Page 93 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 93
5 © MARŢI, 27 OCTOMBRIE 1981
Mişun mim o mm folosire a pămIhtuloi, mm FORMAŢII DISTINSE ÎN FESTIVALUL
SUE MUNCII ŞI CREAŢIEI
lIllTlîSlEâ MOWllIli POPULAŢI
nţci Teatrul petic şi-a validat statutul
i în cantine, meniuri
Teatrul poetic al Casei tă. Ceea ce a realizat Cleo-
ii cpi' Consiliul popular — factor răspunzător de cultură din Hunedoara patra Pup, cu sprijinul poe
hui“ —
cât mai consistente tului Eugen Evu, al instruc
şi-a dorit, poate, dintru în
ceput, statutul- de simbol. torului Mircea Goian (care
de autoaprovîzionarea localităţii Oamenii muncii de la Un statut pe care şi l-a va a îmbrăcat in haina muzi
Grupul de ‘ can.tine-restau- lidat prin fapte artistice la cală întregul spectacol) şi
iu rant din Hunedoara au pri asemenea cote calitative al celor 12 interpreţi, sé
•esc sporirea livrărilor la fondul de sfat mit cu deosebită satisfac incit ş-a impus de la prima numeşte artă adevărată. în
de
ţie recentele decrete ale apariţie in scenă, ajungind faţa unei realizări de ex
Consiliului de Stat care ca in finala ... Festivalului cepţie ca „Meşterul- Mano-
mat adeziunea deplină fa
Locuitorii comunei Baniţa, bilităţilor d,e dezvoltare în »-ia n t- ori A'MiirtAn el nuil ib <i „Cintarea României“ să cu le", în faţa unor talente, c'a
M'îî s~\ i -i /-v î ! ( r, 1 ■, ! 1 ! 4-X t ! b,.. ,-1 .. .,1
îomicu au primit cu deplină- apro deosebi a creşterii anima ţă. de măsurile cuprinse în stabilesc noi măsuri pri cerească locul I pe ţară. Simona Găl.benuşe (Ana),,
ideolo- bare şi sprijină cu întreaga lelor. recentele decrete ale Con vind aprovizionarea în bur ' Cu „Meşterul Manole“ loan Mer.mezan (Manóle),
lor putere şi capacitate, de Răspunzînd unor aseme siliului de Stat, s-a reliefat ne condiţii a populaţiei,
inţă ţi conştienţi de sarcinile- ce (spectacol colaj-text adap Petru Sănduţ nu ne-am- mai
muncă înfăptuirea neabă nea- imperative, producăto şi necesitatea ca toţi locui tat după Lucian Blaga şi mirat că membrii, juriului• fac \
cui“ tie tută în viaţă a măsurilor rii din comuna noastră au torii comunei noastre să-şi le revin în pregătirea unor zei republicane ii suspsc- \
>rcmic- meniuri mai bune şi di „Legenda Mănăstirii Arge
de mare însemnătate pri predat pînă acum la fon intensifice preocupările pen versificate pentru cei peste şului“, profesoara Cleopa- tau . de profesionalism. Iar j
vind întărirea autoconduce- dul de stat ‘mai mult de tru a dezvolta sectorul zoo 12.000 de hunedoiieni care tra Pup; instructorul forma cind au aflat că realizato- I
rii şi autoaprovizibnării te 75 tone carne, din 105 cît tehnie, în comună existînd iau masa la- marea cantl- ţiei, si cei' 12 tineri inten- rii sint muncitori, elevi, stu-
ritoriale, sporirea produc avem planificat, iar la. lap peste o sută de gospodării nă-restaurant,. la. cele: 20
ţiei agricole şi asigurarea te s-au depăşit livrările cu în care nu se mai cresc microcantine şi 25 bufete
unei aprovizionări, ritmice, peste 10. procente. To.tod.ar- deloc sau deţin un număr de întreprindere de p.e
echitabile a populaţiei. Ce tă. stau, predat importante redus de animale. Pentru lingă: cantină.
le 357 gospodării ala comu a repune în drepturi a-
nei noastre gospodăresc o ceastă- tradiţie; comitetul, în ce ne priveşte- am
,00 Ra- luat măsuri de diversificare
tţii; 7,00 suprafaţă de- aproape 4 000 £«§ia Bâîiiîa comunal de partid şi con preţi ne-au oferit un teatru deriţi, dascăli — şi-au scos
Revista hectare, din care peste siliul popular comunal au a, sortimentelor de mîneă-
1 melo- 3 900 hectare pajişti natu stabilit un program de mă ruri, a meniurilor, pu- inedit, un spectacolrsuges- cu respect pălăria.
le ştiri; nind un accent mai mare tie, realizat prin muzică, Simona Gălbenuşe, acest
ultători- rale., In raport de structu cantităţi de produse la a- suri vizînd ameliorarea p.a- pantomima, lumină. copil minune deţinător a
e ştiri ; ra suprafeţelor şi potenţia - jiştilor naturale, prin lu pe folosirea legumelor şi a
(•U'ulcc.; lul terenului, cum este şi ehiziţii. în fiecare an se crări de -curăţare şi fertili pastelor făinoase, pe asi — Mi-am imaginat că Ma trei locuri I pe ţară în edi
e 4 10,40 mai valorifică cîte 2000— gurarea unui consum raţio nole este nu doar un erou ţia actuală a Festivalului
elnogra- firesc, ne-am orientat spre 2 500 tone fin. Avem nume zare, îmbunătăţirea repro de mit' ci şi un erou al naţional „Cintarea Româ
Buletin creşterea continuă a efec roase- gospodării eare-valo- ducţiei la speciile bovine nal. Ne preocupăm, tot nostru, născut pe pămint
:ă uşoa- tivului de animale, ajun- şi ovine, strîngerea şi va odată, permanent, de gos niei“ (oare ce ii este mai
ieră Ra- gînd la.- peste 1 200 bovine, rifieă anual produse în va lorificarea tuturor resurse podărirea mai bună a pro românesc. De aceea, apa aproape inimii — poezia?
tin tle loare de cîte 20 000—30 000 riţia lui are loc pe fondul dansul ? teatrul ?) are o sin
tara fol- 3 300 ovine şi 520 porcine, lor de furaje — să amin duselor — pîine-, făină, muzical al unei balade.
:,45 Cin- în acelaşi timp, pe ceie 95 lei sau chiar mai mult. Un tesc doar cîteva din princi mălai, paste făinoase — de gură şi mare bucurie: de a
10 De la de hectare teren arabil se exemplu demn de urmat palele direcţii de acţiune, eliminarea risipei. Astfel, — Dar nu numai apari fi interpreta Anei — sim
tbul cu- oferă, Ion- Jitea, din satul ş-a luat măsura de. a se ţia• lui Manole; ci întreaga bol la vîrsta cind, fn ban
o jur nai ; produc legume, porumb şi Merişpr, care în acest an în acelaşi timp ne pre
cconomi- cartofi, deţinătorii de tere ocupăm de dezvoltarea po servi pîinea numai tăiată desfăşurare a- spectacolului ca clasei a X-a, se stră
ara mea nuri fiind preocupaţi să a predat la fondul de stat micultură, anual plantîn- felii.. De asemenea, s-au este o... lucrare: româneas duieşte să dea răspunsuri
. uşoară; pe bază de contract trei revizuit reţetele de fabrica că, ca să-i spunem aşa» o gindite şi ginditoare pro
îdicului ; obţină producţii cît mai animale tinere îngrăşate, du-se cîte 3.000—4 000 pomi creaţie artistică de răsco
iri; 17,05 mari în scopul satisfacerii din speciile car.e dau rezuL- ţie. a mîncărurilor şi pro blemelor cunoaşterii şi in
eraeilor ; nevoilor proprii de consum un porc, 70 kg caş, 250 1 tate. în condiţiile specifice duselor de patiserie-cofetă- litoare frumuseţe. struiriiii
ne ale lapte; lină şi alte- produ rie, odată cu aceasta îm- — Am dorit să arătăm că
Ie serii ; şi livrării la fondul de stat zonei montane. în conti La Hunedoara, la Casa
imintului a unor cantităţi spo se. Un bun crescător de nuare. vom insista, p.e culti bunătăţindu-se conţinutul orice creaţie cere foarte de cultură se » string laurii
sgini co- rite de produse agro- animale, este şi Petru Pre- varea legumelor îa fiecare lor nutritiv-caloric. în a- multă, muncă; cere jertfă. „Cintării României“.
iei; 20,45 alimentare. Dealtfel, a- cup, din satul Botani, care gospodărie, pe. sporirea celaşi timp, s-a ■ preconizat încrederea, pe care in
,00 Bule- Lauri meritaţi, cuceriţi
România ceasta. este- şi: una din ce a. predat două animale ti producţiei de cartofi şi po lărgirea, gospodăriei-anexe structorul Cleopatra Pup o prin promovarea creaţiei o-
I contem- rinţele formulate de secre nere îngrăşate,, un porc, rumb., contribuind astfel la de- pe. lingă cantină, nu are in forţa artei de a trans rig'inale. Cu „Meşterul Ma
iane mu- tarul general al partidu 250 1 lapte, 40 kg caş,. fîn, mărul porcilor crescuţi la
itr-o oră; • realizarea în fapt a măsu forma; de a înduri con nole“ teatrul poetic şl-a
j muzical lui, tovarăşul Nicolae lină şi alte produse. Can rilor stabilite pentru, auto- fermă: ajungînd Ia 1 500, ştiinţe, U. dă putere să. rea validat statutul, încredin-
Ceauşescu, ca în toate lo tităţi însemnate de produse aprovizionarea localităţilor de la: 1 200, cît este în pre lizeze — prin talent, capa ţindu-ne de înaltele-i vir
calităţile din Valea Jiului au livrat şi Ionel Ungur, şi sporirea contribuţiei la zent. citate, iubire de frumos — tuţi educative.
să fie întreprinse măsuri Izidor Capeţ şi alţii. fondul de stat. ALEXANDRU POP VARGA spectacole pe care le ur
pentru a asigura punerea Cu prilejul adunărilor în IOAN DRAGOTĂ Grupul de. cantine-restauranl măreşti cu respiraţia tăia- LUCIA LICIU
deplină. în valoare a. posi- care cetăţenii şi-au expri primarul comunei Baniţa Hunedoara
trea (Pa-
iragoste *
ie (Arta); lili llil
Întoarcere
îi (Flacă-
liderurgis- ii lili
oase (Ar-
ilul i'Con-
rp« ; joi: DACIA ORAŞTIE — F.C.M. BAIA MARE Explormin Deva —
i); Aface- DIVIZIA A 2—2 (Í—1) Mecanica Alba Iulia
.7 Noiem-
iulgerui 2—2 (0—2)
lică)-; LU- REZULTATE : Univ.. Craiova — S.C. Bacău 4—1; U.T.A» — Jocul a avut un început C.u. opt. minute. înainte- de
(Cultural); Progresul-Vulcan 4—1 ;. A.S.A. Tg. Mureş — Jiul 4—0 ; P.C. promiţător, ambele forma finalul partidei, Stoian îl să dea de gîndit atît fot
>dă — se- Argeş ■ —- Dinamo 0—2 ; „U‘* Cluj-Napoca — Corvinul 1—1-; ţii realizînd cîteva faze imită p.e Radu. ra.tîn.d si el Pare de necrezut, dar a- baliştilor cît şi conducerii
ncilorcsc); Sportul studenţesc — F.C, Constanţa, 0—0; E.C. Olt — Roii. cesta este adevărul. Cei tehnice şi secţiei de fotbal.
¿torul (Lu- Timişoara 2—0; Steaua — C.S; Tîrgovişte 1—1; Chimia- Rm. spectaculoase încheiate cu o lovitură de la 11 m. care deschid scorul sînt Lipsa unor titulari nu scu
l : Pe ur- Vîlcea — F.C.M. Braşov 1—0. suturi la cele două porţi, Dacia a pierdut în acest oaspeţii, care au condus
(Minerul) ; în min. 12. localnicii au. fi tur două. puncte preţioase ză cu nimic jocul fără ori
ii din Car C L A S AULE N T U L nalizat în gol una, din aer pe teren propriu atît cu pînă la pauză cu 2—0, dar zont al echipei.
ie) ; ANI- 1. Dinamo 11 7 3 1 23—10 17 ţiunile lor ofensive, prin F.C. Baia, Mar.e cît şi. cu torită în primul rînd. jocur EXPLORMIN : Hlopeţchi
1 casctofo- 2. Univ. eraiova 9 8 0 1 26— 5 1G Vişan. în minutul 38; Buz- Someşul, Satu Mare,, deoa lui foarte- slab. al gazdelor. — Puiu, i Nicoară, Gruber
3
25—15 13
:sc); URI- 3. CORVINUL 11 4 5 3 4: 3- 12—13.12 gău aduce: egalarea pe ta rece conducerea tehnică a Fotbaliştii deveni joacă ce (Ştef),. P. Dan, Stanca, Tir-
4. S.C. Bacău
U
■tanic (Re- 5. Steaua 10. 3 5, 2 11—U 11 bela de marcaj. echipei nu a. reuşit să. pre va. mai bine abia după pau eliinici, Krafft, Banc, Gher-
Kojak la 6. Sportul studenţesc 11 3 5 3 13—14 11 gătească. 2—3 jucători pen ză cind de fapt egalează. ga, Pîrvu. (I. Jura, cores
n
ua roşie); 7. E.C. Olt 11 5 4 3 1 5 ■ 15—16.: 11 După pauză; gazdele do tru executarea loviturilor Semieşecul acesta trebuie pondent).
4
9—12 11
8. F.C.M. Braşov
te din Tai- 9; „U“ Cluj-Napoca 11 4 3 4 11—15 11 mină; dar împotriva cursu de la 11 m. Minerul Glielari .— Minerul Certej 1—0 (1—0)
lui jocului oaspeţii preiau
ineri nu e 10. C.S. Tîrgovişte 11 4 3 4 13—18 11 conducerea- prin golul mar A arbitrat competent şi
12—10 10
ra); GEOA- 11. Poli. Timişoara. 10 3 4 4 2 4 4 13—15 10 cat de Dragomirescu, în autoritar Pop Ioan; din Joc viu disputat între MINERUL GHELARI :
12. U.T.A.
11
ament cu 13. JIUL 11 3 4 4 13—18 10 min. 61. Urmează minute Bucureşti. cele două formaţii minie Sclagea, Toma, Prigore,
(Casa de 14. A.S.A. Tg, Mureş 11 4 1 6 17—14 9 le- 66; 67 în care Fogoroşi re, uneori chiar dur, ceea Curcă, Pop L„ Pop F.,
j : Ani tu- 15. Chimia Rm. vîlcea 11 3 2 3 4 5 5 13—19 9 DACIA ORAŞTIE : Stăn- ce- a. făcut ca arbitrul să Gyenge, Ilca, Alexandroni,
8—11 8
11
; BRAZI : 16. F.C. Argeş 11 2 4 5 12—16 8 şi Radu ratează de aproa cel, Raitz, Vişan, Boroş, arate; trei cartonaşe galbe Ganţolea, Neag. Au mai ju
17. F.C. Constanţa
CALAN : 18. Progresul Vulcan. 11 1 4 6 12—26 C pe. în min. 69 Radu ratea Fogoroşi, Ureche, Albu ne- şi. unul roşu. în. minu cat Prună şi Tomuţă.
ua (Casa ză: un penalti, iar în min. (Ştefănescu), Stoian, Radu tul 28, la o învălmăşeală MINERUL CERTEJ : Hai-
ERIA : So ETAPA, VIITOARE;: Progresul: Vulcan — Poli. Timişoara.»- 71 Culea reuşeşte să în (Silaghi), Popa Sorin, Cur în careu, Pop Flaviu în
R.C.M. Braşov — Univ. Craiova ; „U“ Cluj-Napoca — Steaua; scrie, aducînd egalarea. du, Banu, Vlaicu,; Szaba-
cul); ILIA: Corvinul — Chimia Rm. Vilcea ; Jiul; —. Sportul stud. ; F.C. lea. (î. Bfeşteleie). scrie unicul gol al parti
\Lumlna). Olt — F.C. Argeş ; F.C. Constanţa — A.S.A. Tg. Mureş; Di dei. dos, Adam, Iancu, Gruber,
namo — S;C. Bacău; CvS. Tîrgovişte — U.T.A. w DIVIZIA B 3 Bun arbitrajul lui L. Gră Ceauşu, Chiripuci, Popa C.,
dinara din. Reşiţa. Gulea. -r
REZULTATE : Aurul Brad — C.S.M. Drobeta Tr. Sev.
AURUL BRAD—- 3—0 ; Someşul S. Mare — înfrăţirea. Oradea 2—1 ; C.F;R-. Ti DIVIZIA C 8
mişoara — Olimpia. S, Mare 1—1; F.C. Bihor — U.M. Timi
DIVIZIA a C.S.M. TURNU şoara 4—1 ; F.C.M. Reşiţa —Strungul Arad 8—0; Dacia Orăş- REZULTATE : I.M.I.X. Agnita — C.F.R. Simeria 0—1 ; Mi
bil pentru SEVERIN 3—0 (2—0) tie — F.C. Baia Mare 2—2; Rapid Arad C.T.L, Sighet 2—0; nerul Glielari — Minerul Cex-tej 1—0; Lotru Brezoi________Minerul
31: Vremea C.F.R. Cluj-N. — Minerul Cavnic 0—0; Minerul Uba Seini-.— Aninoasa. 2—2 ; Metalurgistul Cugir — Automecanica Mediaş
iptnt. Ceru] scris de Dosan. în min. 27. .Minerul Lupeni 2—2. 5—0; Vitrometan Mediaş — Minerul Paroşeni 3—0; Minerul
labil, mai Meci foarte- plăcut, atrac C.'Xi A S A M O N T U L Ştiinţa Vulcan — Victoria Călan 1—0; C.P.L. Sebeş — Textila
. Spre sfir- tiv, , atît datorită evoluţiei La reluare localnicii au 1. F.C. Bihor n 8 2 1 30—10 18 Cisnădie 2—0; Explormin: Deva Æecanica Alba 2—2.
i, local, vor făcuţ acelaşi joc; aerisit şi 2. Someşul Satu Mare 11 6 2 3 15—14 14 1 C L. A S A H TUL
tul va su- bune a brădenilor cît şi a percutant,: construind cu a- 3. F.C. Baia Mare n 5 3 3 15— 9 13 1. EXPLORMIN DEVA 10 7 2 1 19— 7 16
u intensifi- ambiţiei- şi replicii curajoa 4. F.C.M. Reşiţa 11 4 « 3 21—10 12 2. Metalurgistul Cugir 10 7 0 3 21— 7 14
de 40—00 se a. formaţiei oaspete. E- ceeaşi vigoare fazele ofen 5. AURUL BRAD 11 6 0 s 16—13 12 3. MINERUL GHELARI 10 6 1 3 21— 9 13
şi sud-vest. sive. Tot. mijlocaşul Dosan C. U.M. Timişoara H 6 0 5 12—15 12 4. Mecanica Alba 10 5 2 3 13—13 12
naxlme vor levii antrenorului Ladislau a venit în sprijinul atacu 7. C.F.R. Timiş. 11 4 3 4 23—14 11 5. MIN. ŞTHNTA VULCAN 10 5 1 4 16—14 13
1
şi 18 grade, Vlad au prins o zi remar 8. C.I.L. Sighet 11 • 5 1 5 11—14 11 6. MIN. PAROŞENI 10 4 3 3 12—11 13
: intre 2 şi cabilă, s-au demarcat per lui majorînd scorul ia 3—0. 9. înfrăţirea Oradea 11. 5 0 6 23—1G 10 7. Vitrometan Mediaş 10 5 1 4 10— 9 11
Oaspeţii au jucat cu un 10. Olimpia Satu Mare 10 4 2 4 14—11 10 10 5 1 4 35—16 13
abil pentru manent, sosind la finalizare marcaj strict, îndrăznind 11 4 2 5 13—13 10 8. C.P.L. Sebeş 10 4 2 4 31— 8 10
9. MINERUL CERTEJ
ibric 1981: în special prin laboriosul 11. C.S.M. Dr. Tr. S. 11 4 2 5 14—18 10 10. Textila Cisnădie 10 5 0 .5 12—23 10
12: Rapid Arad
,ă ploilor lo- doar cîteva incursiuni pe 13. Strungul Arad 11 4 2 5 14—19 10 11. Lotru Brezoi 10 4 1 5 13.-14 9
mai mult Dosan. Iar dacă brădenii contraatac. 14. Minerul Uba Seini 11 4 2 5 12—17 10 12. MIN. ANINOASA 10 3 3 4 9—14 9
ar fi fost în stare să fina A arbitrat foarte bine 9 4 ' 1 4 13—14 9 10 4 1 5 7—12 .9
emea se va lizeze mai prompt ocaziile 15. MINERUL LUPENI 11 3 3 K 9—20 Í) 13. C.F.R. SIMERIA 10 2 2 6 8—14 6
14. VICTORIA CALAN
16. C.F.R. Cluj-Napoca
Cerul va Gigi Manta (Bucureşti). 17. Minerul Cavnic 10 2 .3 5 10-18 7 15. I.MJ.X. Agnita 10 2 1 7 5—12 5
tor şi vor pe care şi le-au creat am AURUL : Balla, BuciUr 18. DACIA ORAŞTIE 11 2 2 7 10—30 C 16. Automecanica Mediaş 10 2 1 7 6—20 5
ţii sub for- fi putut spune despre ei man. Merlă, Miculescu, Re- ETAPA VIITOARE : U.M. Timiş. — F.C.M. Reşiţa Strungul ETAPA VIITOARE : Minerul Paroşeni — C.P.L. Sebeş ;
şi lapoviţă. :
mta intensi- fără exagerare că au jucat begilă; Stingă. Dina, Dosan, Arad — Dacia Orăştie; Someşul S. Mare — Minerul Uba S. ; Textila Cisnădie — C.F.R. Simeria ; Victoria Călan — Vitro
0 Rn'./b din excelent- în această partidă; Petrişor, Bucur (din min; înfrăţirea Oradea — Olimpia. S. Mare ; Minerul Lupeni — metan Mediaş ; Minerul A tracasa — Min. Ştiinţa Vulcan ;
ag de servi- Primul gol. a- vimit în 75 Nan). Stoica (din min. F.C. Bihor; C.S.M. Drobeta Tr. S. — C.F.R. Cluj-N. ; Mine Explormin Deva — Minerul Gheţari; Minerul Certej — Lotru
rina Pron- rul Cavnic — Aurul Brad; F.C. Bala Mare — Rapid Arad ; Brezoi.; Mecanica Alba — Metalurgistul Cugir ; Automecanica.-
min. 12 prin Dina. Cel 75 Fruja,). (AI. Jurca, co C.LL. Sighet — C.F.R. Timişoara. Mediaş — T.M.T.X. Agnitp.
de-al doilea goi a fost în- respondent).