Page 22 - Drumul_socialismului_1981_11

*bJf<ş. % )
BRI JMUL SOCIALES MIJL1

w*~*m
!T £
!
ESfctniC<Â
r
8,20 Cu o
jgnen
1)1111!
8,45 Film
na (
În .
Aspe
ecooomic Vclientele colitative strai
cii i
aniv
De cind există vagon de pe măsura preocupărilor şi şi Octavian Budac ne-au dat prii o
cale ferată, defecţiunile lui eforturilor depuse. aite amănunte concrete refe­ ol© unui laborator chimic voiu
Geto
sint cam aceleaşi, remedie­ ■ Extindem documentarea in ritoare la preocupările spe­ 10,45 Vocîi
rea lor comportă cam ace­ cIteva din atelierele între­ cialiştilor şi meseriaşilor de la Un laborator chimic are rataje şi instalaţii moderne, ceput şi realizat, prin auto- muzi
leaşi operaţii. Dacă vagoa­ prinderii, unde se desfăşoară I.M.M.R. Simeria in direcţia caracteristicile sale riguros standuri de lucru şi de mă­ dotare, un laborator foto in 11.15 Li tor
nele sint azi mai bune, mai activitatea concretă de repa­ recuperării, recondiţionară şi definite de a efectua anali­ sură ingenioase — unele con­ cadrul căruia executăm o se­ Vasi:
elegante, mai funcţionale, raţii şi recondiţionări. „Dăm refolosirii pieselor de schimb, ze, măsurători, determinări in cepute şi realizate prin efor­ rie de lucrări necesare acti­ 12.15 Cin ti
dacă parametrii lor sint in o mare atenţie pieselor de care aduc unităţii însemnate cele mai diverse sectoare de tul propriu de inteligenţă al vităţii vaste şi complexe a 12.50 Muzi
continuă creştere, nu înseam­ schimb încă de la demonta­ economii. „Ca piese impor­ activitate, intr-un asemenea colectivului — permit efec­ întreprinderii“. : ÎN JURI
nă că nu se mai defectează... rea vagoanelor, incit să re- tante pe care le recondiţio­ domeniu este întotdeauna loc tuarea unor analize de maxi­ Despre munca stăruitoare Tron
— Este adevărat — recu­ folosim tot ce se poate re- năm amintesc tampoanele, o- de acumulări, de experienţe, mă precizie, care au dus la şi pasionantă a colectivului din t
noaşte inginerul şef al folosi — ne spune subingi- siile montate, cutiile de osii, de progres tehnic. Un ast­ afirmarea acestui colectiv in de la laboratorul chimic al — cc
I.M.M.R. Simeria, luliu Ver- nerul Alexandru Abraham, cîrligele de tracţiune, inelele fel de teren fertil ii consti­ cadrul C. I.R.E. şi al Ministe­ I.R.E. Deva, despre hărnicia piile.
nichescu ■— dar menirea adjunctul şefului secţiei I de suspensie, pereţii laterali tuie laboratorul chimic al rului Energiei Electrice. Afir­ oamenilor de aici şi despre lucru
noastră, a colectivului in ca­ cisterne. Nevoia ne-a învăţat din aluminiu, suporţii inel I.R.E. Deva, incorporat mo­ maţia este confirmată de fap­ experienţa bogată acumulată Nico
re muncesc, este tocmai re­ să nu mai aruncăm nimic, să suspensie, arcurile in foi şi dernei baze de producţie in­ te, de realizările bune pe in timp ns-a vorbit şi ingi­ secrc
pararea vagoanelor de cale executăm in atelierele noas­ legăturile lor etc. — sublinia­ dustrială a întreprinderii şi care laboratorul chimic al nerul Mircsa Hişu, adjunctul Parii
ferată, şi nu oricum, ci in tre o serie de piese pe care ză Cornel Porca. Ne-am a- subordonat compartimentului I.R.E: Deva le obţine lună şefului secţiei PRAM. Am mai Rcmi
condiţii de calitate tot mai daptat şi ne adaptăm zi de PRAM. de lună, an de an. „Pe lingă consemnat, intre altele, că Repu
bună şi de eficienţă econo­ zi la exigenţele actuale, cu — Obiectivul activităţii lucrătorii de aici, in majori­ Rom<
mică tot mai ridicată. I.M.M.R. Simeria tehnologiile pe care le avem noastre, de peste 14 ani, ii tate sint policaiificaţi, lucrea­ Bistii
— Cunoaştem că in acest la indemină şi pe care ne formează analiza fizico-cbimi- Laboratorul chimic ză in acord global şi ciştigă Muzi
La
domeniu I.M.M.R. Simeria are străduim să le perfecţionăm că a uleiurilor termolzolante bine, că au realizat cu forţe mină
o bună experienţă, susţinută le primeam de la alte între­ continuu, incit să reducem utilizate in agregatele şi in­ ai I.R.E. Deva proprii un stand de lucru -si 18,3î Sape
de rezultatele deosebite pe prinderi din ţară sau din im­ tot mai mult consumurile de stalaţiile energetice (transfor­ unul de măsură, precum şn .. 18.50 1001
care ie înregistrează an de port. Avantajele sint eviden­ materiale şi volumul de ma­ matoare, condensatoare,. ca­ instalaţie originală pentru ‘ e- 10,00 Telej
an în producţie. în ce se te“. „In ultima vreme — re­ noperă, să realizăm piese bluri electrice etc.), in vede­ analizele uleiurilor electro- xecuţia de lucrări foto pe 20.15 Penii
concretizează această expe­ leva maistrul principal Liviu mai uşoare, cu cheltuieli mai rea funcţionării acestora in izolante, de care aminteam, metal, că serviciile lor com­ pace
rienţă ? - Irinca, din cadrul aceleiaşi mici, să creştem productivi­ deplină siguranţă — ne spu­ continuă chimista Elena Mu­ petente sint apreciate. de lucit;
— Aflindu'-ne in cincinalul secţii — am adus unele mo­ tatea muncii“. „Ca rezultat ai ne Elena Murărescu, şefa rărescu, efectuăm analize ale mulţi beneficiari din judeţ şi tova i
calităţii şi eficienţei, aceste dificări la frina vagoanelor gindirii tehnice proprii şi al laboratorului. Am început oa­ electrolitului din bateriile de din ţară. Am notat şi numele ( ?au
deziderate ne stau in princi­ cisternă, cu piese pe care le eforturilor depuse — adăuga recum modest, dar am evo­ acumulatori — de asemenea unora dintre cei riiai harnici
pal in atenţie. Adică să fa­ executăm no: aici şi sintem Octavian Budac — pe 10 luni luat in . timp, ne-am perfec­ pentru unitatea noastră şi lucrători ai laboratorului: Pe­ 20,15 Emis
verşi:
cem reparaţii cit mai bune în faza de a începe înlocui­ din acest an am recondiţio­ ţionat şi diversificat activita­ pentru ■ terţi —, determinări tru Manea, Aurelia Dobromir, 21.00 „Dru
pentru a conferi siguranţă de­ rea capacelor de etanşare a nat piese de schimb in va­ tea, am acumulat o experien­ ale gradului de poluare in Ovidiu ¡urca, Elena Pancu, prem
plină circulaţiei feroviare, şi robineţilor de golire de la va­ loare de 27 milioane lei, la ţă bogată, care ne permite instalaţiile electrice ale în­ Viorica Giurgiu — oameni de 22.00 Telej
a prelungi cit mai mult du­ gonul cisternă — din fontă — finele anului vom ajunge cu astăzi să rezolvăm o serie treprinderii, realizăm acoperi­ ¡naltă competenţă profesiona­ 22.45 Şlag£
rata de funcţionare a vagoa­ cu capace din poliamidă gra- numărul pieselor recondiţio­ de probleme complexe, atit rea galvanică a aparatajelor lă şi conştiinciozitate . mun­
nelor de cale ferată de care fitată, prin care se elimină nate la 46, am redus cheltu­ ridicate de exigenţele între­ executate in atelierul de pro­ citorească. pasionaţi iii me­
este mare trebuinţă in ţară. consumul de metal, se redu­ ielile la 1000 lei producţie la prinderii noastre, cit şi ale duse noi din cadrul bazei seria lor, stăpiniţi de auto- III A
Sigur, această activitate de ce costul de producţie şi vo­ 450 lei, am ridicat sensibil altor unităţi economice din noastre de producţie indus- perfecţionare continuă, pen­
reparaţii implică un mare lumul de manoperă, creşte calitatea reparaţiilor“. judeţ (C.S. Hunedoara, C.T.E. tiială (cromări, nichelări etc.), tru a-i corderi activităţii pe BUCURI
consum de materiale, îndeo­ productivitatea muncii. Sigur Experienţa celor trei „R“ Mintia, C.M. Valea Jiului) şi reparăm şi verificăm aparate­ care o desfăşoară noi valen­ tlioprogra
sebi metal şi lemn, precum că intervine şi pregătirea şi la I.M.M.R. Simeria — in con­ chiar din ţară. le de pe autotransformatoare, ţe calitative şi de eficienţă Kadiojurn 8,
presei;
şi un considerabil volum de conştiinciozitatea meseriaşi- diţiile actuale de creştere pe în laborator totul respiră termometre de laborator, ma- economică. diilor; 9,0
piese de schimb, in această 'or noştri, din rjndul cărora toate căile a eficienţei eco­ ordine, fineţe, eleganţă. Apa- nometre. Nu demult am con- G. DINU 9,05 Audi
direcţie, a recuperării, recon- pot fi evidenţiaţi lăcătuşii nomice a întreprinderilor — Buletin lite
d
vista
diţionăril şi refolosirii piese­ Sabin Armeanca, ioan Pienar, poate fi împărtăşită de toate Balade si
lor de schimb, unde avem Vincze Gavril, Nicolae Le- întreprinderile industriale din 11.00 Bule
un larg clmp de manevră, baci, sudorul Ioan Tămăşiloni judeţ, in măsura condiţiilor Atlas cui
dacă mă pot exprima astfel şi alţii“. şi structurii producţiei fiecă­ premieră
Buletin d
— acţionăm in mod cu totul La colectivul de proiectare rei unităţi. comoara
deosebit, avind intr-adevăr o al întreprinderii, inginerii Cor­ 12.45 Cor
bună experienţă şi rezultate nel Porca, şeful colectivului, DUMITRU GHEONEA 13.00 I)e
Meridian
jurnal; 1
Sursele preţi de
17.00 Bule
¡program
I.M. Barza, sectorul Mu- *. vista şlag
rseconventionale — sariu 1) condusă tic Măgura. serii; 20,<
raionul
Ioan
Echipa
9 Purcel (primul din dreap­ cintec©*;
din
minerii
ta),
formată
impariante rezervoare Avram Mic şi Victor Mifloa- ding; 22.(
România ;
că, îşi depăşeşte lună de
I lună planul ia extracţia de 22.30 Rim
de materii prime minereu cu tfl—15 la sută. 6.00 Non
torn.
Colectivul Exploatării de pre­ dar, Cornet Costea, electro­ for—w
parare experimentală M.S.G. mecanicii Eugen ‘fandrău, Au­ — e» — a — •> — a — ® — o
din cadrul Centralei minereu­ rei lunea, Ovidiu Furdui, Ghiu- I Ci*
rilor Deva se preocupă con­ ra Rudolf, iar prin soluţiile Principala preocupar© — furajarea
stant, cu bune rezultate de tehnice şi reţetele tehnologi­ DEVA;
valorificarea integrală şi di­ ce mereu îmbunătăţite, ing. buna şi ©b|iner©a de producţii sporite tria) ; Ian
rectă a metalului din sterilul Rodica Ştefănescu şi chimis- (A r t a) ;
Domnişoa
depozitat în haldele de mină, ta Ileana Gican. Odată cu Acţionînd în spiritul sar­ prăsilă proprie. Iată că un an nu vor cumpăra furaje. de muls şi adăpători au­ ra) ; O mu
din iazurile de decantare ale valorificarea acestor metale, cinilor si răspunderilor ce-i obiectiv propus a fost fi­ Sint asigurate 671 tone fî- tomate. Sint in curs de fi­ Tille l-l 1
uzinelor de preparare, de pre­ cum arătau tovarăşii din con­ revin din documentele de, nalizat. La ora actuală e- nuri, 620 tone siloz — şi nalizare o maternitate şi Ali Baba
seriile
—
lucrarea cenuşilor de termo­ ducerea exploatării, se reali­ partid şi legile statului pri­ fectivul total este depăşit. se mai realizează încă pe­ o creşă de viţei moderne. 3-lea sail
centrală după tehnologii pro­ zează alte două deziderate : vind dezvoltarea zooteh­ Faţă de 520 capete efectiv ste 1000 tone — 442 tone Important de subliniat este structorul)
prii şi a altor subproduse eliminarea sursei de polua­ niei. organizaţia de partid, planificat pentru şfîrşitul grosiere şi cîteva zeci de şi faptul că toţi îngrijiţorii- Scrpico AI -
nirea);
din industria minieră. Obiec­ re cu praf a atmosferei şi li­ comuniştii care lucrează în acestui an, s-au realizat tone de gulii. Şi dacă a- mulgători şi ceilalţi lucră­ bunica (7
tivul acestor preocupări ii chidarea acestui mare obsta­ sectorul creşterii animale­ 5,'>8. Iar Ia matcă, faţă de runci o privire asupra de­ tori din fermă sint membri cu Jianu
constituie, in mod firesc, re­ col din albia majoră a Mu­ lor la C.A.P. Bo.şorod au 350 vaci şi juninci s-au pozitului de furaje vezi că cooperatori care muncesc ca) ; LUPI
mică în a
introducerea in circuitul eco- reşului. stabilit o serie de măsuri realizat 342. în urma con­ aici domneşte buna rînduia- de mulţi ani în zootehnie. Cîn tec pe
şi direcţii de acţiune care trolului gestaţiei, prin tre­ lă şi spiritul gospodăresc, Ioan Şerbănescu. membru (Muncitori
Probleme,
E.P.E.M.S G. Deva să conducă la rentabiliza­ cerile de la grupa viţele la începînd din acest an toa­ de partid, are în grijă vi- farul) ; L
rea activităţii economico- grupa juninci, efectivul te furajele vor fi date în ţelele de reproducţie, iar montul Coi
nomic a elementelor utile ( Valorificarea elementelor u- finaneiare a fermei zooteh­ prevăzut va fi realizat. Au hrana animalelor tocate şi Mafia Crintoaie. membră AN IN O AS
(Muncitori
depozitate in sursele necon­ tile clin iazurile de decanta­ nice. de partid. împreună cu Su- Duelul (R
venţionale, valorificarea lor re este posibilă pentru că Ce s-a înfăptuit din aces­ C.A.P. Boşorod sana Jurj, Letiţia Stoicoi, Campion u.
(Steaua
superioară. secţia ide la Mintia a te măsuri şi obiective ? Or­ Doina Cînclrea şi Ioan Onu Şantaj r<
(r
La E.P.E.M.S.G., extragerea E.P.E.M.S.G. a fost dotată cu ganizaţia de partid, condu­ au loturi de vaci cu lapte. la Lom
metalelor din sterilurile iazu­ cele mai moderne utilaje de cerea fermei au acţionat fost obţinuţi 180 viţei, iar preparate. Pentru anul vii­ Viţeii pînă la 6 luni se află GEOAGIU
mea
călăi
rilor de decantare vechi de preparare — moară de mă­ cu răspundere pentru ca e- la- fondul de stat s-a livrat tor — pe lingă trifoiul în grija Minei Alionesc. cultură);
la Deva şi Băiţa Crăciuneşti cinare cu bile de construc­ feetivul matcă să fie rea­ 1 628 hi lapte. Acum se li­ aflat în cultură — s-au femeie în vîrstă de peste 70 morgana
a devenit una din preocupări­ ţie specială, un spectrofoto- lizat din prăsilă proprie, e- vrează zilnic la I.I.L. Si­ însămînţat 40 ha cu lolium de ani, harnică şi pricepută Castelul ii
LAN : Ar
le de bază ale colectivului, metru cu absorbţie pen­ vitîndu-se împrumuturile meria peste 560 1 lapte, fa­ şi 5 ha cu rapiţă. crescătoare de animale. riile I-ll (
rezultatele obţinute fiind dem­ tru analizele fizico-chimice şi bancare generatoare de do- ţă de numai 500 în Tuna în ce priveşte moderni­ Activitatea .organizaţiei SIMERIA ;
ne de luat în considerare. alte instalaţii — dar şi pen­ bînzi pentru cumpărarea trecută. Aceasta, ca urma­ zările, consemnăm con­ de partid, a comuniştilor — fată (Muri
Astfel, prin cercetările între­ tru că aici lucrează un co­ de animale, economisirea re a unei mai bune fura­ struirea aleilor betonate sprijinită tot măi activ de story pc
prinse aici au fost redate e- lectiv cu o bogată experienţă şi cheltuirea cu chibzuială jări a vacilor cărora seara pentru furajare, a padocu­ organele comunale do
conomiei naţionale, numai in de producţie. Datorită acestui a fondurilor băneşti desti­ li se dă masă verde la rilor dintre grajduri, a partid şi de stat. de consi­
anul 1981, metale in valoare fapt, mai mulţi specialişti din nate producţiei. în acest iesle, iar dimineaţa un tain două silozuri pentru sucu­ liul de conducere al coo­ î V m
de peste 10 milioane lei. con­ cadrul exploatării acordă in scop a fost înfiinţat un lot de borhot şi tărîţe. Ziua lente cu o capacitate de perativei şi comitetul de
cretizate in 27 tone cupru, prezent asistenţă tehnică al­ de viţele de reproducţie animalele se scot şi acum 1000 tone, un fînar pentru partid — orientată perma­ Timpul
ziua de 7
180 tone sulf, 4 500 tone ffer, tor unităţi din judeţ. Expe­ care a fost încredinţat unui la păşune. 200 , tone (altul de aceeaşi nent spre problemele ma­ Vremea sc
importante cantităţi de plumb, rienţa pozitivă cîştigată pe membru de partid, om cu în ceea ce priveşte baza capacitate va fi terminat jore actuale şi de viitor ale va fi variat
zinc. alte metale. linia recuperării elementelor multă experienţă în creşte­ furajeră — factorul hotă- pînă la şfîrşitul anului), o zootehniei, printr-o mobi­ izolate. Vî:
O contribuţie însemnată la utile din sterilurile iazurilor rea vitelor. Acestor viţele rîtor în creşterea animale­ bucătărie furajeră. Toate lizare mai activă a întregu­ cler a t cu in
şi
lo
rare
obţinerea acestor realizări de decantare trebuie cunos­ li se asigură o furajare co­ lor şi a producţiei în zoo­ adăposturile au asigurată lui colectiv, va conduce ne­ din ¡¿actor
şi-a adus-o colectivul de o- respunzătoare şi o îngriji­ tehnie — Nicolae Popovici, alimentarea cu apă şi sînt mijlocit la obţinerea de re­ peraturile
îi
peratori preparare din rindu- cută şi însuşită şi de alte u- re sanitar-veterinară deo­ secretarul organizaţiei de pregătite în mod corespun­ zultate tot mai bune în cuprinse cc
iar
de,
rile căruia se evidenţiază nităţi economic'' sebită. Astfel anul acesta partid şi Florica Lăpuşan, zător pentru perioada de creşterea animalelor si a 10 şi 15 j
Ioan Codrea, Eugen Griober, efectivul matcă toate în- şefa fermei, au ţinut să iarnă. Forma, are un grajd producţiei animaliere. izolat se v
Petru Pogan, Elisabsta Ca- LiViO ¿RAICA ' locuirile se asigură din sublinieze că nici în acest modern, dotat cu instalaţie N. BADIU