Page 1 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 1
Preşedintele prezidiului R . S . F . Iugoslavia, Serghef
Kraigher, va face o vizită oficială in ţara noastră
|á¡¿ Nicolae invitaţia tovarăşului România, tovarăşul Serghei de prietenie în Republic®
La
Ceauşescu,
preşedintele
Kraigher,
secretar
Pre
general al Partidului Co zidiului Republicii Socia Socialistă România în pri
ma jumătate a lunii noiem
munist Român, preşedinte liste Federative Iugoslavia, brie 1981.
SOCIALISMUL A P E L U L
va .efectua o vizită oficială
le Republicii Socialiste
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C pentru dezarmare şi pace e! Frontului Democraţiei şi
S I A L C O N S I L I U L U I
Unităţii Socialiste din Republica Socialistă România
/.......
Anul XXXIII, nr. 7460 DUMINICĂ, 1 NOIEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani
Biroul Executiv al Consiliului Naţio să mobilizeze şi mai mult forţele poporu
nal, al Frontului Democraţiei şi Unităţii lui român în înfăptuirea politicii princi
Socialiste, întrunit în şedinţă lărgită la piale, . constructive, promovate pe arena
Bucureşti, în ziua de 30 octombrie 1981, mondială de România socialistă, de pre
Vizita de lucru şi-a însuşit în unanimitate preşedintele ţă şi şedintele ţării, să sporească contribuţia
aprecierile
expuse
considerentele
de
poporului nostru la măreaţa luptă a for
rii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cu pri ţelor înaintate, progresiste, a maselor largi
pretutindeni,
populare
de
să-şi
hotărîte
Nicolae Ce vire la situaţia internaţională actuală, la apere liniştea, munca paşnică, viaţa, li
căile de depăşire a problemelor grave co
confruntă omenirea, precum şi propune bertatea şi independenţa.
rile cu privire Ia desfăşurarea unei Vaste România socialistă, preşedintele Nicolae
iu judeţele Brăila şi Galaţi acţiuni politice de masă în ţara noastră, Ceauşescu se bucură de un binemeritat
menite
manifestarea
permită
să
puternică
prestigiu pe arena mondială, pentru con
a voinţei de pace a poporului român, a secvenţa şi lioiărîrea cu care militează în
T o v a r ă ş u 1 Nicolae în parte în perioada actua şi de stat sînt salutaţi de botărîrii întregii naţiuni socialiste de a scopul lichidării factorilor de încordare,
Ceauşescu, secretar genera] lului cincinal. primul secretar al Comite acţiona neabătut împotriva intensificării tensiune şi conflict din viaţa internaţio
al Partidului Comunist Ro Noua vizită de lucru în tului judeţean Brăila al cursei înarmării, • pentru dezarmare gene nală, pentru soluţionarea problemelor com
uan, preşedintele Republi judeţul Brăila a constituit, P.C.R., de membrii biroului rală şi, în primul rînd dezarmare nu plexe ale lumii de azi în concordanţă
cii Socialiste România, a ca toate întîlnirile ante Comitetului .judeţean, de cleară, pentru securitate, colaborare şi cu interesele şi năzuinţele vitale ale po
început sîmbăţă, 31 octom rioare ale secretarului ge ministrul industriei con pace în întreaga lume. poarelor. Un profund ecou şi o deplină
brie, o vizita de lucru în neral al partidului cu oa strucţiilor de maşini, de Consiliul Naţional al F.D.U.S. dă o înal aprobare au găsit în rîndul opiniei pu
judeţele Brăila şi Galaţi. menii muncii din această reprezentanţi ai' Consiliului tă apreciere iniţiativei tovarăşului Nicolae blice internaţionale nenumăratele propu
Conducătorul partidului şi parte a ţării, nu numai un oamenilor muncii din în Ceauşescu, pătrunse de un spirit de înaltă neri şi iniţiative concrete ale ţării noastre,
statului nostru participă, prilej de bilanţuri îmbu treprindere. grijă şi răspundere pentru viaţa şi liniş ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu, îu
totodată, la manifestările curătoare, dar şi un mo Vizita de lucru a secre tea popoarelor, pentru destinele civiliza direcţia opririi cursei înarmărilor, a tre
prilejuite de sărbătorirea ment deosebit de impor tarului general al partidu ţiei umane, pentru făurirea unei 'lumi a cerii la măsuri practice de reducere a
„Zilei recoltei“.“ tant pentru stabilirea căi“ lui începe în această at prieteniei şi colaborării paşnice între toa cheltuielilor, efectivelor militare şi arina-
lor practice, concrete care mosferă de puternic entu te naţiunile. Considerăm că această nouă
Secretarul general al să asigure realizarea în ziasm.
partidului este însoţit în a- Gazdele informează că, şi importantă iniţiativă este de natură (Continuare în pag. a 3-a)
cele mai bune condiţii a
ceastă vizită de tovarăşul prevederilor actualului cin în răstimpul de un an care
Ilie Verdeţ, de alţi tovarăşi cinal. a trecut de la ultima vi
din conducerea de partid zită, cele mai multe dintre
şi de stat. . ^ Ora 9,00. Elicopterul pre sarcinile încredinţate de
zidenţial aterizează pe
Î n t î l n i r e a tovarăşului platforma întreprinderii de secretarul general al parti
Nicolae Ceauşescu cu cei utilaj greu „Progresul“, în dului au prins viaţă, iar
ce trăiesc şi muncesc pe incinta căreia domneşte o celelalte se află în curs de
meleagurile brăilene a atmosferă de puternic en realizare.
constituit un nou şi semni tuziasm. Miile de muncitori Este prezentată o suges
ficativ moment al amplu tivă machetă înfăţişînd pu
prezenţi la locul aterizării
lui dialog purtat de secre şi în halele aflate în apro ternica ascensiune a uni
tarul general al partidului piere fac o primire deose tăţii brăilene în special în
cu reprezentanţi ai orga bit de călduroasă şi entu ultimii 15 ani.
nelor locale de partid şi ziastă secretarului general în drum spre turnătoria
de stat din diferite judeţe, al partidului. de oţel, tovarăşul Nicolae
factori de răspundere din T o v a r ă ş u 1 Nicolae Ceauşescu stă de vorbă cu
economie, specialişti şi nu Ceauşescu răspunde cu căl mai mulţi muncitori, se in
meroşi oameni ai muncii, dură acestor sincere şi teresează de activitatea din
dialog în cadrul căruia a spontane manifestări de uzină, de condiţiile lor de
fost examinat, -sub toate stimă şi preţuire, străbă- viaţă şi muncă. Aceştia îi
: fetele, modul în care se tînd imensul platou pe mulţumesc din inimă se
înfăptuiesc importantele o- care se afla -mulţimea ve cretarului general al parti
biective stabilite de Con nită în întîmpinare, strîn- dului pentru sprijinul per
gresul al XII-lea al parti ge mîinile muncitorilor. manent pe care îl acordă 1
dului privind dezvoltarea T o v a r ă ş u 1 Nicolae întreprinderii sa lor, pentru
decisivă
la'
contribuţia
economico-socială a între Ceauşescu, ceilalţi tovarăşi transformarea întreprinde
gii ţări şi a fiecărui judeţ din conducerea de partid
rii de utilaj greu „Progre
sul“ Brăila într-o puterni
că şi modernă citadelă in ÎN FOTOGRAFIE: Unul din excavatoarele cu care se lucrează in carieră.
Cu prilejul vizitei de lucru în judeţul Brăila a to Foto: VIRGIL ONOIU
varăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al dustrială.
Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Sînt vizitate noua turnă
Socialiste România, şi ®1 „Zilei recoltei“, astăzi va avea torie de oţel, secţia de hi S-a încheiat un pom act al unei generoase
draulică grea, secţia meca-
loc în municipiul Brăila o adunare populară pe care noenergetică, fabrica de ex
posturile de radio şi televiziune o vor transmite di cavatoare — unitate care
rect în jurul orei 10,30. iniţiative de întrajutorare muncitorească
(Continuare în pag. a 4-a)
©SO3 0902iC!>CJ*(SO©©3©GIBOPi308<5O9©OG8OOO50O(53®5O®O®caooG®O0®®C®5QOO
La 1 iijnie a.c., din ini reaţă epopee a solidarită adusă la creşterea produc
ţiativa secretarului general ţii noastre muncitoreşti. ţiei de cărbune din aceas
Z I U A R E C O L T E I al partidului, tovarăşul Au fost prezenţi oameni ai tă parte a Văii Jiului.
Nicolae Ceauşescu — „Mi muncii din carieră şi din — Răspunzînd cu entu
din
cele
întreprinderi
14
Sărbătorim astăzi, ca în re au acţionat cu pricepere du-şi substanţial sarcinile nerul de onoare al ţării" —, judeţ, care au pus .umă ziasm la chemarea înflăcă
rată a partidului, a tova
fiecare toamnă „Ziua recol şi dăruire pentru înfăptui de producţie, precum şi la în extremitatea vestică a rul la rodnicia muncii mi răşului Nicolae Ceauşescu,
tei“, omagiu adus muncii rea noii revoluţii agrare, livrările de produse la Văii Jiului a fost declan nerilor, cadre de conduce de a spori continuu pro
oamenilor care, prin price asigurînd astfel sporirea fondul centralizat al statu şată ampla acţiune patrio ducţia de cărbune a ţării,
perea minţii şi hărnicia contribuţiei agriculturii la lui. tică de întrajutorare mun re din aceste unităţi şi de — spunea Otto Abraham,
la Combinatul minier Va
braţelor, asigură hrana po progresul general al patriei. Progrese importante s-au citorească „Huilă — Cîmpu lea Jiului, militari, repre inginerul şef cu producţia
porului. Cinstirea ce o a- O expresie a acestei rea înregistrat şi în sectorul j lui Neag“. Menită să-i spri
cordă o naţiune întreagă lităţi o constituie rezulta creşterii animalelor. în jine pe minerii care ex
celor ce muncesc pe ogoa tele obţinute în • judeţul marea majoritate a unităţi ploatează aici un nou front
re — ţărani cooperatori şi nostru la cultura cerealelor lor agricole cooperatiste şi de cărbune cocsificabil, în
cu gospodărie individuală, şi plantelor tehnice, ca şi de stat efectivele planifica carieră, acţiunea a reunit
lucrători în I.A.S., mecani în sectorul creşterii anima te pentru acest an sînt de un apreciabil volum de
zatori, cadre tehnice — este lelor. în acest an coope ja realizate, s-au făcut e- forţe tehnice, materiale, şi
o expresie elocventă a deo ratorii, mecanizatorii, lu forturi considerabile pe li umane dintr-un mare nu
sebitei griji ce o acordă crătorii din I.A.S., specia nia modernizării bazei ma măr de unităti economice
conducerea partidului şi liştii s-au străduit cu mai teriale a zootehniei, cu din judeţ — I.T.A.. I.J.T.L.,
statului nostru, tovarăşul multă conştiinciozitate să sprijinul unităţilor indus C.M. Deva, I.C.S.H., T.C.H., zentanţi ai organelor loca al C.M.V.J. — toţi cei care
Nicolae Ceauşescu, dezvol valorifice potenţialul pro triale din judeţ. Coopera Rîu Mare-Retezat, I.M. Bar le de partid şi de stat. au fost şi care au venit să
tării acestei importante ductiv al pămîntului, să tive agricole cum sînt cele za, I. M. Hunedoara, Au luat parte tovarăşii muncească la cariera Cîm
ramuri a economiei naţio sporească producţia la hec din Brad, Haţeg, Hărău, C.S.C.F.I., I. M. Petro Radu Bălan, prim-secretar pu lui Neag au dat dova
nale. tar, să obţină rezultate su Buituri, Jeledinţi şi altele şani, I. U. G. Hunedoara, al Comitetului judeţean dă de sîrguinţă şi fermi
în anii socialismului a- perioare în zootehnie. An se prezintă cu însemnate U.M.T.C.F., S.U.T. Deva — Hunedoara al P.C.R., pre tate muncitorească, adu-
gricultura judeţului nostru gajarea însufleţită pentru depăşiri faţă de sarcinile într-un efort comun de a şedintele Comitetului exe- cîndu-şi din plin contribu
a făcut paşi însemnaţi pe traducerea în viaţă a po de plan aferente perioadei. contribui la creşterea pro qutiv al Consiliului popu ţia la bilanţul acţiunii: ex
drumul modernizării inten liticii agrare a partidului, Atît la cultura mare, cît ducţiei de cărbune cocsi lar judeţean, Viorel Faur. cavares a 1 040 000 mc ste
sive. Datorită industrializă obiectivelor cincinalului e- şi în zootehnie, n-au fost ficabil atit de necesar e- prim-secretar al Comitetu ril pentru descopertă şi a
rii socialiste a ţării, agri ficienţei şi calităţii, se re puse însă în valoare toate conomiei naţionale. lui municipal de partid Pe 122 000' mc steril pentru a-
cultura a fost . dotată cu levă într-o seamă de rea posibilităţile existente, lu După cinci luni de mun troşani, Otto Dan Surules- menajarea de drumuri în
maşini şi utilaje, a primit lizări demne de consem crătorii din agricultura hu- că susţinută, de dăruire şi cu, directorul general al carieră, descopertarea şi
cantităţi tot mai mari de nat. Astfel, o serie de uni nedoreană fiind chemaţi să abnegaţie muncitorească, a Combinatului minier Valea punerea în valoare a
îngrăşăminte chimice, sta tăţi agricole cooperatiste şi militeze cu întreaga răs sosit ora bilanţului. Ieri Jiului. 220 000 tone de cărbune,
tul i-a alocat însemnate de stat cum sînt cele din pundere pentru a spori dimineaţă, la poalele Re Mineri, excavatorişti, bul- cu 20 000 tone mai mult
fonduri pentru dezvoltarea Rapoltu Mare, Ostrov, Ro- rodnicia pămîntului şi a tezatului, într-un cadru na dozerişti, conducători auto, decît prevedea planul ini
bazei tehnico-materiale. în mos, Mărtinesti, Jeledinţi muncii lor. Faptul că semă tural de neasemuită fru deservenţi de utilaje, ca ţial, exploatarea şi trans
perioada care a trecut de ş.a. au obţinut producţii natul culturilor de toamnă museţe, s-a desfăşurat fes dre tehnice şi-au. exprimat portul la preparaţia Lu-
la Congresul al XII-lea, oa superioare la hectar sau în tivitatea de încheiere a pri bucuria pentru reuşita ac
menii muncii de pe ogoa sectorul zootehnic depăşin- (Continuare în pag. a 2-a) mului act din această mă ţiunii, pentru contribuţia (Continuare în pag. a 2-a)