Page 99 - Drumul_socialismului_1981_10
P. 99
IUzita oficială in România
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI - V A !
a preşedintelui R.F. Germania,
Karl Car
^/\VSy —-raH JU0imHUNEI) 5M£
SOCIALISMIIXI le de tehnica tensiu colae Buşui, preşedintele
Se vizitează laboratoare
Republicii
Preşedintele
executiv
Comitetului
al
Federale Germania, Karl
Consiliului popular jude
nilor înalte, aparate e-
Carstens, şi celelalte per
soane oficiale .vest-germa
maşini electrice, patru din
ai organelor locale. Nume
ne au plecat, miercuri în- lectrice, de acţionări şi ţean, de alţi reprezentanţi
'ORGAN-AL COMITETULUI JUDE' LEAN HUNEDOARA AL P C IÜÜ tr-o călătorie prin ţară, cele 32 de laboratoare ale roşi cetăţeni veniţi în în-
acestei facultăţi, preşedin
pşntru a cunoaşte aspecte
timpinare î-au salutat cu
1 Şl AL C O N S I L I U L U I ale dezvoltării economice tele R.F. Germania expri- căldură pe înaltul oaspete.
şi sociale a României. mînd cuvinte de apreciere De la aeroportul din Ca
Prima escală s-a făcut la faţă de rezultatele obţinu ransebeş, coloana oficială
Craiova. Pe aeroportul te pe linia colaborării din de maşini s-a îndreptat
municipiului, preşedintele tre cadrele didactice, stu spre Reşiţa, unde preşedin
Anul XXXIII, nr. 7457 JOI, 29 OCTOMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani Kai'l Carstens şi ceilalţi denţi şi unităţile econo tele Karl Carstens a fă
oaspeţi au fost salutaţi de mice. cut o vizită la sediul So
Miu Dobrescu, preşedintele La sediul central al uni cietăţii mixte româno-vest-
Comitetului' executiv al versităţii oaspeţilor li s-a germane „Reşiţa-Renk“ S.A.
PRIORITĂŢI In agricultură Consiliului popular jude vorbit despre activitatea Aici, înaltul oaspete a
universităţii, le-a fost pre
ţean Dolj.
Sînt de faţă numeroşi zentată o cuprinzătoare ex fost informat despre acti
vităţile comune de pro
cetăţeni' ai Craiovei, care poziţie reunind realizări ducţie ce se concretizează
aplaudă pentru prietenia ale studenţilor şi cadrelor în realizarea de diferite ti
DE LA COMANDAMENTUL JUDEŢEAN dintre ţările şi popoarele didactice obţinute în pro puri de reductoare şl o ga
PENTRU COORDONAREA ACTIVITĂŢI! ÎN AGRICULTURĂ noastre. cesul complex de integrare mă largă de roţi dinţate.
Cel dintîi obiectiv al vi a învăţămîntului cu pro
zitei este întreprinderea ducţia şi cercetarea. Vizitîndu-se apoi halele
„Electroputere”, unitate de La piecare, adresîndu-se . de fabricaţie, amplasate pe
încheierea recoltării porumbului, agricole să se intensifice arăturile de primă mărime a industriei cadrelor didactice şi stu platforma industrială Re-
toamnă, astfel ca pînă la 15 noiembrie, denţilor craioveni prezenţi, şiţa-Câlnicel, preşedintelui
, legumelor şl sfeclei furajere electrotehnice româneşti.
ogoarele şă fie terminate pe întreaga su Preşedintele Karl Cars preşedintele Karl Carstens R.F. Germania 1 se prezin
• Printr-o mobilizare mai activă a tu prafaţă planificată a fi însămînţată în tens a vizitat fabricile de le-a adresat calde urări de tă cîteva din aceste pro
turor forţelor de la s.ate şi printr-o mai primăvară. în acest scop va trebui orgar aparataj şi de transforma succes. duse realizate la un înalt
La amiază, în onoarea „ nivel tehnic.
bună organizare a muncii să se treacă nizată mai bine şi impulsionată acţiunea toare mari, precum şi la preşedintelui Karl Carstens,
peste tot la încheierea urgentă a recol de eliberare a terenurilor de coceni. Ziuă boratorul de mare putere. preşedintele Comitetului E- în cadrul discuţiilor din
tatului porumbului şi a legumelor-rădă- şi noaptea să se lucreze la transportul Pe parcurs sînt prezentate, xecutiv al Consiliului tre oaspeţi şi gazde se re
cinoase care se mai află în cîrnp. Porum cocenilor şi efectuarea arăturilor de toam în expoziţii principalele popular judeţean, Miu Do levă buna conlucrare din
bul să fie recoltat în saci pentru a uşura nă. Munca mecanizato'rilor să fie organi realizări ale specialiştilor brescu, a oferit un dejun. tre specialiştii români şi
transportarea operativă la bazele de re zată pe două schimburi în aşa fel îneît şi muncitorilor craioveni. în timpul dejunului, pre cei din R.F. Germania şi,
cepţie. Să se asigure, de asemenea, sor în încheierea vizitei pre şedintele Comitetului exe în general, bunele relaţii
tarea legumelor-rădăcinoase în spaţii aco toate tractoarele şi maşinile agricole să fie şedintele R.F.G. a semnat cutiv al Consiliului popular de cooperare existente în
perite, pentru a le feri de ploi. La recol folosite din plin. Să se ia măsuri ca trac în cartea de onoare a uni judeţean Dolj şi preşedin tre cele două ţări.
tăţii avînd cuvinte de înal
tarea şi sortarea legumelor este necesar toarele care lucrează la arat să fie con tă apreciere pentru talen tele Republicii Federale în încheierea vizitei, pre
să participe cu forţe sporite şi unităţile centrate în formaţii, pentru a se putea tul şi hărnicia specialişti Germania au rostit toas şedintele Karl Carstens,
cu consumuri colective. în acelaşi timp asigura atît asistenţa tehnică, cit şi • rit lor şi muncitorilor între turi. semnînd în cartea de onoa
este necesară strângerea, transportul şi în- murile zilnice planificate. prinderii. - Rupă-amiază, preşedinte re a întreprinderii, a mul
silozarea fără pierderi a sfeclei furajere, S-a vizitat apoi Faculta le Karl Carstens şi cele ţumit pentru ospitalitatea
în ce priveşte sfecla de zahăr, trebuie Strîngerea tuturor resurselor tea de electrotehnică a u- lalte persoane din suita sa, de care s-a bucurat şi a
intensificată acţiunea de decoletare şi de furaje, organizarea mai bună niversităţii din localitate. însoţiţi de oficialităţile ro urat specialiştilor români
predare la bazele de recepţie, precum şi a muncii în zootehnie şi sporirea La sosire preşedintele R.F. mâne, şi-au continuat că şi vest-germani noi succe
preluarea de către cooperaţia de consum Germania a fost întîm- lătoria în judeţul Caraş- se în conlucrarea lor pen
a tuturor cantităţilor din gospodăriile producţiei de lapte pinat de Marin Rădoi, ad Severin. La sosirea pe ae tru realizarea unor produ
populaţiei care au cultivat sfeclă de zahăr. junct al ministrului edu roportul din Caransebeş, se de înaltă tehnicitate.
® în aceste zile trebuie urgentată ter
minarea strîngeril tuturor resurselor de caţiei şi învăţămîntului, de oaspeţii au fost întîmpi-
Predarea de urgenţă a porumbului furaje de pe cîmp şi însilozarea lor fără cadre didactice si studenţi. nati cu cordialitate de Ni- (Continuare în pag. a 4-a)
la fondul de stat
pierderi. De asemenea, este necesară în
tărirea preocupării tuturor conducerilor
« Toate unităţile agricole care mai au
de predat porumb la fondul de stat să ia unităţilor agricole, consiliilor populare, IN ZIARUL DE AZI : SARCINA RE RĂSPUNDERE A M1NERI10R VĂII JIULUI
măsuri urgente pentru predarea la ba consiliilor unice agroindustriale şi orga HAI MULT CARBl]i\lâ PK\TRU COI S
zele de recepţie a ultimelor cantităţi, ast nelor agricole judeţene pentru organiza • Tribuna experienţei
fel că această lucrare să fie imediat în rea mai bună a muncii în fermele zoo înaintate
cheiată. Să se asigure transportul-întregii tehnice, în scopul asigurării furajării ani • Fond de marfă supli Minerii din Lupe» propui
cantităţi de porumb fără nici o pierdere. malelor, îmbunătăţirii condiţiilor zoovete- mentar, îmbunătăţiri
rinare în adăposturi şi sporirea produc în aprovizionarea şi
Intensificarea arăturilor de toamnă ţiei de lapte. Nu trebuie să se admită în desfacerea mărfurilor concrete de îmbunătăţire a
pe toate suprafeţele nici o unitate scăderea producţiei. Pentru • „Cîntarea României" .
aceasta este necesar să se organizeze calităţii cărbunelui
e Concomitent cu celelalte lucrări prio peste tot furajarea suplimentară a lotu • Sport
ritare să se ia măsuri ca în toate unităţile rilor de vaci de lapte.
îmbunătăţirea cărbunelui cărbunelui se poate face la
cocsificabil preocupă tot mina noastră în primul
mai mult colectivele de rînd prin intensificarea a-
ÎN ÎNTÎMPINAREA „ZILEI RECOLTEI*' muncă din întreprinderile legerii manuale a sterilului
miniere. O importanţă deo
vizibil la toate punctele
sebită prezintă însă faptul unde aceasta este posibilă,
Legumele - grabnic recoltate şi valorificate că această preocupare se aiît în subteran cît şi la
regăseşte în
0 sarcină importantă — preluarea sfeclei cadrul forma
suprafaţă. Dar succesul a-
ţiilor de lucru, a brigăzilor cestei acţiuni depinde de
Acum, în toate fermele C.A.P. Rapoltu Mare. De de zahăr de la gospodăriile populaţiei mineri din abatajele conştiinciozitatea şi răspun
de
legumicole se acţionează aici s-au livrat în total minelor, locurile unde de derea cu care acţionează
cu forţe sporite pentru ca peste 240 tone de rădăci Acţiunea de recoltare, (33 tone), Romos (36 tone), fapt se poate acţiona cel fiecare şef de biâgadă, fie
întreaga recoltă să fie grab noase, din care aproape transport şi preluare a sfe Şoimuş (22 tone), Sălaşu mai bine pentru îmbunătă care membru al formaţii
nic strînsă şi valorificată. 100 tone în ultimele două clei de zahăr de la gos de Sus (16 tone), iar cele ţirea calităţii cărbunelui. lor de lucru. De asemenea,
Din unităţile producătoa zile. La ferma legumicolă podăriile populaţiei de că din Balşa, Orăştioara de Pentru a sublinia cîteva di consider că la abatajele ca
re din cadrul Consiliului a C.A.P. Simeria se mun tre cooperaţia de consum Sus, Cerlej, Toteşti, Vorţa, recţii de acţiune în acest meră este necesar să se
unic agroindustrial Sime- ceşte la recoltarea morco trebuie intensificată. Aceas Gurasada, Luncoiu de Jos, sens redacţia a organizat execute corect susţinerea şi
ria s-au recoltat şi livrat vilor de pe ultimul din Burjuc, Certeju de Sus, la mina Lupeni o masă ro podirea abatajului, conform
aproape 2 500 tone de le- cele 10 ha cultivate, a pă ta deoarece cantităţile pre Lăpugiu de Jos, între 1 şi tundă, la care au fost in monografiei de armare,
gume-verdeţuri, din care trunjelului, sfeclei roşii şi luate pînă acum sînt foar 10 tone. Consiliile popu vitaţi mai mulţi şefi de bri pentru prevenirea surpări
roşii şi gogonele 320 tone, verzei de toamnă. Această te mici. Cantităţi mai mari lare, împreună cu coopera gadă : Victor Butnaru, Ioan lor şi a căderilor de steril
ardei 110 tone, varză şi co unitate a trimis spre,cen au preluat cooperativele tivele de consum trebuie Kacso, Ioan Buduliceanu, în cărbune“.
nopidă peste 600 tone, trele de desfacere şi pen de consum Dobra (105 to să mobilizeze pe toţi cetă Vasile Ciopeica, Ion Divri-- V. Ciopeica : „Referin-
rădăcinoase 1 240 tone şi tru însilozări peste 150 to ne), Zam (75 tone), Hărău ţenii, astfel ca sfecla de ceanu şi Mihai Blaga. Re du-mă tot la abatajele ca-
altele. în frunte se află ne de rădăcinoase. (69 tone), Rapoltu Mare zahăr' să fie recoltată şi dăm mai jos opiniile şi
ferma I.A.S. Simeria, care N. BADIU (45 tone), Sîntămăria Orlea predată cit mai urgent. propunerile acestora. C. IOVĂNESCU
a livrat peste 900 tone de V. Butnaru: „Consider
legume. Acum, aici' se lu că îmbunătăţirea calităţii (Continuare în pag. a 3-a)
crează de zor la recolta
rea rădăcinoaselor — mor I
covi şi pătrunjel — şi a fruntea acţiunii situlndu-sc
verzei. Din recoltarea pă Lazăr Huh, Maria Muntean,
trunjelului rezultă multă Traian Nicoară, Petru Jurea,
Petru Morar, Remus Luca si
frunză (verdeaţă). Ferma alţii. R ELEVI LA SORTA
a oferit-o C.L.F., odată cu TUL CARTOFILOR. Aproape
H MAGAZIN PENTRU PRE
o cantitate apreciabilă de ZENTARE ŞI o mie de elevi şi pionieri de
DESFACERE la şcolile generale nr. 1, 2,
' mărar verde, dar oferta a A MOBILEI. Cooperativa de Orăştle, 1, 2 Brad şi l, 2 Ha
fost refuzată. De ce ? Nu producţie meşteşugărească ţeg au participat la sortarea
se ştie. Fapt este însă că „Moţul“ din Brad a deschis cartofilor şi legumelor in u-
în magazinele C.L.F. nu. gă la Deva, pe bulevardul De- nităţile agricole din zonă sau
magazin
cebal,
de
pre
un
seşti o frunfcă de pătrun zentare şi desfacere a mobi la C.L.F. ¡3 CU FORŢE PRO
satului
Căi-
PRII.
Locuitorii
jel sau un fir de mărar. lei. Sînt expuse dormitoare, nelu de Sus au construit cu
camere
şi
Trustul horticulturii şi de zi, combinate pentru camere forţe proprii — fonduri bă
mobilier
ho
I.J.L.F. au datoria să lă luri, bucătării etc. ţa INIŢIA neşti şi muncă — o maga
murească acest refuz, pen TIVA LAUD ABILA. La ini zie pentru mărfuri şi amba
laje necesară magazinului să-
tru că nu este admisibil să ţiativa comitetului cetăţenesc iesc din localitate.
de părinţi de la Şcoala ge
nu se valorifice întreaga nerală din Vălişoara s-a or
recoltă de legume-verde- ganizat o acţiune de tăiat şi
ţuri. transportat lemne pentru asi
gurarea încălzirii şcoUi în a-
Aproape 300 de oameni I.A.S. Mintia, ferma nr. 5. Mecanizatorul Constantin Butoi reglează plugul pentru ară nolimpul rece. 30 de părinţi
se află zilnic la recoltarea turile ce le execută pe o tarla de 20 ha. Foto: VIRGIL ONOIU au răspuns „prezent", în
rădăcinoaselor la ferma
