Page 96 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 96
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI
RUBRICA
-d*t ¿iAr -
mi MULTE. Şl BUNEI
lAMOTIIVIPURILE TINERETULUI iTi
16.00 Tch
Minusul din balanfa furajeră Tinere, ai trecut 16,05 Tcl<
17.00 Tra
17,IÎTAct
înseamnă diminuarea 15.00 Ate
18.25 Rev
vreodată pe „aleea riici
18,50 1001
produc{iei de lapte! 19.25 ACU
Teh
10.00
fruntaşilor“ ? 10,-15 Uni
Ferma de stat nr. 8 din turilor se întrevede posibi 20,20 Pra
reşi
Călan, a I.A.S. Haţeg, se litatea ieşirii din impas, 20,30 Tch
prezintă cu o restanţă fa- dar această soluţie nu Vi Aflindu-ne cu treburi pe la „II o
.ţă de prevederile planului zează perioada de stabula Exploatarea minieră Deva, „Co
prei
la zi de peste 2000 hl la ţie care se apropie. ' am dat şi de urmele lui. Nu Ue
producţia de lapte-marfă. Deşi efectivul total şi trebuie să vă Imaginaţi că a nad
Şeful fermei, Io'an Pascu, matcă stabilit pentru acest lăsat in viaţa acestui harnic 21,35 Inte
pop
şi inginerul Diniitrie Oţel an s-a depăşit, în organi colectiv fapte deosebite, ca 22,15 Tele
sînt de acord că nerealiza- zarea reproducţiei şi res S.I.L. Orăştie — depozitul de cherestea. Aspect de la sortarea scîndurii pentru doa re să impună respect. Nu,
rea producţiei stabilite şi pectarea regulilor de zoo- ge de butoaie. Foto: VIKGIL ONOIU „urmele“ lăsate de el sînt
insuficienta valorificare a igienă se mai întîlnesc o efemere ca ale umbrei pe Ml
potenţialului zootehnic îşi serie de carenţe. Faptul că zid. Pentru că el n-a avut
găseşte explicaţia în hrăni- operatoarele insămînţătoa- îngrijirea şi gospodărirea pieselor - măcar curiozitatea să vadă BUCUR
rea necorespunzătoare a a- re Olivia Ciobanu şi Anica unitatea în care ¡1 aştepta un dioprogr:
nimalelor, în special în Tudor ne-au prezentat o loc de muncă; o muncă ce Kadiyjuri
perioada de stabulaţie tre situaţie total diferită de garanţie în folosirea mal eficientă l-ar. fi făcut şi pe el util so presei; 8
diilor; 9, 1
cută. Cunoscînd consecin realitate privind situaţia cietăţii şl poate mindru de 0,05 Răsp
ţele, era de aşteptat ca fătărilor, că tineretul tau rosturile tinereţii lui. El a a- lor; 10,00
dintr-o asemenea lecţie rin aflat în tratament nu a parcului auto juns în postura bizară de om 10,30 Din
10,-15 For
aspră să fie - trase învăţă este separat de animalele cu contractul de muncă des Fcstivalu:
mintele de rigoare privind sănătoase denotă o slabă La Autobaza Brad, din sibile. Posibilităţile noastre riaşilor pentru recuperarea făcut pentru absenţe nemo tarea Ko
asigurarea bazei furajere preocupare pentru îndepli cadrul I.T.A. Deva, efor sînt multe. Prin urmare a „tot ce se poate refolosi“ tivate fără măcar să fl pres letin de ţ
nul pioni
pentru iarna viitoare. nirea atribuţiilor ce le re turile pentru folosirea cu s-a acţionat în cunoştinţă pentru efectuarea unor re tat un ceas de muncă. Nu *>rcmicră
Departe de a se înfăptui vin.. Să nu mai amintim maximă eficienţă economi de cauză la fiecare loc de paraţii de calitate. Iată şi mele lui — Marin Oncoş. lAuletin i
un asemenea deziderat, fer că se prelimina o nereall- că a resurselor interne se muncă, stopîndu-se risipa, numele cîtorva asemenea Virsta — 25 de anî, locul In comoara
12.20 Orii
ma - înregistrează un defi zare de circa 70 de viţei, desfăşoară concomitent cu urmărindu-se realizarea de oameni: Aurel Suba, Con care era aşteptat — flotaţia Cintecc p
cit — chiar în condiţiile în acelaşi timp pierzîndu-se cele pentru înlăturarea ho- economii. stantin Orga, Richard Bar- de minereuri Deva. Un tînăr la 1 la 3;
eîncl va strînge' toate re din efectiv prin mortali tărîtă a risipei de mate — Ce rezultate s-au ob bery, Ioan Marcu — meca de 25 de an!, care n-are taţilor; I
sursele de nutreţuri de ca tăţi şi sacrificări mai mult riale şi combustibili. Con- ţinut pînă acum ? nici auto, Ioan Benea — nici un rost temeinic in via 16,13 Ci
re mai dispune şi va primi . de 80 de animale (!). electrician, NicolaC Mieu ţă,. care, după cum ne In „Gcorgc
ordonate
— sudor şi alţii.
cantităţile pentru care are Este apreciabil faptul că T0A7E MATERIALELE REF0L0SIBILE- formează organul municipal Rom&hia
date repartiţii — de circa s-au iniţiat unele acţiuni O preocupare bună con de miliţie, constituie o pro de mîine
2 000 tone ia' sortimentul de modernizare a adăpos semnăm şi din partea co blemă şi pentru organele de 16,55 Sfat
suculente,- precum şi de turilor, însă trebuie inten lectivului de muncă al a- stat prin viaţa parazitară pe Buletin d
versul fa
peste 500 tone la fibroase sificat ritmul acestora, ast telierului de transport că care o duce. ce popul,
şi grosiere. Evident, este fel îneît sa fie încheiate semnăm doar clteva din — De la începutul anu-. lători, care, din cîte ne Cînd intri şî cînd ieşi din diseografi
20,00 Bite]
inadmisibil ca venirea ier grabnic toate lucrările. De tre principalele căi de ac lui, preocupările noastre spunea Sabin Şiler, şeful incinta Exploatării miniere 20.20 Con
nii să găsească ferma cu asemenea, s-a asigurat şi o ţiune ale colectivului în pe această linie se conc-re- • A/utogării • din Brad, se Deva, te urmăresc parcă 20,15 Cad
un asemenea minus fără stabilizare a îngrijitorilor, aceste direcţii. tizează în realizarea unor străduieşte zi de zi să a- ochi vii şi pătrunzători. Este, O zi intr
nici un fel de acoperire, unii dintre aceştia cum sînt — Mai mult ca oricînd, economii la preţul de cost şigure o exploatare raţio desigur, doar o Impresie, pen terii ni
Non stop
deficitul din balanţă -avînd Constantin şi Elena Boaru, în acest an s-a acordat o de peste un milion lei. în nală, cit mai eficientă a tru că de-a stingă şi de-a TIMIŞO
implicaţii nefavorabile a- Floarea Iacob, Toader Lă atenţie deosebită folosirii cadrarea severă a fiecărui dreapta aleii de acces in u- maţiile zi
supra producţiei de lapte, cătuş, Ion Moceanu, Ioana chibzuite a bunurilor ma conducător auto în norme parcului de autobuze. Pe nltate se află expuse chipu tatea in
opt luni indicele de utili
pe 1982 •
care şi aşa., se găseşte la un Rusu şi alţii dovedind răs teriale încredinţate — sub le de consum la combus zare a capacităţii maşini rile fruntaşilor in producţie. mare larj
nivel nesatisfăcător. Con pundere sporită şi conştiin linia electricianul Ociavian tibil, la piesele de schimb lor pentru călători a fost Pe pieptul multora dintre ei tăţilor ere
ducerile fermei şi I.A.S. ciozitate în realizarea sar Oana, secretarul comitetu necesare a devenit o ne strălucesc cite 4—5 însemne Timişoara
. nu-si pot îngădui să accep cinilor de producţie. Valo lui de partid pe autobază. cesitate Stringentă. O aten depăşit cu 24,4 la sută, iar de fruntaşi, ordine şi medalii ieri şi d
uşoară;
te asemenea situaţie, lipsa rificarea potenţialului zoo Colectivele atelierelor de ţie majoră se acordă, de la marfă cu 3 la sută. Tot prin care li s-a cinstit mun întreabă,
furajelor afectînd serios tehnie impune însă măsuri transport călători şi marfă asemenea, recuperării pie odată, la Autobaza Brad ca. Tinere care nu ai avut pund; 1.9, (
soarta indicatorilor de plan energice pentru completa s-au preocupat cu răspun selor şi subansamblelor de. s-au organizat în acest an măcar curiozitatea să vezi tecul şi j
de muzici
ai fermei zootehnice şi ai rea balanţei furajere, pen dere de înfăptuirea sarci la • maşinile casate, chiar mai multe acţiuni de co locul de muncă ce ţi se ofe ncască al
întreprinderii în ansamblul tru întărirea spiritului de nilor trasate în acest con recondiţionării unor - re lectare a. materialelor — rea, ai trecut vreodată pe o ascultător
său: ordine şi disciplină, a răs text de către conducerea pere. La noi este o iniţiate de comitetul U.T.C., asemenea alee a fruntaşilor ? misiunea
Este adevărat cu prin punderii tuturor lucrători superioară de partid, ac- regulă: numai pe ba secretar Ioan Achirn — Ştii cită mindrie exprimă chi meniu] pi
tinerilor
creşterea în anul viitor a lor din această fermă faţă ţionînd insistent pentru za pieselor uzate şi re soldate cu strîngerea şi purile acelor oameni, de cită idei — ,
suprafeţei destinate produ de soarta indicatorilor de recuperarea şi reintrodu cuperate putem primi de valorificarea unor impor cinstire se bucură ei in ora C. Ţoiu ;
cerii furajelor, şi printr-o plan. cerea în circuitul produc la magazie alte piese re tante cantităţi de materia şul in care trăiesc şl mun rl- , \
mai bună structură a cul N. TlRCOB tiv a materialelor refolo- condiţionate la A.R.A. le : 23 tone fier vechi, 6 cesc ? Cit de bine i-ar sta
Brad. Recondiţionăm totuşi tone fontă, 400 kg alumi tinereţii tale să le semene m
cî-teva, dar puţine. ■ lor. Dar tu nu vrei. De ce
niu, 400 kg alamă, 2,3 tone
Maistrul Traían Herţa, nu vrei ?
DEVA:
lN IlTÎlPIMEĂ „ZILEI BOUE 8“ de la atelierul marfă, ne-a plumb etc, ' ION CIOCLEI tria); Tot
vorbit despre grija mese- LIVIU BRAICA Partizanii
HUNEDOî
la dragos
ra); Logo
tul);
Forţele satelor puternic angajate Toate drumurile forestiere trebuie Condiţii mai bune structorul)
Joci
ta); Fetiţ
executate conform pianului de muncă Po drum
rea gran;
la încheierea culesului porumbului Oficiul judeţean de difu brie); Ac
(Urmare din pag. 1) derea finalizării investiţii zare a presei din cadrul circular i
PENI:
Recursul i
(Urmare din pag. 1) lor din plan. Pentru a nu Direcţiei judeţene de poştă rille I-D
ta între noi în continuare. se mai repeta situaţia din şi telecomunicaţii — Deva VULCAN :
de la I.M.M.R. care, aşa — Din cîte cunoaştem, acest an, trebuie luate mă a fost dotat cu mobilier ceafărul);
(Muncitori
cum s-au angajat, au strins şantierul din Deva se con suri hotărîte din partea nou pentru prelucrarea urmele tij
recolta de porumb de pe fruntă cu o acută lipsă de factorilor de răspundere, presei periodice. De men PETRILA:
10 ba, iar acum taie şi <3S' : forţă de muncă. Ce s-a în în vederea pregătirii cores ţionat că acest mobilier te, bunlcu
transportă cocenii. La fon treprins pentru completa punzătoare a lucrărilor de este prevăzut cu căsuţe co AN IN O AS.
tofonului •(
dul de stat s-au livrat 56 ¡I ; , rea efectivelor ? investiţii aferente anului respunzătoare fiecărui ofi RICANI:’ C
tone, iar la F.N.C. 76 tone ' A- — S-au luat măsuri pen 1982, capitol la care din ciu şi prin introducerea a- Rajgrad (î
de porumb. tru recrutarea' numărului 33 de proiecte de execuţie cestui sistem se uşurează Kojalc la I
roşie) ; GI
Aceeaşi activitate rodni de muncitori necesari 1-a mult munca personalului ta divină
că, la culesul porumbului- drumurile forestiere, iar a- în plan, pînă în prezent de la .oficiile din judeţ. PRAŞTIE :
(Pairi:
ga
se desfăşoară şi pe ogoa cum, prin sporirea numă sînt asigurate doar trei (Ştefan ’Varga, corespon sărbătoare
rele C.A.P. Bobîlna, Rapol- rului de utilaje, putem sa proiecte. dent). GIU-BAI :
tisface planul de puneri în (Casa de ¡<
tu Mare şi Sîntandrei. Toţi funcţiune. Pe linie organi Ani turn
membrii brigăzii din Ra- zatorică s-a stabilit un co BRAZI : C
polţel, ne spunea Cornel lectiv condus de Panteli- CĂLAN ;
Tărăpoancă, inginerul şef mon Bărbulescu, din cadrul Hua (Ci
simeria: :
al C.A.P. Rapolt, care toc grupului, care se ocupă în (Mureşul);
mai cobora de la volanul special de organizarea şi (Lumina).
unui autocamion cu care impulsionarea activităţii la
făcuse un transport, sînt punctele de lucru, de re m
la cules porumb, iar cei cuperarea restanţelor la
lalţi la sfeclă şi la grădi C.A.P. Ruşi. Mecanizatorul Gheorghe Oaitlă, împreună cu şantierele din Deva şi Ha
Timpul
nă. Pînă acum a fost strîn- cooperatorii Liviu Eoanta şi Şofron Bâtucă, transportă co ţeg. Un singur aspect mai 28 octomb
să recolta de pe 67 ha, iar cenii de porumh de pe o suprafaţă de 10 ha. trebuie rezolvat: asigura va fi reia
în paralel cu culesul se rea materialelor necesare rul mal
consolidării l u c r ă r i l o r cădea ploi
taie • şi se transportă coce (127 000 tone, din care tul va si
nii. Obligâţiile la fondul de leşul porumbului. Aici, din cocenii din cîmp. Asigu- 72 000 pentru drumurile fo Intensifică]
porare de
stat şi la F.N.C. se onorea cele 135 ha s-au cules 63 rînd o mai bună organiza restiere), în care scop so sud-est şî
ză pe măsura. culesului, ha. într-un ritm susţinut re a muncii şi o judicioasă licităm din nou sprijinul rile rnaxin
porumbul fiind transportat se desfăşoară culesul po folosire a forţelor şi mij consistent al beneficiaru se între 1!
cele minh
direct din cîmp la baza rumbului la C.A.P. Sîntan loacelor de transport, toa lui. grade.
La mun
de recepţie. Ţăranii coope drei, unitate unde s-a strîns te unităţile acestui consi Analizele săptămînale e- să, -u cei
recolta de pe 131 din 171 liu vor să întîmpine „Ziua
ratori din brigada din sa fectuate de G.S.C.F.I. şi cădea ploi
ha. Toate forţele satului recoltei“ cu porumbul cu I.F.E.T. au condus, totoda Pionierii hunedoreni ajută in aceste zile la sortarea ear- izolat Iapa
tul Foit, condusă de Ilea se află mobilitate la recol les şi pus la adăpost, cu tă. la rezolvarea operativă tofilor in depozitul CX.F. In fotografie: purtătorii cravatelor rafale de
(Meteorolo
na Săvuţ, au terminat pri tarea porumbului, iar eu obligaţiile contractuale o- a unor neajunsuri, la cola-, roşii cu tricolor de la Şcoala generală nr. 2 Hunedoara. Ludovic P
Foto: IOAN VLAD
mii, pe C.A.P. Bobîlna, cu- trei remorci se transportă norate integral. borarea mai strînsă în ve-