Page 95 - Drumul_socialismului_1981_10

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! oficială în România

a preşedintelui R.F. Germania,,

Kari Carstesis

Corâ^iiisjoreG- convorbirâScr ©fidele drnfcr©

preşedintele Nise©!®© Ceoisşescy

şi preşedintele itorfl Carsteois
La Palatul Gonsiliului de oprirea agravării situaţiei trebuie- făcut totul pentru
1
Stat au continuat, marţi, internaţionale, pentru re- edificarea unei Europe tr-
27 octombrie, convorbirile • luarea şi continuarea- poliv nite; în care, deasupra ori­
Anul XXXIII, nr. 7456 MIERCURI, 28 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani oficiale între preşedintele tecii' de destindere şi- cola­ căror deosebiri, de ori«-
Republicii Socialiste Româ­ borare, de independenţă- şi duire socială, să se dez­
nia, Nicolae Ceauşescu, şi pace. volte o colaborare amplă,
preşedintele Republicii Fe­ în cadrul convo.Vh’iior neîngrădită, intr-un climat
derale Germania, Karl a fost relevată atenţia deo­ de deplină egalitate, încre­
Carstens. sebită pe care România- şi dere şi respect reciproc.
Noua rundă de convor­ Republica Federală ‘ Ger­ în cadrul convorbirilor,
■> ^ biri a fost consacrată exa­ mania — ca ţări europe­ s-a -subliniat că problema
minării unui cerc larg de n e , — o acordă- evoluţiei cea mai arzătoare a zilelor
ip TERMIN; ECONOMICI, DE CAUT ATE probleme ale actualităţii situaţiei de pe continent noastre o constituie opri­
î politice internaţionale. S-a unde se află concentrate, rea cursei înarmărilor, tre­
subliniat că în viaţa inter­ în prezent, cele mai puter­ cerea la măsuri efective de
naţională s-a ajuns la o nice arsenale, îndeosebi nu­ dezarmare, în primul rînd
Toate drumurile forestiere trebuie situaţie deosebit 'de com­ cleare, ceea ce reprezintă de dezarmare nucleară, ea
o gravă ameninţare pentru
plexă, contradictorie, pe de
1
o parte afirmîndu-se tot existenţa civilizaţiei , pen­ element fundamental pen­
tru eliminarea principale­
executate conform pianului mai hotărît voinţa popoa­ tru însăşi viaţa popoare­ lor surse de confruntare şî
relor de a se dezvolta li­
lor din această zonă geo­
bere, intr-un climat de li­ grafică şi de- pe întreg a pericolului de război,
pentru eliberarea popoare­
Rezultatele obţinute de cator pe luna! octombrie o grai toate drumurile- prevă­ nişte, rar pe de- al'tă parte globul. în- acest context a lor de povara cheltuielilor
către colectivul de muncă depăşire de 6,9 la sută; zute; Mă bazez pe cele şap­ conţinuind- să se' manifes­ fost evidenţiată necesita­ militare, pentru îmbunătă­
al Grupului de şantiere Dar, de la aceste rezul­ te buldozere sosite de la te politica 'de- inegalitate tea; de a se depune efor­ ţirea climatului’ politie
construcţii forestiere şi in­ tate bune să revenim la... alte şantiere din ţară şi şi dominaţie, de amestec turi susţinute pentru ca re­ mondial, pentru accelera­
dustriale Deva, în perioada drumurile' forestiere'. Din care în 4—5 zile vor ajun­ în; treburile altor state; de uniunea de la Madrid să rea dezvoltării economico-
1
trecută din acest an, nu cauza nefinal izării lor, ge la locurile amintite, pe consolidare şi împărţire- a se încheie cu rezultate po­ sociale si ridicarea bună­
sferelor dte influenţă, care
sînt cele scontate. Desigur, r.F.E.T. Deva a rămas da­ sprijinul acordat de bene­ . generează- încordare- şi con­ zitive, să ducă la înfăptui­ stării tuturor naţiunilor.
rea unitară a- prevederilor
ne referim la activitatea toare economiei naţionale, ficiar in exaseutarea lucră­ stituie un serios pericol la Actului final, la convoca­ A fost evidenţiată nece­
desfăşurată pe teritoriul pînă la această dată,, cu rilor- — deja ara primit adresa- păcii; independentei rea unei conferinţe consa-- sitatea reglementării prin
judeţului nostru, în special ,mat multe miî de metri două autogredere,. pe cola­ şl securităţii naţiunilor. crată încrederii şi dezar­ mijloace paşnice, prin tra­
eubi masă lemnoasă; Tina borarea bună care va exîs- tative, a stărilor de încor­
la construcţia de drumuri S-a apreciat că; in aceste mării în Europa, să asigu­ dare' şi conflict, a tuturor
forestiere pentru HFJtUT. pentru aceste restanţe,, cum LIVIU BRAICA condiţii; se impune’ mai re’ continuitatea procesului diferendelor dintre state.
Deva. Din cei 10-1,2 Km; de arătau şi. altă dată, nu mult ca oricind întărirea de- edificare a' securităţii şi'
aparţine în întregime nu­
asemenea drumuri, prevă­ conlucrării tuturor state­ dezvoltare’ a cooperării pe
zuţi a se executa în. 1981, mai aSiC.F.r., ci şi altor (Continuare in pag; a 2-a) lor şl popoarelor pentru continent. S-a- apreciat că (Continuare în pag. a 4-a)
factori. Discutăm CU Ale­
pînă în prezent s-au recep­ xandru Boşorogan, directo­
ţionat şi predat beneficia­ rul grupulUf de' şantiere:
rului doar 38,8' Tun, Ceea — Dificultăţile âvute în cronica Întrecerii socialiste
ce este destul de puţin realizarea' planului de in­
dacă avem în vedere tim­ vestiţii pe 1981 se datorea­ Planul cheltuielilor materiale, re­
pul scurt care a mai ră­ ză, în primul rî'nd,, neasi- pe rece luni ducere ce se regăseşte şl
mas pînă la finele anului, gurării parcului de utilaje în beneficiul suplimen­
fără a mal lua în consi­ terasi'ere şi, în al doil'ea îndeplinit tar — peste 3 milioane
derare surprizele actualului rînd, nefinanţării. lucrărilor Ici — obţinui în între­
anotimp. de către beneficiar la ter­ I. VI. Orăşlie rapor­ prindere în cele 10 luni
Pentru a prezenta o ima­ menele stabilite...f,ipsji, .unor tează îndeplinirea sarci­ de activitate:
gine mai cuprinzătoare ,a- -utilaje- de bază. —■/ buldo- nilor de producţie pe cele
supra activităţii de^lâş'.iţra^'-. .. zere T- a făcut ca drumu- 10 luni care au trecut Economii
din acest an. Preocupa­
te precizăm că la nivelul ,1-ile auto din zonele yTîmpu, rea pentru mai buna or­ de carburanţi
judeţului Hunedoara, pla­ Prislop; Girbavu,' Strîm- ganizare a muncit, utili­
nul producţiei industriale ba II etc.. să nu fio ataca­ zarea' la- întreaga capaci­ Organizîndu-Şi temeinic
ai grupului, pe nouă luni, te şi, firesc, I.F.E.T. Deva tate a maşinilor şi utila- lucrul; exploatând raţio­
a fost depăşit cu' 2,7 mi­ să nu ppată exploata lem­ jeTor din dotare s-a ma­ nal maşinile şi efectuînd
lioane lei, Ia construcţii- nul din .parchetele respec­ terializat intr-un rezultat în timp şi de calitate re­
montaj cu 431 000 lei-, prelii- tive. însă pînă lă sfîrşi'tul de prestigiu — 75 de raa- paraţiile, colectivul do
minîndu-se- la acest indi­ anului.- vin«,, ex^e'uta • infe- şini-unelte, executate su­ muncă al secţiei Vulcan
________ "■ _______________ plimentar sarcinilor de din cadrul Autobazei de
1
plan, au fost expediate transport a C.M.V.J. a c-
IN ¡NTIMPINÁMA beneficiarilor din- întrea­ conomisit de la începu­
ga ţară. în acelaşi timp
ei au livrat partenerilor tul anului 7 000 litri mo­
din străinătate, peste con­ torină, 2 000 litri benzi­
„ZILEI RECOLTEI" tractele „la zi“, unelte a nă şi 900 litri lubrifianţi.
căror valoare depăşeşte în aceeaşi perioadă, in­
2,8 milioane Iei. dicatorul tone marfă ki­
Forţele satelor puternic Grija pentru gospodă­ lometri a fost depăşit cu
rirea sau "utilizarea ju­ 6 Ia sută, iar parcursul
dicioasă a materiilor pri­ mediu zilnic a fost de­
angajate ia încheierea culesului tT.ţr.M.If. eWşcibr. Toan' .Tosan, muncitor dise:[Îimat şi me şi; materialelor a fă­ păşit cu 50 la- sută. (Va-
conştiincios, lirei* eavrfii liv o muşină tic găurit sasiuri pentru cut posibilă reducerea sile Beldie, corespondent).
vagoneţ.U- de mină. ' Foto: VlftGIL ONOTU
porumbului
în aceste zile de toamnă, porumbul de pe ultimul r î'n sectorul iy al minei lucrează minerii pentru căr­ febrili, dar nu şi-au pierdut fost abandonată, dar impor­
toate' forţele satelor din hectar. Primim au terminat Aninoasa lucrează: de mulţi bune: Şi nu este vorba de cumpătul, toţi concentrin- tant este că şi in momen­ 1
Consiliul unic agroindus­ culesul cooperatorii din sa­ ani- un colectiv inimos, cu o infiltraţie oarecare, ci de du-şl atenţia spre găsirea te grele oamenii gindesc
trial Simeria. sînt puternic tul Totia, din brigada, con­ mare capacitate de mobili­ o viitură in toată puterea soluţiei. S-au formulat tot lucid, activ şi constructiv,
angajate la cules- şi,, lucrîn- dusă de Viorica Apostol. zare, care ştie să se con­ cuvintului; intr-un abataj — felul de idei. Unii au pro­ pentru cărbune. !
du-se din zori.- şi pînă sea­ Acum' se dă zor cu tăia­ centreze intr-o voinţă unică după spusele secretarului pus să se sape jompuri in Prin decantări nenumăra­
ra tîrziu, se dă. zor ca în­ tul şi transportatul * coce­ pentru a depăşi greutăţile. de partid din sector, Nicolae fiecare galerie transversală, te, prin nopţi albe ale unor
treaga recoltă de porumb nilor. Şi, trebuie să o spunem,, că Qiapă — apa vine ca pe o in care să se adune apa, oameni cum sînt minerii
să fie cît mai grabnic a- avut de înfruntat in ulti­ conductă de doi toii. apoi, cu pompe să fie re­
În sprijinul -cooperatori­ Constantin Gheorma, Gheor-
strînsă şi pusă la adăpost, lor de la C.A.P. Simeria mii doi-trei ani greutăţi cil ghe Patrolea, Constantin
în această săptămînă de au venit şi lucrau cu spor in zece alţi ani. Lăbuşcă, directorul minei,
muncă record în agricul­ muncitori de la Secţia i Acest colectiv, care abia Oameni care înving inimosul inginer Cornel Bur-
tură, premergătoare „Zilei scăpase de un foc endo­ lec, om care a traversat de
recoltei“, se munceşte cu C.S.H. de prelucrai-e a me­ ¡i gen printr-o bătălie- crince- trei ori icterul-, dar cheltu­
hărnicie şi însufleţire peste talelor, sectorul E.G.C.L.,. nă. şi pornise pe drumul re­ focul, oameni care ieşte zilnic Î0-—12 ore lă
tot şt- se obţin * rezultate fabrica de pîine şi lucră­ dresării, a trebuit să înfrun­ mină, a .inginerului şef Teo­
bune. La C.A.P. Băcia, tori din comerţ. împreună te o altă stihie a naturii înfruntă apa dor Cosma, om care trăieş- ţ ;
unde recoltarea porumbu­ cu ei munceau cadre de i 1 te mina, prin decantările a- r ’
la consiliul popular orăşe­ — viitura de apă . Valea Pri­
lui s-a încheiat, iar obliga­ boiului,, in care- se haldează cestor minţi şi inimi fierbinţi
ţiile la fondul de stat au nesc şi conducători ai uni­ de zeci dă ani steril, s-a s-a găsit o soluţie mai de
fost onorate, livrîndu-se 80 tăţilor respective. în total, transformat pe- nevrute in­ Alt necaz şi din nou alte fulată. Această soluţie se şi stabilitate şi mai eficientă,
tone porumb, s-au eviden­ erau la cules peste 150 de tr-un lac imens,, mai ales indirjjrl. Organizaţia de aplică, dar este considera­ în zona laminării stratului se
ţiat ţăranii cooperatori din oameni ai muncii. Tovară­ h in timpul' ploilor. Nimeni partid din sector, minerii cel tă ca intermediară deocam­ va merge în avans pe ver­
brigada condusă de Vero- şul Petru Mateevici,. pre­ mai buni, specialiştii minei dată. ticală. Aici se va colecta-
nica Pîrva. Aici, acum se şedinte şi inginer şef al u- n-ar fi bănuit aşa ceva a- au fost şi sint puşi la în­ Alţii au mers mai depar­ apa fără a mai ajunge in
taie şi se transportă coce­ nităţii,. întâlnit la marginea cum- 30' de ani, să zicem. cercare. Cum să evite, cum te şi chiar prea departe cu
nii, creîndu-se front de lu­ Dar, iată- că acum, o- mare să scoată apa ? Căci ea. în­ propunerile: să se sape o abataje: Se lucrează acum
cru mecanizatorilor pentru lanului unde se recolta parte din apele ce se co­ carcă şi acum costurile de galerie pe sub haldă, prin la aplicarea ei. O fac tot
executarea arăturilor de porumbul,, ne-a informat lectează in spatele baraju­ . producţie; împiedică oame­ care să fie evacuată apa. oamenii, tot oamenii capa­
toamnă. că pînă acum s-a strîns lui de steril şi-au găsit un nii- să' lucreze bine şi de­ Prea departe, pentru că a- bili să- treacă şl peste a-
recolta de pe mal bine de teriorează- calitatea cărbune­ pli'carea el presupune- lucrări ceaştă greutate, pentru căr­
„Astăzi — ne spuneau curs- nedorit — spre adincu- bune. t
tovarăşele Viorica Mareu* 50 ha- şl că un ajutor pre­ rile de cărbune. Coboară lui; umiditatea! fiind un’ in­ hidrologice de- mare anver­
preşedinte, şi Maria- Bacîu, ■ ţios îl dau şi muncitorii 500 de metri pe verticală dicator al calităţii. gură şi deosebit de- costisi­ CORNEL ARMEANU
Oamenii au devenit mai
abatajele in care
inginer şef, de Ta C.A.P. ţ pină în abatajele in care Oamenii au devenit mal toare. In ca toare. In consecinţă,, ideea a
Timpa — la noi se culege (Continuare în pag; a 2-a)