Page 25 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 25
PARTIDUL - GEAUŞESCU - PACE I
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ !
,<#pi
Oamenii muncii hunedoreni, în cadrul unor
ample mitinguri şi adunări populare, îşi
> 0 exprimă hotărîrea fermă de a lupta pentru
SOCIALISMUL dezarmare generală, securitate, colaborare şi pace
Participanţii ia
impresio
ţară tot mai puternică, mai
ORGAN AL C0IV1ITETULUI JUDEŢEAN H nantul miting ce a avut loc Pentru o lume a por harnic care işi edifică o
HUNEDOARA AL P C;
bogată, işi croieşte un vii
la LV. Călan şi-au exprimat
l\l SI LI U LUI P O P U voinţa lor unanimă, puterni tor fericit". „In lume şi in
că, de a milita cu toată ca păcii, fără războaie special în Europa, s-a acu
pacitatea pentru înflorirea mulat o mare cantitate de
continuă şi multilaterală a arme de distrugere in masă
României, urmînd cu nestră iniţiativă de pace a secreta care pun in pericol viaţa po
mutată credinţă politica înţe rului general al partidului, to poarelor, însăşi existenţa o-
leaptă a partidului, de a-şi varăşul Nicolae Ceauşescu, menirii — spunea în cuvin-
închina întreaga vrere şi pu concretizată in Apelul Fron tul său maistrul losif Bocanu.
VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI tere de acţiune luptei pentru tului Democraţiei şi Unităţii lată de ce cerem ferm în
înar
Socialiste — spunea turnăto
cetarea cursei iresponsabile
pericolului
înlăturarea
mărilor, ameninţării cu forţa, rul Dionisie Munteanu — este a înarmărilor, dezarmarea ge
NICOLAE GEAUŞESCU pentru reducerea cheltuieli primită cu deplină satisfacţie nerală şi in primul rînd nu
cleară". Sala — prin aplauze,
şl aprobare de toţi cei ce
lor militare, pentru dezarma
re, pentru eliminarea războaie plămădesc fonta de Călan;
lor din viaţa omenirii. „Noua ea exprimă vrerea unui po (Continuare in pag a 2-a)
SI JUDEŢUL BISTRIŢ A - NĂSĂUD ÍM: I
T o v a r ă ş u l Nicolae clean, unde domneşte o at lui judeţean de partid, Mi-
Ceauşescu, secretar general mosferă de puternic entu hai Marina, care a adresat
al Partidului Comunist Ro ziasm. Mii de oameni ai un călduros bun venit.
mân, preşedintele Republi muncii din localitate, din Tinere şi tineri, pionieri
cii Socialiste România, a aşezările învecinate au ve şi şoimi ai patriei înmînea-
éontinuat, sîmbătă, seria nit aici dis-de-dimineaţă ză secretarului general al
vizitelor de lucru între pentru a saluta sosirea în partidului frumoase buche
prinse în unele judeţe din judeţul lor a secretarului te de flori.
nord-vestul ţării. In aceas general al partidului, pre S-a vizitat mai întîi în
tă zi, secretarul generări al şedintele Republicii. treprinderea metalurgică
partidului, s-a întîlnit cu Întîlnirea cu secretarul —, unde tovarăşul Nicolae
colective muncitoreşti din general al partidului, în Ceauşescu a fost întîmpi-
Bislriţa-Năsăud, unul din cadrul vizitei de lucru, este nat de Neculai Agachi mi
judeţele care a cunoscut, transformată, din primele nistrul industriei metalur
în anii construcţiei socia momente, într-o adevărată gice.
liste şi îndeosebi în ulti sărbătoare. T o v a r ă ş u l Nicolae
mul cincinal, profunde pre Sentimentelor de bucurie Ceauşescu vizitează secţia
faceri revoluţionare pe ale locuitorilor de pe pla laminorului, unde urmăreş
toate planurile vieţii ma iurile Bistriţei şi Năsăudu- te pe flux tehnologic fa
teriale şi spirituale. lui prilejuite de reîntîlni- zele procesului de produc
Elicopterul prezidenţial rea cu tovarăşul Nicolae ţie. în timpul dialogului
aterizează pe platforma in Ceauşescu le-a dat glas pri
dustrială a oraşului Be- mul secretar al Comitetu (Continuare în pag. o 4-a)
Aspect din sală, la mitingul pentru pace de la Întreprinderea „Victoria“ Călan,
iarea adunare populară din municipiul Bistriţa Foto : VIRGIL ONOIU
Vizita de lucru a secre muncii — români, maghiari, niei pe drumul socialismu
tarului general ăl partidu germani — din municipiul lui, înfăptuirea mobilizato
lui în judeţul Bistriţa-Nă- Bistriţa, din localităţile în rului program stabilit de
săud — ultima din cuprin- vecinate, constructori de Congresul al XlI-lea al ÎN PAGiNA A lil-A
zătoarea întîlnire a tova maşini, metalurgişti, mi partidului, de înflorire ne
răşului Nicolae Ceauşescu neri, forestieri, sticlari, contenită a patriei socialis
cu oamenii muncii din zo textilişti, chimişti, ţărani te, de ridicare a nivelului RITMURI
na de nord-vest a ţării — cooperatori şi ţărani cu de trai material şi spiri
s-a încheiat cu o impre gospodării individuale, e- tual al întregului nostru HUNEDORENE
sionantă adunare populară levi, au venit la această e- popor. Totodată, şi-au re Valorificare integrală, eficientă,
ce a avut loc în Piaţa „Pe moţionantă reîntîlnire cu afirmat, într-o unitate de
tru Rareş“ din municipiul secretarul general al parti nezdruncinat, alături de ©
Bistriţa. dului. preşedintele Repu a lemnului haiedorean
Manil'estîndu-şi bucjaria blicii, a vinci convingerea întregul nostru popor, do MOZAIC
de a-1 saluta din nou ca că noile indicaţii şi orien rinţa de a trăi într-o lu De la începutul anului, nunte privind preocupările
oaspete drag pe tdvarăşul tări trasate de tovarăşul me a păcii şi cooperării, DUMINICAL colectivele de oameni ai forestierilor hunedoreni pe
Nicolae Ceauşescu, cei pe Nicolae Ceauşescu asigură muncii din cadrul între linia diversificării produc
ste 50 000 de oameni ai înaintarea fermă a Româ (Continuare în pag. a 4-a) prinderii forestiere de ex ţiei şi livrării pe pieţele
— o — © —■ ® — © — o © — o — ploatare şi transport Deva externe a unor produse
au livrat unor parteneri din noi, realizate prin valori
Italia, Austria, Elveţia, ficarea integrală, superioa
Fieeare palmă de păminf să rodească, toţi R.F. Germania, U.R.S.S., ră a masei lemnoase.
Egipt,
Iugoslavia,
Israel,
— în acest sens — rela
Grecia ş.a., produse în va tează interlocutorul — cel
mal concludent exemplu ¡1
cetăţenii să contribuie la autoaprovizionare loare de 36,9 milioane lei. constituie mangalul de boc
Mai exact, au fost prelu
crate şi expediate la ex şă, care pînă acum cîţiva
ani nu figura în nomen
port peste 11 000 mc lemn clatorul produselor reali
La lucrâriBe din horticultura — Creşte contribuţia de celuloză, 7 285 mc che
restea de fag, 2 510 mc zate de noi pentru exporti
Despre ce este vorba ? în
mobilizare sustinutâ S gospodăriilor populaţiei lemn de construcţii rura urma procesului de exploa
le, 1 700 mc lemn de fag, tare şi prelucrare a lem
Pe agenda de lucru a mai bune condiţii a pro Ba fondul de stat 608 tone mangal de bocşă. nului rămîneau în păduri
legumicultorilor şi pomi- duselor. Deoarece s-a reu De la Ştefan Georgescu,
cultorilor se află prioritare şit să se asigure întreaga Consiliul popular al co ţiile, două cifre sînt pe şeful compartimentului ex MIRCEA LEPÂDATU
o serie de acţiuni care tre cantitate de sămînţă de munei Unirea şi-a înscris deplin edificatoare: faţă port din cadrul întreprin
buie realizate în perioade cartofi necesară plantării pe agenda de lucru ca de planul valoric anual de derii, am aflat unele amă (Continuare in pag. o 2-a)
optime şi la un nivel ca în primăvara viitoare, spe preocupare permanentă şi 1 400 000 lei, pe 9 luni di.n
litativ superior, de felul cialiştii din unităţi au da aceea de sporire a contri acest an s-au realizat
cum sînt organizate şi e- toria să verifice perma buţiei gospodăriilor popu 1 513 300 lei. Şi, acţiunea Vor participa numeroşi spor
fectuate lucrările depin- nent starea silozurilor, in laţiei la fondul de stat — continuă. tivi, cunoscuţi maeştri in
cascadoriei,
colaboratori
arta
zînd hotărîtor soarta pro tervenind prompt ca tem sursă importantă a auto- Rezultatele bune obţinute Wi ai studiourilor cinemato
ducţiei de legume si fructe peratura acestora să se apro vizionării teritoriale. pînă acum — premisă pen grafiei româneşti. Iu INTXL-
Peste
CU
ISTORIA.
din anul viitor. menţină in limitele stabi Astfel, în anul viitor, cele tru altele mai bune în vii Ea CONSFĂTUIRE PE TE NIRE de pionieri din clasele a
100
între urgenţe la loc de lite. ’ 376 gospodării din comună tor — se datoresc, desigur, ME MEDICALE. In organiza V-a A, VI C şi G, VII F şi
de
frunte se situează strânge Analiza stadiului pregă vor preda la fondul de stat, în primul rînd, oamenilor, rea Secţiei filialei medicină in VIII H, de la Şcoala gene
Ilunedoara-
ternă
a
rea şi valorificarea grab tirii recoltei viitoare de le prin contractări şi achizi harnicilor locuitori ai co Deva a Uniunii societăţilor rală nr. 4 Deva, însoţiţi de
află
nică a producţiei de rădă- gume şi cartofi evidenţiază ţii, cantităţi sporite de pro munei. Unirea are mulţi de ştiinţe medicale şi Direc profesorii diriguiţi, se intr-o
astăzi,
duminică,
cinoasc si varză, existând, faptul că la unele lucrări duse agroalimentare, pre oameni harnici, demni de ţiei sanitare judeţene, ieri a excursie pe traseul Deva —
peste 3 500 tone produse s-au acumulat restanţe ca cum şi un număr mai ma preţuire. Amintim doar pe avut loc Ia Deva, în sala mi Sarmizcgetusa — Dcnsuş —
casei
con
cultură,
de
a
că
va
care aşteaptă să fie recol re trebuie grabnic înlătu re de animale. în anul a- cîţiva dintre ei : Aurel sfătuirea cu tema „Tulburări Hunedoara, care le îniîlniri pri
cu
lejui
educative
tate. Măsuri hotă'rîte la rate. Spre exemplu, la ară cesta, în perioada trecută I-Iorvath, Viorica Mariş şi de ritm cardiac“. La consfă istoria şi prezentul judeţu
de
au
recoltare se impun îndeo turi pînă acum s-au reali pînă acum, situaţia reali Minut Prunaci — din satul tuire Spitalul participat medici Deva, lui. na APARTAMENTE PEN
Ia
judeţean
sebi în unităţile agricole zat abia 1 600 hectare, ceea zării de contracte şi pre Unirea, Vizante Niculescu. spitalele din Hunedoara şi TRU OAMENII MUNCII.
şantierului
Constructorii
5
cultivatoare de legume din ce reprezintă mai puţin de dărilor la fondul de stat Iustin Dinişoni, Siminic Petroşani, precum şi nume Orăştie al T.C.II. au termi
şi
de
Consiliul unic ' agroindus 35 la sută din suprafeţele este mulţumitoare. De e- Ionuţ şi Augustin Nicula roşi invitaţi profil la spitale EJ nat şi dat în folosinţă noi
de
din
clinici
tară.
trial Simeria (respectiv la destinate, culturilor de le xemplu, din planul total — din Tuştea, Petru Opruţ NOI UNITĂŢI DE PRESTA blocuri de locuinţe, însu-
număr
C.A.P. Rapoltu Mare şi gume şi cartofi. Pe lingă de 30 bovine adulte au fost şi -Irina Cozac — din Făr- ŢII. Cooperativa de consum mind un Acestea de 70 apar
fost
au
tamente.
re
de
înfiinţat
Timpa, precum şi la ferma intensificarea ritmului la predate deja 28, la tineret cădin, Nicolae Cozac şi Haţeg nouii a secţie prestatoare curînd partizate personalului mun
o
de
de stat din Simeria Ve ogoare, trebuie acţionat cu bovin — 60 capete, la porci Anton Bolduş — din Cră- servicii pentru populaţie — citor de la I.M.O., I.C.O.,
che). De asemenea, restanţe forţe sporite la fertilizarea — 62, la lapte de oaie — guiş, care au predat ia con de construcţii, activitate mult E.G.C.L. şi din alte unităţi
şi
locuitorii
oraşu
însemnate la recoltări exis terenului cu îngrăşăminte Dlanul este realizat inte tract eîte două-trei capete solicitată (N. de Sbuehea, corespon economice care instituţii ale o-
au
început
şi
raşului,
lui.
tă şi în fermele aparţină organice, deoarece gunoiul gral. Dar la lapte de vacă bovine adulte sau tineret dent). (SI SPECTACOL DE să se muie in ele.
toare asociaţiilor horticole de grajd s-a aplicat pe există restanţe apreciabile, bovin, obtinînd intre 7 000 CASCADORIE. La stadionul
„Corvinul“
din
va
din Deva şi Geoagiu. Oda mai puţin de 300 hectare. din 628 hl contractaţi fiind şi 14 000 lei. avea ioc astăzi, Hunedoara orele
la
de
tă cu strîngerea recoltei de Cunoscînd influenţa deci predat doar 32 la sută, im- 10,30, un interesant spectacol
rădăcinoase este necesară sivă a arăturilor de toam- punîndu-se măsuri hotărîte DOINA COJOCARU de cascadorie auto-moto
o preocupare deosebită pentru recuperarea acesto „Riscul este meseria mea“.
pentru însilozaroa în cele (Continuare în pag. o 2-a) ra. în ce priveşte achizi (Continuare în pag a 2-a)