutul anului, poran; 21.
Alţi comunişti — ne re­ bilit tehnologiile după. car rul minei — he vom reali­ profilelor în greutatea pe cheie ale laminorului, de într-o^ adunare generală a zicale; 22,t
23,00—5,00
latau. Ioan. Petruţ,. secreta­ re se fac recondiţionările oamenilor muncii s-a arăr nocturn.
rul organizaţiei de. partid, şi normele: de. control al za. planul la cărbune. Â- tat că întâmpinaţi o serie
şi Aurel Todeasă', membru calităţii. ceasta este posibil prin păs­ de greutăţi cu cilindrii de
în birou, — împreună cu Activitatea, comuniştilor trarea, avansului luat la laminoare, în special cu cei
maistrul Ioan Ocolişan, au acestui atelier este com­ produşi la I.V. Călan. Tot l d i *
realizat un ştand de veri­ lucrările de pregătiri şi atunci s-a relevat necesi­
ficare a supapelor de ma­ plexă. Ei sînt. solicitaţi şi deschidere, avans pe care tatea găsirii, şl. aplicării DEVA:
ximă presiune din filtrul răspund solicitărilor pentru noi ne străduim să-l îmbu­ urgente a unor măsuri ca­ tria); Tot:
combinat de ulei. al moto­ intervenţii operative la lo­ nătăţim. Va trebui totodată metru liniar, prevăzută de- a căror competenţă profe­ re să ducă, la scăderea con­ Partizanii
rului Diesel, prin care se comotivele care s-au de­ standarde. Prin modifica­ sională, conştiinciozitate şi sumului de cilindri. Ce ne HUNEDO/
la dragost
asigură a bună funcţiona­ fectat în timpul exploatării, să îmbunătăţim aprovizio­ rea tehnologiilor la profi- dăruire în muncă depinde, puteţi spune în această ra); Logo:
re a instalaţiei de unge­ indiferent de depoul de narea tehnico-materială, iar lele respective (autori, in­ într-un fel, calitatea produ­ privinţă ? tul); Joci
re ; siguranţă şi securitate care aparţin acestea. Ziua din partea formaţiilor de ginerul - Octavian Hera şi selor, bunul renume al la­ — Au fost găsite şi se ta); Fetiţ;
sporite în exploatarea mo­ sau noaptea, atunci eînd lucru să se manifeste mai subinginerul Adrian Balaş) minatelor de Hunedoara ? aplică deja cîteva pi'ocedee, stru. toiTi)
Pe drum
toarelor respective. Un co­ situaţia o impune, oamenii am reuşit să eliminăm şi cum ar fi răcirea cu. apă a rea gram
lectiv format din comuniş­ răspund toţi ca unul fie că multă grijă faţă de utila­ — Sînt mulţi, dar în rîn­ cilindrilor, prin reglarea brie); Ac
tii Tu dor Simion. maistru, jele din dotare şi materia­ acest neajuns. De ademe­ dul celor mai buni se situea­ debitului la fiecare cajă, circulai
sînt în tura. de serviciu nea, prin numii-ea la punc­ ză maiştrii Nicolae Culda şi peni : i
Gomei Bretean, Sergiu sau acasă şi muncesc cit lele folosite, să elimine tele cheie a liniei- de la- Vlorel Munteanu, laxninato- respectarea cantităţii opti­ Recursul .
Giolcoi si Nicolae Ţidor.- este nevoie pentru ca de­ orice formă de risipă. Pe minai’e a celor mai con­ rii şefi Filip Bălăcescu, me de blumuri laminate riile Nli
pe fiecare garnitură, de ci­
VULCAN :
lăcătuşi, a realizat un fecţiunile ivite să fie în­ aceste căi ne-am propus ştiincioşi muncitori, mai Ioan Maier, manevranţii lindri etc,, care au dus la ceafărul);
;
dispozitiv special pentru lăturate. noi să ne ducem la înde­ competenţi din punct de Ioan Malea, Constantin o scădere a, consumului de mele tig
şlefuirea membranelor su­ plinire sarcinile ce ne re­ vedere profesional, am Gherman, Avram Oeolişan, asemenea dispozitive pe to­ PETRILA:
păţi
(Mu:
papelor compresorului de N. BAOIU vin“. reuşit să sporim calitatea Ionel Munteanu, finisatorii na de laminate. NOASA: !
;
nului (Mi
CÂNI : S.'
tczatul); I
Există condiţii să lie mult îmbunătăţite Budapesta
Şsigodo de reporteră orAştie :
în zootehnie rezultatele în sectorul de creştere- a animalelor ga (Patria
i sărbătoare
GIU-BAI :
misiune s;
(Urmare din pag. 1) tot condiţii ca aceasta să turilor pentru iernarea a- nu s-a făcut înlocuirea gea­ prinse în scopul furajării tăţi s-a'constatat o scădere cultură); I
lie încălzită, unii îngrijitori nimalelor se întîlnesc şi la murilor sparte şi nu sînt suplimentare a vacilor cu •a producţiei, ceea ce deno­
dresa îngrijitorilor de ani­ nu p'oartă halate (pentru C.A.P. Dineu Mare, unde reparate uşile. lapte. tă că nu se acordă atenţie multuoşi (
male de la ferma C.A.P. a nu le murdări!) iar gu­ La ferma din Orăştie a valorificării depline a po­ Circuit i
Romos. condusă de ingi­ noiul se evacuează după Furajele din cîmp — grabnic transportate I.A.S. Simeria, spre exem­ tenţialului productiv al ar Micuţa fio.
nerul. Ni.-oiae Kuczik. mulsul vacilor (?). şi depozitate ! plu. în ultima perioadă nimalelor. Asemenea situa­ de cultură)
în unele unităţi — C.A.P. Evident, prezenţa facto­ ţii s-au constatat la C.A.P. lo Sunny
Dineu Mare. Orăştioara de rilor de răspundere din Ur Cu toate că nu le priso­ na vacilor cu lapte nu se producţia zilnică de lapte Rîu de Mori, Dineu Mare, Prima mea
a crescut de la 1300 la
Sus, Pricaz şi Clopotiva — nităţi la programul de sesc nutreţurile, -în unele administrează suplimentar Vaidei, Toteşti şi altele. La
sînt ignorate însă regulile grajd trebuie să se- con­ cooperative agricole, mai nici un fel de fur.aj. 1780 litri. în creştere con­ C.A.P. Vaidei nu se urmă­
elementare privind igiena cretizeze şi în măsuri efi­ există apreciabile cantităţi Măsuri urgente pentru tinuă este şi producţia la reşte nici evidenţa, produc­
mulsului. în sensul că spă­ ciente pentru aplicarea cu de nutreţuri — fin, coceni, acoperirea deficitului din C.A.P. Romos, unde, de la ţiei zilnice la lapte reali­
latul ugerului se face cu stricteţe a regulilor de zoo- sfeclă; furajeră — care aş­ balanţa furajeră, in special începutul lunii, livrările au. zată de fiecare îngrijitor, şi Timpul
apă rece. deşi există peste igienă în fiecare fermă. teaptă să. fie strînse şi de­ la fînuri, trebuie să între­ spoxit cu peste 20 la sută. nici a celei obţinute pe 27 octombr
pozitate în timpul cel mai prindă şi conducex'ea C.A.P. în schimb, în unele uni­ ansamblul unităţii. se va încă!
Modernizările sub semnul întrebării scurt. La C.A.P. Clopoti­ vtţ deveni
mult noros
va, de pilda, mai trebuie Toteşti faţă de necesarul şitul interv
Cu toate progresele în— rilor începute la alimentarea aduse la fermă: peste 100 din balanţă înregistrîndu-se Scurte concluzii cădea ploi.
registrate pe linia moder­ cu apa. Tot aici nu se pot tone fin, iar la C.A.P. Din­ un minus de 300 tone. Un Ha modera
cări tempo
nizării activităţii în ferme­ folosi instalaţiile pentru eu Mare încă nu s-a în­ deficit de peste 600 tone • To(i factorii răspunzători de soarta, producţiei km/h din
le- zoOtehniqe. persistă însă • prepararea furajelor deoa­ ceput recoltatul sfeclei fu­ fin şi suculente există şi lu animaliere de la nivelul fermelor, unităţilor agricole, Temperatur
oscila intre
o serie de neajunsuri care rece nu s-a asigurat ali­ rajere de pe cele 6 hecta­ C.A.P. Căstău. Pentru a comunelor şi consiliilor unice agroindustriale au obli­ iar cele m
înlătura pierderile cantita­
7 grade.
se cer a fi grabnic înlătu­ mentarea cu curent electric re. Să nu mai vorbim de tive şi a evita deprecierea gaţia de căpetenie să asigure respectarea cu rigurozi­ Timpul |
a acestora. De asemenea, faptul că mă* este de cosit. tate a programului de lucru în ferme, o Nu mai este 28 şi 29 <
rate. Spre exemplu, la la unul din grajdurile loliumul şi de adunat co­ calitativa a nutreţurilor îngăduită nici o tărăgănare la finalizarea lucrărilor Vreme favo
C.A.P. Clopotiva nu este este necesar ca toate re­ de modernizare în ferme. © Toate resursele ele furaje cale, cu ci
C.A.P. Căstău nu s-au ter­ cenii de porumb. La a- acoperit.
încă soluţionată alimenta­ minat lucrările la instala­ ceastă unitate raţiile ixfişa-- sursele furajere să fie strîn­ să fie strînse şi depozitate fără întîrziere. © Atenţie La munte
rea cu 'apă în adăposturi. rea racleţilor pentru eva­ te la grajduri sînt doar se şi depozitate neîntârziat maximă impune respectarea regulilor de zooigienă. © încălzi trej
Rezolvarea problemei şe.' cuarea gunoiului de grajd, simbolice, deoarece în hra­ la- fermele zootehnicei Neajunsurile privind întreţinerea şi furajarea tinere­ deveni schi
cădea prec
tului femei pentru prăsilă şi a vacilor cu lapte să fie
află. de asemenea, sub fapt pentru care' 97 vaci şi mă do pic
Producţia de iapte trebure să sporească ! grabnic înlăturate. © în fiecare fermă să se acţioneze Vintul va )
semnul întrebării şi la viţele sînt adăpostite în­ energic şi eficient pentru menţinerea unui nivel cît ficări (ie i
C.A.P. Orăştioara de Sus tr-un grajd la C.A.P. Be- Merită subliniată preocu­ ră un nivel ridicat al pro­ mai ridicat al,, producţiei de lapte ce se livrează la vest. (Mete
ciu:
Alcx
f!o!
unde ’o. trei ani se tără­ riu. O serie de de enţe parea unor conduceri de u- ducţiei de lapte, datorită fondul de stat. cenco).
gănează finalizax-ea lucră- privind pregătirea adăpos- nităţi şi ferme care îndeosebi măsurilor între-