Page 26 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 26
1
DRUMUL SOCIALISMULUI
PARÏIDUL — CE AUŞISCU — PACE !
IV EL
tregului
sintetizate
colectiv
Răspunderi faţa de Om dealtfel şi în cuvintul vorbi cele care dăm viaţă şi nu pu pu
tem fl de acord niciodată cu
şi d@ Omenire torilor. aceia care vor să ne-o ră r n»
Floarea Micoiu, şefă de e- pească prin războaie cu ar 8,(Kl Telcşe
Vibrantă, însufleţită de cele ne vom putea împlini visul chipă la sortare spunea : mament atomic. în numele a 8.40 Tot il
mai nobile idealuri umaniste de a făuri societatea comu „Cred că întrunesc toate sute de tineri, lucrăloarea 0,05 şoimii
a fost adunarea oamenilor nistă de miine". „Fac parte condiţiile ca, in numele meu, C.T.C. Elena Ungur spunea: 9,15 Film i ,
Pii.
muncii de la întreprinderea din generaţia care a trecut al familiei, ai muncitoarelor „Virsta ne face ca să cu ci ui i
9.40 Omul
mecanică Orăştie. Intervenţia prin cel de al doilea război din echipă să-mi exprim de noaştem grozăviile războiului 10.00 Viaţa
fiecărui participant a fost pa mondial — deşi eram copil. plina adeziune faţă de noua doar din cărţile de istorie, 11,45 Bucur
rafată — ca să zicem aşa — Din cei nouă fraţi, patru au iniţiativă pentru pace şi dez din filme şi din spusele pă 12.30 Dc st
de îndemnuri in care şi-au fost pe front, unul nu s-a mai armare a tovarăşului Nicolae rinţilor şi bunicilor noştri. 13.00 Telex
unit glasurile sutele de mun intors acasă“. Amintirea unei Ceauşescu, atestată de con Dar ne declarăm pentru opri 13.05 Album
10.25 Şah
citori prezenţi: ,.Dezarmare copilării umbrite de plaga rea cursei înarmărilor de 16,40 Ecrani
I.I.L. Deva, secţia mobilă Brad. Echipa de tîmplari con
literar
— Pace 1“, „Nu, bombei cu războiului ca şi voinţa de a ţinutul Apelului F.D.U.S., oarece noi, tinerii, avem vi dusa de toaai Pa vel montează mobilă pentru export. „Mare
neutroni /", ,,Să triumfe-n apăra prin muncă cuceririle să-mi manifest dorinţa fier suri şi năzuinţe măreţe pe Foto: VIRCIL ONOIU Partea
România pacea şi prietenia /“, prezente, de a ridica glasul binte pentru pace dar şi dez care nu vrem să le pierdem. 17.30 Călăto
Concui
„Cesuşescu — Pace /“ „Sti Vrem in schimb ca din jurul 18.20 Caleid.
ma noastră şi m I n d r i a, nostru şi din lume să fie în Mobilizare susţinută! 18.30 1001 ti
lăturat pentru totdeauna spec 19.00 Teleju
Ceauşescu — România“. At Cit costă înarmarea ? 19.25 Cfntar>
mosfera de solidaritate cu trul morţii nuoleare“. (Urmare din pag, I) soarta recoltei de fructe. .Tudcţu
idealurile de pace ale tutu Unanim in voinţă, cu depli O însemnătate deosebită 20.30 Film
cenuşa
ror oamenilor de bună cre 53 Cheltuielile pentru înarmare depăşesc de aproa nă hotărire şi in spirit revo nă şi fertilizării asupra prezintă şi lucrările de 22.20 Telejui
dinţă de pe Terra, de răs pe 30 de ori volumul ajutorului pentru dezvoltare luţionar a fost adoptată o te recoltei viitoare, mecani combatere a bolilor şi dău
pundere a fiecăruia pentru acordat „lumii a treia" de ţările capitaliste dezvol zatorii sînt chemaţi să fo nătorilor din livezi, în care LUNI, 9
destinul propriu şi al tuturor legramă adresată CC. al losească cu randament su sens se impune ca, înee- 16.00 Emisia
a fost întărită prin luările de tate. Or, datoria externă a ţărilor în curs de dezvol P.C.R., tovarăşului Nicolae perior timpul bun ele lu pînd din a doua jumătate tuaghin
18,50 1001 tl<
cuvint. ,,Consider recentele tare a atins, în 1980, nivelul de 400 miliarde dolari. Ceauşescu, in care, printre cru şi tractoarele pentru a a lunii noiembrie, să se 19.00 Telejui
acţiuni întreprinse de parti altele, se spunea: „Conştienţi finaliza neîntîrziat lucrări treacă masiv la efectuarea 10.25 Tribun
dul şi statul nostru, per de pericolele grave care a- le amintite. stropirilor de iarnă, res- 19.55 Pentru
regulile
în ceea ce priveşte po
dina <1
sonal de tovarăşul Nicolae împotriva bombei cu neutroni, acordul faţă de stocarea in meninţă existenţa popoarelor, micultura, în perioada ac pectînd întocmai aplicarea' 20.05 Roman
stabilite
pentru
Ceauşescu, o nouă dovadă împotriva iraţiunii, au făcut Europa a armelor de diferi conştienţi de primejdia pe tuală există un volum a- tratamentelor fitosanitare." tul spi
de raţiune şi profund uma din intervenţia inginerului Mir- te tipuri, aducătoare de moar preciabil de lucrări care Aoţionînd în spiritul sar tlul 11
nism, de aceea noi sintem cea Rotea, directorul I.M.O., te şi suferinţă“. în aceeaşi care o reprezintă arsenalul trebuie efectuate cu maxi cinilor şi orientărilor des 20.55 Orizont
fie,
hotăriţi — arăta lăcătuşul ca şi a celorlalţi vorbitori — idee şi-au exprimat simţă nuclear acumulat in lume, ne mă răspundere şi operati prinse din cuvîntarea secre 21.25 Cintece
Traian Mihuţ — ca prin mun Victoria Birzan, preşedinta mintele sudorul Ion Indrecan exprimăm şi cu acest prilej vitate. în primul rînd se tarului general al parti 21,35 Pentru
că neobosită, demnă, să con O.D.U.S., muncitorul Ion Păs- şi inginerul Gheorghe Mihal- impune atenţiei urgentarea dului, tovarăşul Nicolae pace -
strNuci
tribuim la îndeplinirea exem culescu, veteran de război — cea. „Sint mamă a trei copil depiina satisfacţie şi mîndrie arăturilor în livezi, lucra Ceauşescu, rostită cu pri tovarăş
plară a sarcinilor ce ne re vibrante apeluri pentru înce şi in numele lor şi al vieţii patriotică pentru noua şi no rea respectivă rămînînd de lejul sărbătoririi Zilei re Ceauşei
sooialis
vin, la înfăptuirea politicii în tarea cursei înarmărilor, pen noastre — spunea Eugenia bila mărturie a grijii deosebite efectuat pe mai mult de coltei, toţi legumicultorii 21.55 Portatii
ţelepte a partidului nostru“. tru dezarmare nucleară. în Florea, maistru — îndemn pe pe care dumneavoastră, tova 500 hectare. Pomieultorii şi pomieultorii sînt che 22,10 Tclcjur.
,,/n numele celor II fraţi ai consens de gind şi faptă cu toate mamele, pe toate fe răşe secretar general, o ma sînt confruntaţi in acelaşi maţi să acţioneze energic
mei, care s-au născut in timp toţi vorbitorii, sutele de par meile din întreprindere să se timp cu sarcina de a or pentru a asigura baze
de pace şi doresc să se îm ticipanţi la adunare au adop alăture prin noi succese la nifestaţi faţă de viaţa noas ganiza mai bine munca şi trainice viitoarei recolte şi
plinească in timp de pace, in tat textul unei telegrame, a- locul nostru de. muncă che tră şi de destinul întregii lumi“. a realiza ritmuri superioa a transpune astfel în fapte
numele părinţilor mei, al so dresată secretarului general mării la pace şi 'înţelegere pe re de lucru la tăierile in obiectivele privind auto-
ţului meu, cer din adincul ini al partidului, preşedintele globul pămintesc. Noi sintem PETRE FĂRCAŞIU livezi, acţiune de care de condueerea şi aiitoaprovi TIMIŞOAIt
mii să se oprească amplasa Frontului Democraţiei şi Uni pinde în mare măsură zionarea teritorială. nea pentru
producţie b
rea de noi rachete in Europa tăţii Socialiste, tovarăşul viitor. Cerc
şi să fie lichidate cele exis Nicolae Ceauşescu, in care eordanţă cu
culturii m<
tente — cerea muncitorul fo se spune : „Sintem deplin Pentru o lume a păcii, Contribuţia gospodăriilor populaţiei
Pătru; 7,00
chist Maria Hancheş —, iar conştienţi de rolul şi sarcini cai: Mitra
strungarul Ion Bărbutescu, le ce ne revin în aceste mo fârâ războaie (Urmare din pag. 1) zionării teritoriale, sporirea Agenda zilei
spunea: „Avem sentimentul mente ce ameninţă tot mai producţiei agricole şi asi
Treeînd la traducerea în
că Apelul pentru dezarmare puternic pacea noastră şi a (Urmore din pag. t) săbii militantism, participan viaţă a indicaţiilor trasa gurarea unei aprovizionări
ţii ta miting au adoptat tex
bune şi stabile a populaţiei,
şi pace ni se adresează direct întregii lumi, angajîndu-ne in prin lozincile ce se auzeau tul unei telegrame adresate to te de tovarăşul Nicolae cetăţenii comunei Unirea
tr-un puternic front muncito
nouă, tinerilor. De aceea spu resc pentru a îndeplini şi la diferite intervale de timp varăşului Nicolae Ceauşescu, Ceauşescu în cuvîntările -sînt hotăriţi să facă totul
rostite în vizitele de lucru
nem „NU armei cu rază me depăşi obiectivele ce ne re — vibra la unison, în unita secretarul general al partidu din această perioadă, a pentru a se autoaprovizio- DEVA: A)
die de acţiune !“, „Nu războ vin din documentele Con te de gind şi voinţă, cu cei lui, preşedintele Frontului De prevederilor recentelor de na, a-şi asigura din gos (rin); lancu
(Arta) ;
necesarul
proprii
podăriile
gresului al Xll-lea al P.C.R., ce urcau la tribună. mocraţiei şi Unităţii Socialis
iului /“, pentru că tinerii noştri te, in care, printre altele, se crete ale Consiliului de de produse agroalimentare, Domnişoara
şi din angajamentele asuma „Socotim — arăta inginerul ra); Omul
doresc să muncească şi să te în întrecerea socialistă pe Clement Marinesco — că spune: „Sintem conştienţi că Stat privind întărirea auto- iar surplusul să-î contrac j-p’e i-n
Baba
trăiască in pace. Numai aşa acest an". este momentul să se acţio în lume sint forţe care alo conduccrii şi autoaprovi- teze cu statul. „îriile şi
I-
neze cu consecvenţă, ferm, că uriaşe mijloace materiale 3-lea salt
acum, cind incă nu este prea şi financiare in scopul dis Valorificare integrală, structural);
tirziu, cind pacea mai poate trugerii şi morţii. De aceea, Serpice Al®,
nirca);
Dreptul Ia pace fi salvgardată“. „Este de da considerăm că nu există în bunica (7 N
toria femeilor, a mamelor, a eficientă, a lemnului eu Jianu za
este al tuturor oamenilor celor ce dăm viaţă din via datorire mai presus decît a- ca); in aeţ.
LUPEN
mica
ţa noastră să luptăm pentru ceea ca, in calitate de cetă (Urmate din pag. 1) noştri externi produse cu Cîntec pent)
Sala clubului, devenită ne- pe lozincile „Stop cursei înar apărarea vieţii, să le creăm ţeni ai unei ţări ce înaintea un grad mai mare de pre (Muncitoresc
pe
încăpătoare prin participarea mărilor“, „Jelui nostru drept copiilor noştri viitorul pe care ză pe drumul socialismului şi rădăcini, buturi, crengi etc., lucrare care, evident, le Probleme căi.
In
ral);
care
nu
erau
valorificate,
De
valoarea.
sporeşte
e-
ter
(Muncite
la adunarea populară pentru şi sfint/ Este pacea pe pă- li-l dorim din tot sufletul“ — comunismului, să ne unim fiind socotite nerentabile. xemplu, faptul că astăzi Detaşnmenlu
pace a peste 350 de munci mint I", „Noi vrem pace !“, spunea laboranta Rodica puternic in inimă, in gind şi Dar cerinţa de a exploata livrăm cherestea de fag (M i n c r u 1)
tori. ingineri şi tehnicieni de „Un nu hotărit bombei cu Toma. faptă pentru a ne asigura şi valorifica cu maximă e- „tivită“ (operaţie de fini Gornistul
fieienţă „aurul verde“ al sare) a dus Ia creşterea ANINOASA
la I.P.I.L.F. Haţeg a vibrat de neutroni /“. In toate acestea in această atmosferă de nouă şi lumii întregi o pace patriei, ne-a condus la gă cu 20 la sută a preţului pe (Muncitoresc
voinţa unanimă, înscrisă şi erau ilustrate năzuinţele în vibrant, conştient şi reşpon- trainică". sirea unor căi de folosire metru cub de cherestea, Duelul (Rett •
Campionul
roşi
(Steaua
integrală a fiecărei bucăţi obţin indu-se în acelaşi ZA : Color
de lemn. Una dintre aces timp importante resturi de dra (Miner
tea, care în scurt timp s-a material lemnos ce sînt Şantaj (Pat'
Apelul F.D.U.S. — yoinfâ nestăvilita de pace dovedit rentabilă, este pro „tocate“ şi utilizate la pro la Londri
ducerea mangalului de ducerea de P.F.L. şi P.A.L. GEOAGIU-B.
călătoa
mea
a Întregii noastre dase muncitoare bocşă. Şi iată că din .1979 în acelaşi timp, dotarea u- cultură); I
pină în prezent cererea, nităţilor noastre cu utilaje morgana (D
Noua iniţiativă de pace a mani şi de alte naţionalităţi nedoreni, membri ai organiza ţie marfă fabricată, prin redu deci si producţia, de man moderne facilitează creşte Castelul din
LAN : Artic
României, inspirată de gindi- trăiesc cu convingerea fermă ţiei sindicale, ştiu că România cerea consumurilor normate, gal de bocşă s-a triplat, rea calităţii operaţiilor, a riile I-1I (Ca
s
rea şi activitatea permanentă că apărarea păcii depinde de se bucură de respect în lu cu 500 tone la metal, 2 722 dovadă că prin preocupare, productivităţii muncii, con Al treilea SIM.
Iunie);
a secretarului general al acţiunile hotărite ale popoa me pentru că poporul nostru tone la combustibil conven prin adoptarea unor soluţii tribuie la realizarea ritmi mă de fată
partidului, preşedintele Repu relor, de hotărirea cu care şi-a construit din temelii o ţional, 220 tone la ciment şi practice, eficiente şi masa că a sarcinilor la export. ILIA: I,ove
(Lumina) ; C.
blicii, t o v a r ă ş u l Nicolae spun NU înarmărilor de orice ţară nouă. Ei înşişi au pus cu altele. Iniţiative născute din lemnoasă aşa-zisă secunda Cele mai bune rezultate niolii de moi
Ceauşescu a găsit la întregul fel şi, in primul rînd, a celor nădejde umărul la această interesul pentru prosperitatea ră poate fi valorificată privind realizarea planului citoresc).
detaşament muncitoresc hu- nucleare, care ameninţă ome operă grandioasă. Şi mai ştiu economică a ţării, pentru a chiar la export. la export le-au obţinut co
nedorean un larg şi profund nirea cu un holocaust univer că o ţară, un popor sînt pu răspunde comandamentelor — Care ar fi, tovarăşe lectivele de la U.F.E.T. Pe
ecou. Apelul Frontului Demo sal, de hotărirea cu care ele ternice prin forţa lor econo majore ale prezentului şi vii director Ion Nicola, alte troşani, U.F.E.T, Orăştie şi
craţiei şi Unităţii Socialiste se opun reînvierii oricăror cu mică şi că ia sporirea ne torului au cuprins în liniile modalităţi de acţiune prin S.F.E. Dobra. Ar mai fi
din România, adresat popoa rente politice cu tendinţe be contenită a acesteia sintem lor de forţă zeci de mii de care lemnului din pădurile de amintit că încă de pe
relor lumii pentru a-şi uni e- licoase şi revanşarde. fiecare datori să punem u- oameni. Este răspunsul lor hunedorene să i se confere acum am început să pre Timpul pr<
forturile în scopul salvgardă Faptul că această iniţiativă mărul cu nădejde. concret la iniţiativele de pa valoare maximă la export ? gătim producţia de export ziua dc 8 n
rii păcii, opririi cursei înar porneşte de la preşedintele Am început un nou cinci ce ale României, acoperirea — Oferim partenerilor a anului 1982. Vremea va Cei i
răcească.
mărilor nucleare este apelul României, bărbatul care şi-a nal, al calităţii şi eficienţei. în fapte a adeziunii lor. porar norc
unui popor care a iubit şi pus in slujba fericirii oame In înfăptuirea prevederilor Ca membri ai uneia dintre «*•«* 0 Vînd casă Hăşdat nr. precipitaţii s
ms
şi
ploaie
iubeşte pacea, care a con nilor întreaga sa viaţă şi pu sale, întrecerea socialistă în cele mai cuprinzătoare orga 146. Informaţii zilnic, (c. 21) ţă, ninsoare
struit o viaţă nouă şi vrea tere de muncă întăreşte con tre oamenii muncii constitute nizaţii muncitoreşti — sindi SCHIMB DE LOCUINŢĂ ninsoare. Vii
să construiască în continua vingerea tuturor că urmează fermentul care animă şi stîr- catele — membrii de sindicat intensificări
re civilizaţia socialistă în pa o cale dreaptă. Pentru că neşte ambiţii constructive de « Schimb casă cinci ca şl nord-vest.
minime
vor
ce, prietenie şi frăţie cu toate prestigiul României in lume autodepăşire. în această în din judeţul nostru spun un V ÎN ZĂRI mere (grădină, vie) Buziaş, tre —1 şi 1
popoarele lumii. Este voinţa este nemijlocit legat de trecere oamenii muncii hune NU hotărit oricăror tendinţe eu apartament Deva. Infor maxime întrt
de pace a unui popor al căr neobosita sa activitate inter doreni s-au angajat să reali de a tulbura pacea lumii, ori • Vînd Dacia 1300. Hăş- maţii Deva, telefon 20392. La munte,
rui detaşament de avangardă naţională destinată dezarmă zeze suplimentar o producţie căror acţiuni scelerate făcute dat nr. 30. (1917) (1956) Cer tempor
— clasa muncitoare — a a- rii şi destinderii, înţelegerii netă in valoare de 30 mili o Vînd Dacia 1300 stare PIERDERI cădea precip
părat nu o dată supremul intre popoare, astfel ca fie oane tei, in special pe seama in dauna bunăstării popoare excepţională. Orăştie, stra mă do ninst
de ninsoare. V
drepl ia viaţă al fiecărui om care să-şi poată urma calea creşterii cu 363 lei pe fieca lor, pentru înarmare. da Primăverii 7, după ore 0 Pierdut legitimaţie de eu intonsifi
cu preţul vieţii. Oamenii firească şi dorită. re om a productivităţii mun le 15 : dimineaţa la tele serviciu, pe numele Jic 60—(10 ltrn/h
muncii hunedoreni — mineri, Manifestindu-şi adeziunea cii. S-au mai angajat la re GRAŢ1AN FAUR fon 42650. Cornel, e l i b e r a t ă de va viscoLi
(Mete<
ceaţă.
siderurgişti, constructori, e- fără rezerve la această ini preşedintele ® Vînd difuzoare „Celes- viciu : Vrase
nergeticieni ori de alte pro ţiativă ce exprimă interesele ducerea cu 1,30 lei a' chel Consiliului judeţean tion“ 200 W cu boxe. Te l.P.T.G.C.F. Deva. O declar
fesii, români, maghiari, ger lor vitale, oamenii muncii hu- tuielilor la 1000 lei produc- Hunedoara al sindicatelor lefon 957/18498. (e. 22) nulă. (1955)