Page 2 - Drumul_socialismului_1981_11

Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Program concret, acţiuni instrumente avantajoase Întrajutorare muncitorească Teu

(Urmare din pag. 1) Nicolae Ceauşescu pun ba­
perseverente pentru îmbunătăţirea dş economisire prin C.E.C. „peni, de la începutul aces­ ză pe puternicul detaşa­ oua
ju­
tui an, a peste 150 000 tone ment muncitoresc din mi­ 1 NO
pe
deţul
Hunedoara,
Numeroşi cetăţeni s-au au de asemenea, dreptul de de cărbune.
adresat redacţiei cu în­ a lăsa moştenire sumele Cei cax-e au luat cuvîntul nerii noştri, şi noi trebuie 8.00 Tbt St»
autooonducerii şi autoaprovizionării trebări privind introduce-' depuse prin introducerea pe — jng. Radu Botez, exca- să -răspundem prin fapte 8.30 Şoimii
rea. „clauzei de împuterni­ libret a „dispoziţiei testa­ vatoristul Victor Pătraşcu, demne de Vă muncă acestei 8,40 Film 8
suc­
doresc
încrederi.
pii: „i
teritoriale cire" şi „dispoziţiei testa­ mentare". De aceasta pot buldozeristul Alexandru Cioc, ces si vă adresez tradiţio­ 9,03 Viaţa
Marin
ani“ —
beneficia una sau mai mul­
libretele
de
mentare“
pe
Bu-
maistrul
economii şi drepturile ce le te persoane, iar introduce­ gescli, conducătorii auto nalul salut minieresc „No­ 10,13 Muzică
roc bun !“.
întreg i
Oraşul Brad oferă, pe li­ în cele două decrete ale au cei inti'oduşi la aceste rea ei pe libret se poate Vasile Vaideş şi Du­ în încheiere, într-o în- în jurul or
nia autoaprovizionării, un Consiliului de Stat. S-a tre­ clauze şi dispoziţii. face fie la emiterea lui, fie mitru Argint — au a- suîleţitoare atmosferă de mi s iun
bun exemplu prin ceea ce cut în continuare la iden­ Pentru a răspunde aces­ la o depunere ulterioai-ă. dus mulţumiri conduce­ entuziasm şi angajare, m unici
a realizat pînă acum. Mă­ tificarea terenurilor apte a tor întrebări ne-am adresat. De reţinut că atît „clau­ rii partidului, tovarăşu­ participanţii la festivitate (lunare
surile preconizate de cele fi cultivate cu legume 'sau tovarăşului Vasile Furir, zele de împuternicire“ cit lui Nicolae Ceauşescu, pen­ au adresat o telegramă lc j uită
cru
două decrete ale Consiliu­ cereale în gospodăriile ce­ directorul Sucursalei jude­ ; şi „dispoziţiile testamenta­ tru condiţiile bune de mun­ C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae
lui de Stat privind mai tăţenilor oraşului si din ţene C.E.C. Iată ce ne-a re“ pot îi modificate sau că si de viaţă ce le-au fost NICOLAE CEAUŞESCU, în erctar
buna folosire a pâmîntu­ localităţile aparţinătoare, relatat: ' anulate de către titularii asigurate la Cîmpu lui cai'c, printre altele se spu­ <tui ui (
in jiul«
lul şi îmbunătăţirea" auto- ca şi a terenurilor proprie­ — Avînd dreptul exclusiv de librete. Pe asemenea, Neag, care le-au permis ne : „Odată eu raportarea Kărbătc
conducerii şi autoaprovi­ tate de stat din intravi­ şi nelimitat de a dispune toate eîştigurile obţinute să-şi facă datoria, să se rezultatelor obţinute prin coltei“
zionării teritoriale au găsit lan, încă necultivate. în după cum doresc de sumele indiferent ''de instrumentul bucure de rezultatele mun­ acţiunea „Iiuilă — Cîmpu * Muz
îr
pe
aici un teren pregătit. Ast­ curînd acestea urmează, să depuse spre păstrare la de economisii'e utilizat, cit cii lor în’ cele cinei luni lui Neag“, ţinexn să vă ex­ patriei
fel, toate unităţile de con­ fie distribuite pentru cul­ C.E.C., titularii libretelor de zile. primăm, mult iubite şi sti­ 12.30 De siv
sum colectiv de pe raza o- turi de legume unităţilor de economii sau dc conturi şi sumele moştenite ca ur- Luînd cuvîntul, tovară­ mate tovarăşe Nicolae 13.00 Telex
mare a „dispoziţiilor testa­
raşului şi-au asigurat gos­ de consum colectiv şi ce­ personale au şi dreptul de şul Radu Bălan i-a felici­ Ceauşescu, recunoştinţa fier­ 13,05 Album
podării anexe pentru pro­ tăţenilor care doresc să-şi a .împuternici alte persoa­ mentare" sau a certificatu­ tat, în numele secretarului binte pentru condiţiile bu­ 16.00 ttu/ybl
ducerea cărnii. Este vorba producă legume pentru lui de moştenitor sînt 'scu­ general al pai-tidului, pre­ ne de muncă şi de viaţă Român
de cantinele minerilor de consumul propriu. A fost ne, prin „clauza de împu­ tite de impozite şi taxe. Tot­ şedintele Republicii, tova­ ce ne-au fost asigurate, pe natul <
ternicire“, să dispună de odată, se asigură — prin răşul Nicolae Ceauşcscu, şantiex;, penti-u înalta si 17,25 Muzică
sumele .păstrate la C.E.C. lege — imprescriptibili laten pe participanţii la. ac­ neîntrerupta pi-eoeupare a 17,45 Eerani
OroşyS Brad Prin „clauza de împuterni­ depunerilor, precum şi a ţiunea „Huilă — Cîmpu lui C.C. al P.C.R., a dumnea­ „Mărci
re Ii te
cire“, dreptul de dispozi­ Neag“ pentru munca lor voastră personal, pentru
ţie asupra depunerilor poa­ dobîfizilor şi cîştigurilor a- plină de abnegaţie, de înalt creşterea continuă a bună^
la I.M. Barza; I.C.S. Mixtă procurată sămînţa pentru cordate de C.E.C., ele' pu- spirit civic şi de solida­ stării materiale şi spirituaV
Brad,' sanatoriu şi spita­ legume, de care a fost ne­ te fi acordat la cel mult tînd-fi încasate sau^ridica- 18,40 Micul
muncitorească,
pen­
lul orăşenesc. Prin aceste voie pentru această toam­ două persoane. Acestea pot te oricînd de titular sau de ritate rezultatele bune obţi­ le a celor ce muncesc din mici
tru
gospodării anexe unităţile nă, s-au însămînţat şi face restituiri sau lichida­ persoanele stabilite de a- patria noastră. 19,00 Te'.eju
Vă
citate îşi asigură o bună plantat ceapă, spanac, sa­ rea libretului. în care au cesta, prin „clauza de îm­ nute — dovadă a înţelege­ bite asigurăxn, mult iu­ 19,25 Cîntar
tovax'ăşe
Nicolae
chemării
plenare
rii
a
parte din consumul "pro­ lată etc. La Valea Brad o fost incluşi la clauză pe puternicire“ în timpul vie­ partidului de a spori pro­ Ceauşescu, că toţi partici­ 20,45 Film :
priu de carne. Dacă men­ suprafaţă de 25 ha va fi timpul vieţii titularului. ţii titularului sau prin „dis­ ducţia de cărbune a ţării, panţii la acţiunea de des-, de iul
ţionăm şi faptul că legu­ cultivată cu' grîu de pri­ materie primă vitală pen­ copertare a rezervelor de 22,15 Tcleju
* ŞpoJ
micultura a intrat de cu- măvară pentru care, de a- Titularii de librete CtE.C. poziţie testanientară". tru economia noasti'ă na­ cărbune de la Cîmpu lui
rînd şi cu bune rezultate serftenea, a fost procurată ţională. Vorbitorul a x-eco- Neag, reîntorşi în unităţile LUNK, 2
în preocupările membrilor o parte din săminţă. mandat ca, ţinîndu-se cont lox-, în frunte cu comuniş­
C.A.P. Brad, vom vedea în scopul cultivării de de expexdenţa din acest an, 1G,00Emisii
gliiară
că intr-adevăr aici se de­ cereale păioase, maşinile a- de realizările obţinute, ur- tii, vor depune toate- efor- 18,50 1001 d
înfăptuirea
pentru
turile
pun eforturi consecvente gricole simple, batoze, tri- , mătoax-ea etapă a acţiunii, exemplară a obiectivelor 19.00 Tcleju
pentru asigurarea condiţii­ oare etc., au început să fie din anul viitor, să fie te­ stabilite de Congresul al 19,25 Cin cin
lor necesare autoaprovizio- . inventariate şi se organi­ fl SiŞ 'Sÿ meinic pregătită şi să în­ XlI-lea al P.C.R., pentru 19,55 Praeti
nării oraşului. zează repararea şi repune­ ceapă cu o lună mai de­ aplicarea în viaţă a politi­ reşte
' Decretele Consiliului de rea lor în aceăslă iarnă în vreme, respectiv la 1 Mai, cii partidului, pentru ridi­ 20.00 Rom ai
tul sp-
Stat au declanşat la nive­ stare de funcţionare. în să reunească forţe mai carea patriei noastre pe ritil 10
lul organelor locale de program figurează, de ase­ multe, rnai bine puse la noi trepte ale progresului 20,50 Cadrai
partid şi de stat o serie menea, înfiinţarea unor punct, penti’u ca sporul şi civilizaţiei“. 21,15 Orizon
de căutări noi pentru spo­ secţii de prestări pentru producţiei de căx-bune din ~k 22,00 Festiv
fie
rirea bazei materiale a repararea uneltelor agri­ cariera Cîmpu lui Neag să A urmat un program ar­ „Marii
producţiei agricole vegeta­ cole. fie mai mare decît în a- tistic susţinut de elevi de 22,20 Tcleju
le şi animale. Despre a- Aceste eîtcva măsuri noi, cest an.. Conducerea parti­ , la. şcoli generale din Uri-
ceste căutări, concretizate alături de cele care au ii dului, personal tovarăşul cani şi Cîmpu lui Neag.
dealtfel într-un plan de fost deja aplicate, ca şi CM
măsuri .pentru perspectiva faptul că unităţile coope­ Anton Banciu
anilor 1982—1983, ne-a in­ ratiste de producţie de pe & mm DEVA : i
raza oraşului au sectoai-e tria); Croa;
format tovarăşul Ion Başa, NEDOARA
zootehnice bine dezvoltate
vicepreşedinte al biroului Cu adîncă durere anun­ In anii ilegalităţii a ac­ dragostea
şi- o bună perspectivă, vor ţăm încetarea din viaţă a tivat ca membru al P;G»R. T 'tir i Jiar
executiv al Consiliului .. .rur;;lKtul
celui ce a fost Anton Ban­
conduce la sporirea apoi-- Florentina Rusu se mi­ IM RtCOlTEl în Bucureşti, judeţele Pra­ seriile I-F
popular orăşenesc. mară printre muncitoarele
tului oraşului Brad la a- ciu, născut la Albă lulia, hova şi Alba. mercenar
Prin deputaţi . s-a trecut fruntaşe din secţia de fi­ la 31 mai 1887, membru al în anii construcţiei so­ rul); PT
provizionărea "tu produse na — ?
la explicarea amănunţită nisaj a întreprinderii „Vi­ • (Urmate din pag. 1) Partidului Comunist Român cialiste, ca om al muncii Duelul
agroalimentare a locuito­ dra“ Orăştie.
a sensului măsurilor pre­ din anul 1921. şi activist de partid, a de­ tec pt
rilor sai. pus o rodnică activitate publici
văzute în Legea autoapro­ Foto : V. ONOIU şi celelalte lucrări s-au e- încă din tinereţe Anton pentru înfăptuirea politicii mentul
vizionării teritoriale,, ca şi ION CIOCLEI fectuat în perioade de timp Banciu s-a înrolat în rîn- Partidului Comunist Ro­ ral); R
VULCA.
mai scurte şi în condiţii durile 'clasei muncitoare, (Munciţi
calitativ superioare denotă alăturîndu-se mişcării re­ mân. libelule
hotărîrea lucrătorilor o- voluţionare conduse de Pentru meritele sale deo­ NEA :
goarelor de a spori pro­ partid pentru răsturnarea sebite în muncă, Anton r ul); F
casetofon
contri­
9 artă populară c ducţia la agricolă şi centralizat regimului preluarea puterii Banciu a fosţ distins cu ANXNOAS. Ri
burghezo-moşie-
ordine şi medalii ale Re­
fondul
buţia
resc
tii
din
şi
de produse agroalimentare politice şi economice de publicii Socialiste România. resc); UI
Sînt cinci ani de cind la torul are noţiuni de artă au­ S-a confirmat ceea ce am al statului. în acelaşi tiinp, către clasa muncitoare în Adio scump tovarăş şi lui din. Ca
BRAD : O
Deva funcţionează o clasă tentică, el poate interveni urmărit, deoarece cele 18 odată cu preocuparea pen­ prieten. (Steaua
de arta populară a lemnu­ pentru a nu-l lăsa să devie­ lucrări ajunse în faza repu­ tru creşterea efectivelor de alianţă cu ţărănimea mun- BARZA :
;
nerul)
lui. Cinci ani de dnd, In ca­ ze de la frumosul obicei blicană — toate - laureate, animale, în sectorul zooteh­ ciloai-c. UN GRUP DE TOVARĂŞI pionul —
drul secţiei externe Deva a strămoşesc. Lucrez cu ele­ din care 1.4 cu locul I pe nic se depun eforturi în tria); Pru
Şcolii populare de artă Pe­ vii In două etape, in prima ţară — au fost considerate scopul modernizării ferme­ ardelenii i
:
troşani, profesorul Mircea şi ca tradiţionale, şi avînd lor şi sporirii producţiei a- » Colectivul de cadre GIU-BAI (Cas.
dra
Lac, implinlndu-şl vocaţia valoroase elemente de crea- nimaliere. De asemenea, didactice de la Şcoala HAŢEG:
educativă, face lemnul să a Din 18 lucrări a- ţie. înţelegînd răspunderea ce generală nr. 2 Orăştie seriile l-n
trăiască prin miinile viitori­ junse în faza republi­ 18 titluri de laureat a a- le revine pentru înfăptui­ VÎNZĂRI-CUMPĂRÂRI anunţă cu regret împli­ tn căutare.'
LAN : Fat;
lor învăţători. Intr-o încăpe­ cană, 18 au fost lau­ dus la Deva clasa de artă rea prevederilor recentelor • Vînd Dacia 1300, sta­ nirea unui an de la stin­ de cultură
re a liceului pedagogic se reate « 14 locuri I pe populară a lemnului. Cu decx-ete ale Consiliului de re perfectă. Informaţii Au­ gerea timpux-le din viaţă mansardă
intilnesc, după-amiază de ţară ® De Ia un pre­ blidare, colţare, furci şi şo- Stat, ţăranii cu gospodă­ tobaza Orăştie, oi-ele 7—15, a bunei noastre colege RTA : Omi
I-XÎ
riile.
după-amiază, adolescenţii, miu republican, în can (topor) de nuntă, lin­ rie individuală acordă a- Samoilă. (1862) PREDA LUCIA LARI : Br
elevi care au înţeles că arta prixxia ediţie a Festiva­ guri, căuce, bălţi cu cheiţe, tenţie sporită folosirii fie­ • Vînd pianină „Lirica". a cărei amintire va i-ă- (Muncitorc
populară poate şl trebuie lului naţional „Cînta- elevii Carmen Miu, Violeta cărui metru pătrat de te­ Hunedoara, strada Cerbu­ mine vie în sufletele
să se implice mai mult In rea României“, la 18 Deminescu, Elena Luminiţa ren şi dezvoltării creşterii lui 3, bloc Y 2, apartament noastre, (1896)
educaţia oamenilor. „Mi-am în cea ele a IlI-a ® Ar­ Munteanu, Valeria Mureşan, animalelox*, adueîndu-şi o 48, Micro 3. (1860)'
zis — recunoaşte Mircea ta populară — un ma­ Daniela Mardan, Maria Zin­ contribuţie tot mai 'de sea­ • Cumpăr garsonieră cu' • Absolvenţii clasei a
Lac — că învăţătorii care re bun al naţiunii că, Ileana Bogătoiu, Laura mă la autoaprovizionarea plata integrală sau preiau VUI-a A, promoţia 1981, Timpul
merg la sate ar putea in­ noastre. Adriana Kill, Ludovlca Var- localităţilor şi la constitui­ contract. Deva, telefon de la Şcoala generală 1 noiembfi
fluenţa In bine (prin cercuri hedi, Aurel Cliperescu, Ion rea fondului de stat de 23181, după orele 18. (1882) nr. 2 Ox-ăştie, profund general ce
schimbător
organizate la căminele cul­ produse agroalimentare. îndureraţi anunţă come­ cipitaţli sl;
Stanică, Ioana Olteanu, Crls- ÎNCHIRIERI
turale) arta noastră popu­ — urmăresc sa-şi însuşeas­ tina Călugăriţa, Cornelia Sărbătorirea „Zilei recol­ 0 Tineri căsătoriţi cău­ morarea unui ab de la formă de i
Vîntul va i
lară, pentru ca ea să-şi că ornamentica, tehnica ar­ Ştefan s-au încununat cu tei“ constituie un nou pri­ tăm apartament pentru în­ incredibila despăi’ţire derat din
păstreze nealterată autentici­ tei populare vechi, iar in a lauri, ca şi profesorul lor lej de reafirmare a hotă- chiriat. Orăştie, telefon de cea care ne-a fost Temperatul
tatea. Am pornit de la con­ doua etapă, ei îşi pot per­ — Mircea Lac — cel care, rîrii lucrătorilor ogoarelor 41507, orele 18—21. (1895) profesoară şi dirigintă să, noapte
grade, iar
siderentul că in arta popu­ mite să creeze, adică să în pragul noii ediţii a fes­ hunedorene pentru a trans­ OFERTĂ DE SERVICIU PREDA LUCIA 14 grade. I
lară au fost introduse (prin introducă elementul creator. tivalului „Cintarea României" pune în viaţă obiectiVele • Caut femeie pentru în­ pe care nu o vom uita ra, ceaţă :
Timpul
artizanat) unele produse şi-a propus lucrări de artă stabilite de Congresul al grijire copil la domiciliul aiciodată. (1897) 2 şi 3 noic
care nu mai sînt autentice, Creaţia e absolut necesară, XlI-lea al partidului în do­ meu. Deva, telefon 16606. mc în ger
aici al căutări, frămintărl, e care să răspundă bunului meniul agriculturii, de a , (1908) cerul varia
In care nu s-a mai ţinut o etapă obligatorie dacă gust, să oglindească robus­ extinde experienţa unităţi­ ANUNŢURI DE FAMILIE OBperit. Vo
cont de tehnica tradiţiona­ teţea şl vigoarea morală a lor fruntaşe şi a aplica pe • Familia Costea anun­ • Asociaţia locatarilor bc şi buri
lă. Ţăranul care face artă vrem să propulsăm, să evo­ neamului, care să ne defi­ ţă cu durere că s-au împli­ nr. 88 — Deva, strada Mi­ va produce
munţi
La
de mare valoare, ar putea luăm. Cam In acest sens nească. Pe fondul tradiţio­ scară largă tehnologiile a- nerului, transmite slncei’e cu cerul i
caut să-l instruiesc. Am în­ vansate, asigurînd astfel nit 3 ani şi şase luni şi, condoleanţe familiei îndu­ Vor cădea
fi Influenţat (mal ales în nal să apară elementul nou, sporirea producţiei agricole, respectiv, şase luni de la formă de
ce priveşte coloritul lucră­ cercat să păstrez in toate creator, care poate defini o contribuţie mai însem­ decesul părinţilor rerate pentru încetarea din soare. Vin
lucrările bunul simţ al ţă­ viaţă a celui care a fost
rilor de artizanat, care nu perioada pe care o trăim. nată la fondul de stat şi NELU şi STELA COSTEA. intensiflcăr
mai e propriu artei noas­ ranului român, relaţia din­ la ridicarea nivelului de Dragi părinţi, veţi rămî- IUDT IOSIF, km/h din ’
(Meteoroloi
tre populare). Dacă învăţă­ tre formă■ şi funcţionalitate. LUCIA UCIU trai ai întregului nostru ne vii în amintirea noas­ membru onest al asociaţiei Liana Ţuţ'
popor. tră. (1885) noastre. (1907) -