Page 14 - Drumul_socialismului_1981_11

DRUMUL SOCIALI?

Flecare paImo de pâmînt __ sâ rodeascâ toţi
f

cetăţenii sâ contribuie ia autoaprovizionare

Acţiuni concrete pentru Adăposturi pregătite, animale îngrijite II

extinderea culturii griului (Urmare eftn pag. 1} ste Criş, distrus cu ocazia Starea fiziologică a anima- ce se măsoară în litri de
construirii decantorului din lelor este bună. Am văzut lapte. La C.A.P. Cărăstău
tUrmare din pag. 1) na Bălţa s-a făcut tot ceea dar... s-au împotmolit în zonă, nu este încă reame- Ia Rişca chiar un lot mo­ şi la C.A.P. Lunca, în ulti­ in
ce este necesar pentru a noroiul din faţa adăpostu­ najat. Cooperatorii din Ţe- del. 21 de vaci, bine hrăni­ ma săptămînă producţia de
se asigura autoaprovizio­ rilor. Motivul — ne spune hea apelează, si pe aceas­ te, lucind în curăţenie. Cea lapte a crescut cu cîte 40
nare a localităţii. Există Aron Medrea, primarul co­ tă cale, la T.C.M.M. Cris- de litri. Producţii bune se
multă vreme. Şi ca el sînt încă un mare număr de munei Baia de Criş — este cior şi I.M. Barza să ame­ care le îngrijeşte, Caroli- obţin, de asemenea, ia
mulţi oameni în comună. oameni care nu s-au hotă- următorul: I.M. Barza n-u najeze cit mai repede tre­ na Vlad, este renumită in Rişca şi la Brad. Meritul
Unii au ajuns la o vîrstă rît să cultive gnu. Este a- şi-a onorat convenţia în­ cerea peste rîu. Asigurarea sat pentru hărnicia ei şi este ai conducerilor unită­
înaintată şi nu mai pot ţi­ devărat că unii nu au avut cheiată cu cooperativa a- furajelor pentru iarnă stă grija ce o poartă animale­ ţilor amintite, care acordă
ne coarnele plugului, alţii, sămînţă pentru a semăna grieolă privind amenajarea sub semnul întrebării şi la lor. „Are întotdeauna cele o atenţie deosebită şi ur­
pur şi simplu, consideră în această toamnă, deoa­ zonei respective. Nici la C.A.P. Birtin, C.A.P, Rişca, măresc zilnic modul în ca­
că este mult mai lesne rece Agrosem-ul nu a asi­ grajdurile din Ociu pregă­ C.A.P. Zdrapţi şi altele. mai curate vite, realizează re se desfăşoară activita­
să-şi cumpere pîinea de la gurat la timp cantităţile tirile pentru iarnă nu sint cea mai mare producţie de tea în zootehnie, dar şi al
magazinele cooperativei do solicitate de cetăţeni. finalizate. După cum se îngrijitorilor, cei mai mulţi
consuni decît să şi-o pro­ prezintă în acest moment gospodari din partea locu­ IV
ducă singuri. în altă ordine de , idei, (cu uşi şi geamuri lipsă) Brigada de reporteri în zootehnie lui. 20,Ci
Evident după apariţia De­ plugurile ce se găsesc in ele sînt „pregătite" pentru Sînt insă şi unităţi în 2«,4
cretului Consiliului de Stat comerţ sînt prea grele, în a adăposti... vînt, nu ani­
male. Zooigiena — lapte (lunar, peste 2 500 care producţia de lapte se 20,S>
nu numai un cuvînt litri), dar şi cel mai bun măsoară în... jumătăţi de
Se ştie că asigurarea ba­ cîştig dintre îngrijitori“ —
Comuna Baiţa zei furajere are un rol e- de Sicţionar... no spune inginerul Nicolae sistare. La C.A.P. Vaţa dc
senţial pentru stabulaţia îmbucurător este faptul Cean, şeful fermei zooteh­ Jos, de la 154 de vaci fu­
de grajd a animalelor. In nice. rajate se obţin 195 de li­
cu privire la autoaprovi- comună si în împrejurimi C.U.A.S.C. Brad sînt multe că în majoritatea unităţi­ tri pe zi, producţia şnăzînd 2i,i;
zionarea localităţilor cu nu există secţii de repa­ unităţi care n-au asigura­ lor controlate a sporit pre­ Spre deosebire de cele 22,15
in decurs do 7 zile cu pe­
pline, făină şi mălai, con­ rare a uneltelor agricole. tă în totalitate balanţa fu­ ocuparea în ce priveşte relatate, la grajdurile din ste 40 de litri. Florin A-
siliul popular comunal a lată cîteva probleme ce rajeră. Unii nu au avut de respectarea strictă a pro­ Ociu zooigiena este perfec­
iniţiat o seamă de acţiuni trebuie urgent rezolvate de unde, alţii au avut, dar nu gramului de grajd, a regu­ tibilă. Aici nu există apă cliim, şeful de fermă, ne-a I!
menite să determine cetă­ Consiliul popular comu­ s-au preocupat. Iată un lilor zooigienice. caldă deoarece „service-ul“ spus că in continuare va
ţenii ce deţin teren să nal — cu sprijinul Direc­ astfel de exemplu : C.A.P. La Rişca, Ţebea, Crişcior, de la Bîrcea n-a reuşit din asigura animalelor o fura­ iii
cultive mai multe cereale. ţiei judeţene pentru agri­ Vata de Jos,, de pe o su­ Cărăstău, Lunca, Ribiţa, iunie să pună în funcţiune jare suplimentară cu sucu­ diop
Astfel, au fost organizate cultură si industrie ali­ prafaţă de 7 ha cultivată Mesteacăn, Brad, programul boilerul... lente. De ce nu a făcut-o •fculi
prest
adunări populare în toate mentară — pentru ca toa­ cu sfeclă furajeră a recol­ de seară s-a desfăşurat în pină acum ? Şi la C.A.P. ti ii lo)
satele, s-a discutat cu a- te familiile ce trăiesc în condiţii bune, în prezenţa Munca de peste zi Birtin producţia de lapte 9,0.»
proape toţi cetăţenii co­ Băiţa să-şi asigure cerea­ tat „cantitatea record“ de... unor cadre de conducere se măsoară seara, este mică şi scade mereu. rilor.
10,05
munei despre necesitatea lele necesare traiului. Este 90 tone. La Ţebea, cocenii din unităţile respective şi Tinei
de a-şi produce în gospo­ adevărat că în această de pe o suprafaţă de 12 chiar de la comune. Vasele în şiştare... Explicaţia ? Dna singură. uşoai
dărie cele necesare traiu­ toamnă mulţi oameni şi-au hectare au rămas pe câmp, erau curate. Existau şi ha­ Slaba preocupare a îngri­ coral
lui. Tot prin intermediul arat -pumîntul ce n-a fost neputîndu-se transporta la late spălate şi apă caldă Categoric, eficienţa mun­ jitorilor (neloealnici) faţă lctin
popul
primăriei s-au făcut tabele cultivat de mulţi ani, ceea adăpost deoarece podul pe­ şi prosoape, săpun, ţesale. cii în sectoarele zootehni- de animale. miera
cu necesarul de gnu în ce este un început bun, lctin
vederea i uşă m în ţări lor din dar trebuie insistat, in lu­ moar;
12.20
această toamnă. Coopera­ mina Decretului Consiliu­ ţ-ific;
tiva de consum a adus în lui de Stat. pentru ca lo­ A început, de la 1 no­ şi-au schimbat profilul, diverse alimente. La un falsuri şi nu produse de tice;
15.00
reţea o gamă largă de u- calitatea să-şi producă în iembrie, tradiţionala „lună devenind fie unităţi de kilogram de carne pot şi calitate. Radio
nelto agricole. totalitate cantităţile de ce­ a preparatelor culinare", consum colectiv, fie de trebuie să fie valorificate Monotonia de pe listele Corabi
în mod logic şi necesar, desfacere a răcoritoarelor. 10 kilograme de legume. meniu ale unităţilor de tip necloa
Cu toate acestea nu se reale de care are nevoie în această perioadă ar tre­ Un recent control efec­ Dar acest lucru n-a fost laotovegetarian atestă că Dîrvâ
poate spune că în comu­ pentru consumul propriu. ganizs
bui să fie stimulate preo­ tuat în reţeaua de alimen­ înţeles în unităţile de ali­ nici şefii acestor unităţi 16,40 (
cupările bucătarilor şi res­ taţie publică a comerţului mentaţie publică ale I.C.S. n-au depăşit stadiul ruti­ Sfatul
ponsabililor de unităţi de nei. Or, aici preparatele lctin
alimentaţie publică pentru pe bază de legume, lacta­ limbii
păr şi
Ogoarele de toamna — a introduce pe lista meniu te, ouă, peşte sau carne — pro
mai multe preparate, în Alimentaţia publică trebuie să de pasăre trebuie să se Orele
In centrul atenţiei care să se îmbine în pro­ regăsească în meniu în nu­ Cin tar-
porţii optime toate princi­ se apropie mai mult de cerinţele măr mult mai mare decît Succes
piile alimentaţiei raţiona­ într-un restaurant. Aceeaşi 21.00 E
Terminarea recoltării culturilor de toamnă — car­ le. Să nu uităm însă că î» rutină se regăseşte în uni­ Piese
tofi, porumb şi sfeclă furajeră — şi eliberarea ope­ fiecare an a fost organi­ alimentaţiei raţionale tăţi şi în privinţa salate­ muzica
oră ;
rativă a terenului, ca urmare a măsurilor luate de zată „luna preparatelor cu­ lor. Pur şi simplu s-a tre­ muzica
organizaţia de partid si consiliul de conducere de la linare“ şi, cu toate aces­ cut Ia consumul murătu­
C.A.P. Haţeg, a asigurat front de lucru pentru exe­ tea, alimentaţia publică a de stat si a turismului, a- mixtă Călan, unde grama- rilor pentru iarnă, ceea
cutarea într-un ritm susţinut a ogoarelor de toamnă. rămas încă datoare pe li­ vînd între altele mi tema­ jele garniturilor de legu­ ee nu e permis acum, cind
Această lucrare importantă constituie acum o preocu­ nia diversificării, a orien­ tică şi' orientarea către me la fripturi, de exem­ se pot prepara salate di­
tării consumului alimentar. consumul pe bază de legu­ plu, sînt neînsemnate. verse din legume proas­
pare principală pentru organizaţia de partid, consi­ DEW
liul de conducere şi cadrele de specialişti, pentru rae- Este drept, prin măsurile me, paste făinoase, peşte, Cu prilejul aceluiaşi pete. twa);
luate în ultima perioadă ouă şi carne de pasăre de­ control s-a constatat, de Alimentaţia publică — (A r t a.
c-ani/atori. Atenţia principală fiind îndreptată spre de organele de partid şi monstrează că nu s-a de­ asemenea, că nu se res­ am mai spus-o şi cu alte Donuiiş
realizarea arăturilor do toamnă in timp optim şi lă consiliile populare pentru păşit peste tot rutina. Este pectă gramajele şi reţete­ ocazii — trebuie să facă ra); O)
nivel calitativ corespunzător cerinţelor agrotehnice. îmbunătăţirea structurii re­ toamnă, anotimpul legume­ le de fabricaţie, mai ales un pas Înainte pe direc­ riRe i
Buna organizare a muncii si folosirea judicioasă a ţelei de alimentaţie publi­ lor şi al fructelor dar, eu la laboratoarele de cofetă­ ţia orientării consumului AU Bai
— serii
timpului de lucru, a permis ca pină acum să fie că prin reprofilarea unor excepţia cîtorva unităţi din rie şi patiserie — plusuri către o alimentaţie raţio­ 3-lea s
structor
efectuate, ogoare de toamnă pe o suprafaţă de 130 unităţi, ponderea- produc­ oraşul Brad, ie celelalte în ceea ce priveşte ouăle, nală. Actuala ediţie a „lu­ Şerpie®
ha din cele 165 planificate. Sînt create condiţii ca ţiei culinare în volumul nu se face simţit acest minusuri la făină. Nu cre­ nii preparatelor culinare“ nirca);
de desfaceri a crescut can­ fapt. Diversificarea me­ dem că trebuie explicat oferă un bun prilej pen­ bunica
C.A.P. Haţeg să încheie în prima săptămînă .a lunii titativ. Astfel. 33 de uni­ niurilor cere ca în alcătui­ ce se deduce de aici. Cel cu Jian
noiembrie această lucrare. tru a face acest pas. ea); LU
tăţi care înainte vindeau rea hranei să aibă o pon­ frustrat este însă consu­ mică in
doar băuturi alcoolice, dere echilibrată cele mai matorul, căruia i se vinci ION CIOCLEI VULG AI
na le (L
dc la i
_ _ • _ — re se) ;
meni ui
rul);
Gruoa sindicală - prietenul noului încadrat prima oi i
citoresc)
nota Din cauza
spatele
citoresc)
Comitetul sindicatului de re a preocupării lor şi a grupele sindicale nr. 1 şi gătorul can
Fiul
la întreprinderea „Victo­ responsabilităţii muncitori­ 4 de la secţia 1 furnale — unei hîrtii... roşie); C
ria“ Călan aplică cu bune lor cu vechime şi expe­ organizatori de grupă to­ cova nu
serii I
rezultate iniţiativa „Prie­ rienţă. cum sînt turnăto­ varăşii Ion Băran şi Ghe- De câţiva ani, strada ORAŞTU
tenul noului încadrat în rii Anton Cimpoeş, iulian za Precup — care rezolvă Prcparaţiei din Vulcan Colombo
muncă“, avînc! ca obiectiv Sirbu. Iocin Beraru, Euge­ cu competenţă şi responsa­ a fost răscolită pentru ra); GE<
le
major creşterea răspunde­ nia Petrache, care au reu­ bilitate sarcinile economice executarea unor lucrări tură); electr
rii colectivului pentru ca­ şit să califice şi să integre­ ce le revin. de interes cetăţenesc, ele mod;
lificarea şi permanentiza­ ze în producţie tineri tur­ Aplicarea iniţiativei ia în ultimul timp repa­ BRAZI:
loasă
rea noilor muncitori şi a- nători cum sînt : Petru Co­ vechile capacităţi de pro­ rarea ei n-a fost posi­ LAN: —
P<
sigurarea stabilităţii forţei vaci. Stelian Cociuba, Vic- ducţie ne-a dat satisfacţia bilă datorită lucrărilor cultură) ;
de muncă in întreprindere. toriţa Solomon. Dorina unor rezultate bune. Co­ la magistrala de terano- Iunie); S
Murg. Grigore Solomon. mitetul sindicatului are în oţel (Mu:
Astfel, noii încadraţi sînt Valeria Ionescu, Ana Ma- preocuparea sa generaliza­ ficare, însă acestea au mfi In
repartizaţi pe lingă munci­ teşoi şi alţii. rea acestor iniţiative şi la fost terminate în zona GHELAR
tori cu vechime şi expe­ Exemplele pe care le-am noile obiective şi în mod respectivă. De atunci, (Munci toi
rienţă. care ii ajută Ia in­ relatat confirmă înaltul deosebit la secţiile aglome- Consiliul popular oră­
tegrarea rapidă în pro­ spirit de răspundere mun­ şenesc Vulcan, tot aşteap­ VE
cesul de producţie. Aceas­ citorească ce caracterizea­ rare-G.M.P„ furnale II, u- tă o comandă pentru a
tă acţiune se realizează în ză membrii grupelor sin­ zina cocsochiroică — unde începe asfaltarea stră­
cadrul grupei sindicale. fluctuaţia este încă mare, Timpul
dicale şi activitatea aces­ or ion tind activitatea grupe­ zii, dar I.G.C.L. Petro­ ziua de
La Uzina 2 secţia turnă­ Vreme ir
şi
torie 1. prin aplicaVea ini­ tora, seriozitatea cu care ei lor sindicale asupra pre­ şani Deva Energoconstruc- si), cu cei
amină
ţia
expe­
ţiativei „Prietenul noului se ocupă de noii încadraţi luării şi aplicării în prac­ va sufla
secte
din
încadrat în muncă", s-au în muncă. Oameni harnici, tică a acestei valoroase ini­ dierea acestei simple peraturile
I.M.O. — atelierul sciilârie. Strungarii Florea Parteuie ţi
obţinut cele mai bune_ re­ exigenţi cu ei înşişi, cu cei ţiative muncitoreşti. hîrtii. M-are mai este loan Blidar lucrează Ia maşinile dc etalonat, evidenţiin- cuprinse
jar cele r
zultate reusindu-se să se din preajma lor sînt mulţi VIRGIL SĂVULESCU uneori comoditatea unor du-se pentru calitatea lucrărilor. 15 grade,
permanentizeze tinerii în­ si în celelalte grupe' sindi­ preşedintele Comitetului oameni... Foto : VIRGII, ONOIU sol.
cadraţi in muncă ca urma­ cale, dintre care amintim sindicatului de la l.V. Călan