Page 27 - Drumul_socialismului_1981_11

7 466 © DUMINICĂ, 8 NOIEMBRIE IM1 Pag. 3
~T----

888885©$ DumirncM*
IOWE
52525822?

'A, „Stejarul socialismului"
ÎKî E M44é/L*w de la febea

ci în incinta Complexului istorii: de la
JCUll’U co- Ţebea peisajul natural oferă numeroase
1“. Epis o- specii lemnoase cum sînt: Thuja oeciden-
talis, Thuja orlentalis, Piceabies, Thuja
aâtatea
i albies alba, Tilia tomentoza şi, îndeosebi,
izicii stejarii (gorunii) declaraţi monumente is­
atriei Consemnări Personalitatea Oraş«iui (I!I)^! torice şi ale naturii.
ini c al „Gorunul lui Horia“, „Gorunul lui Ian-
cu“, „Gorunul socialismului“ şi ceilalţi
tipii opere Alături de aspectul edi- Dacă Deva se bucură to­ tivat aici oameni de cultură goruni existenţi se detaşează prin măreţia,
âncşii. litar-arhitscionic, alături de tuşi de un început de pres­ şi de ştiinţă, artişti, folclo­
çuratie“. sobrietatea şi semnificaţia lor istorică.
i ponderea economică, in tigiu cultural, aceasta se rişti, istorici, oameni poli­ „Stejarul socialismului“, plantat de to­
urc viitor. definirea personalităţii Ora­ datoreşte In primul rind bu­ tici, gazetari, au apărut or­ varăşul Nicolae Ceauşescu cu ocazia vizi­
lieresc şului intră şi o coordonată nei reputaţii a Muzeului ju­ gane de presă interesante
imrzieal tei de lucru efectuate in judeţul nostru la
spirituală. N-am spus cu deţean, implicit a activităţii şi meritorii, s-au desfăşurat 8 octombrie 1966, a fost declarat monu­
asta nici o noutate, e bine ştiinţifice, de cercetare des­ reuniuni politice, culturale,
nâniei. insă de reţinut că, pentru făşurată aici, şi, intr-o oa­ ştiinţifice importante. Din ment al naturii prin Decizia nr. 453/1976
i a Consiliului popular al judeţului Hune­
ie : „Prin conturarea personalităţii sa­ recare măsură, Teatrului de ce in ce mai disparentă sau doara. Gorunul face parte din specia
riului“ le, prestigiul cultural-ştiinţi- estradă şi Amfiteatrului ar­ mai deformată, amintirea tu­ Quercus petraea - stejarul de deal — şi
port. fic al Oraşului poate fi de telor. Să mai adăugăm Li­ turor acestora nu trebuie se prezintă ca un arbore în perioada de
SM BRIE multe ori suficient şi, deci, nele manifestări de anver­ lăsată sub colbul uitării sau tinereţe, avînd înălţimea actuală de a-
decisiv. Bayreuth, de pildă, gură naţională, dar spora­ — mai grav ! — al nepă­ proximativ 9 m. Tulpina stejarului are
o limba este un oraş german cam dice, cum a fost Semina­ sării. Nu putem porni la trunchiul îmbrăcat cu o coajă netedă, ca­
de 70 000 de suflete, cele­ rul Sorescu. Puţin. Foarte conturarea unei noi perso­ re îl apără de frig şi ploaie," cu circum­
bru insă In toată lumea nu puţin faţă de condiţiile şi nalităţi a Oraşului ignorînd ferinţa de 64 cm şi înălţimea de 4 m. Ha­
iricnţei prin industria sa de sticlă­ de forţele de care dispu­ moştenirea sa spirituală, murile lui formează o coroană ovală. Se
a ÿi grâ-
ivonstră rie şi porţelanuri — sau nu nem. Ce ar fi de făcut ? multă, puţină, cită este. Du­ deosebeşte de celelalte specii existente în
in : „Vtn- in primul rlnd prin aceas­ Aici e aici... De strimbat din pă cum nu putem abdica incinta complexului prin frunzele rombic
“. Episo- ta — ci prin tradiţionalele nas e uşor, mai greu e să de la elementara datorie de ovate, pînă la eliptic, lanceolate pe mar­
sale festivaluri Wagner care vii cu idei noi şi viabile. solidaritate intelectuală cu gini, ce stau îngrămădite la vîrful luje­
ico-ştlinţi-
se desfăşoară aici, in Şi, presupunind că le-ai a- generaţiile care ne-au pre­ rilor şi sînt lung peţiolate. El înfloreşte
•rsuri „Festspielhaus , teatru .rhu- mers. Vom scrie astfel is­ în luna mai, înainte de a înfrunzi. Florile tana Di Trevi reprezintă apogeul' unei
11
■mare şi vea şi pe astea la-ndemină, bărbăteşti sînt atîrnate pe o aţă lungă şi culturi, a unei construcţii de tip baroc,
nouă şi zical construit anume in a- rămine riscul pe care şi-l toria spirituală a Oraşului.
iţiativă a cest scop, In 1872, de Lu­ asumă întotdeauna cel ce Deocamdată fragmentar, ca gălbuie. Florile femeieşti — aşezate la durată de Papa Niccolo al V-lea. decor
¡si colac dovic al ll-lea de Bavaria. un basm din bucăţele. Se vîrf de ramură — nu sînt colorate, stau feeric al unei mitologii umanizate
României tulbură ape liniştite şi căl­ cîte 2—3 grămadă la subsioara unei mici Dar clipa unică pe care o trăieşte orice
Dar vremea ludovicilor a duţe. Să ne asumăm totuşi va găsi apoi negreşit acea
i ca 1 trecut — cel puţin la noi — acest risc... vocaţie a sintezei care să frunzuliţe. Fiecare floare, cu stigmatul român, călător pe aceste meleaguri, o con­
şi un oraş ca Deva, care asambleze totul. Ar fi un împărţit în trei părţi, răsfrînte în afară, stituie priveliştea Columnei aşezată în
nu beneficiază decit de o Intii de toate cred că ar e învelită la bază de o cupă formată din Forumul lui Trajan, pe care este scris
tradiţie administrativă, tre­ trebui să pornim de la o prim şi important pas, care, solzişori mărunţi din care iese păhărelul actul de naştere al poporului român. Ne
buie să-şi construiască sin­ acţiune — căreia-/ putem odată cu sentimentul dato­ fin, cizelat, lemnos, ca un degetar în care gîndeam să aşezăm la baza imensei co­
zice şi campanie — organi­ stă ghinda strălucitoare. Un alt caracter loane o Floare de pe pămîntul scump al
gur prestigiul cultural-ştiin- zată, sistematică de recon­ riei împlinite, ne-ar da şi o prin care se deosebeşte de celelalte specii patriei, dar n-a fost posibil. In schimb
ţific. Ca pe orice tărim, nici mai mare indreptăţire către
0 Emisiu- siderare şi popularizare a este faptul că ghindele sînt sesile, stau lacrima curată a simţirii noastre a curs
Pentru o pe cel spiritual n-avem de paşii următori. de-a dreptul pe capătul rămuricii, ca o bogată, zguduindu-ne. Scenele incrustate
in anul valorilor culturale preexis­
in con­ aşteptat şi de pretins ceva poartă. Acest gorun are o putere de de Apollodor , cel care ridicase şi monu­
gèle agri- decit de ta noi înşine. tente deja. Au trăit şi au ac­ creştere mare. In fiecare an se observă o mentul de la Adamclisi, reproduc bătă­
; Taica V. creştere de aproximativ 75 cm. Simbol liile purtate de armata romană cu poporul
ion imizi-
■(an ; 7,25 viu al continuităţii istoriei pe această neînfricat al strămoşilor daci care. eu pre­
In rada timpului Către Om străveche vatră românească. ţul vieţii, şi-au apărat libertatea. Colum­
na a fost ridicată în anul 113 e.n. Cei 4j)
Prof. MARIOARA CRISTEA
Dragă Omule - ascultă-mă bine Baia de Criş metri ai săi cuprind 150 tablouri si 2 500
Moi sînt pe-olocuri răni ce nu se pot închide, Iţi vorbesc nu privind către cer chipuri omeneşti.
Columna de la Roma este istoria de
A lumii conştiinţă mai sîngereaio-n scrum Iţi vorbesc cu lumina din mine 2000 de ani a poporului român. O copfk
In timp ce minţi demente se zbat să poată Şi privindu-te-n ochi, cu-adevâr Columna de (a Roma
idee (Pa- aprinde Dragă Omule adu-ţi aminte a sa pentru alte mii de ani şi sute de ge­
iu zapeiul Părăsind Veneţia şi Florenţa, intr-ade­ neraţii viitoare se află în Muzeul de Is­
EDOARA : la liniştea iubirii infernul fără fum... De convoaiele crimei puhoi văr toate drumurile duc spre Roma. La torie a Republicii Socialiste Români«.
ie (Flacă­ Să nu ne mai râmînâ moştenitori pe ruguri De popoarele fără morminte
ra — se- Iar soarele sâ*ngheţe-n al timpului mormînt De «bsurd-inutilii eroi,,. orizont se profilează strălucitoarea emble­ Grija pentru documente rămine un dezi­
■urgislu'b * mă a oraşului — cupola Basilicii Di San derat permanent al umanităţii. Este grija
!fl de K‘ °oienul căutlndu-şi reînvierea-n muguri Dragă Omule, nimeni de-afară Pietro pe care Mieholangelo Buonarotti pentru istoria sa.
rta) ; Ai SperîRd să regăsească o razâ de pămint.„ Din luminile norilor goi a dăruit-o lumii. MINEL BODEA
1 (Con- Si nu se va mai naşte atunci o altă apă, Pe pâmint nu va fi să apară :
rnoşANi: Pacea noastră-o menţinem doar Noi I La Roma totul este o mărturie de artă
î Ml (U- Alt cer va fi desigur, dar nimănui ştiut şi istorie a celor 27 de secole de viaţă a REZOLVAREA CAREULUI
:ează stră- Căci va pieri fiorul ce n-ar putea să-ncapă Dragă Omule de pretutindeni oraşului. Ce altceva decit piese ale unui DIN NUMĂRUL 7454
iric); Ian- Nemărginirea stinsă pe drumul de-nceput... Marşul morţii se poate opri, l. Doboş, Copii; 2. Atacata, Aro; 2. Novft,
(îtepubii- imens muzeu în aer liber sînt forurile lui Ananas; 4. Ana, Urare, X: 5. Serata, Trif; <5„
) trai a ces- Argonauţi astrali spre ţărmul neatins Visul lumii-nflorind in armindeni Cezar, August, Nerva, Forumul roman dc Alicante, T;-7. N. Ar. Te. Ram; ». Aa. Ii, Iq4,
(Cuîtural); Mereu în contratimp cu timpul se vor duce Numai Tu îl poţi adeveri. tub colina Capitoliului, arcurile de triumf A; 9. Rasad, A m a n ; 10. Naxos, Traci; 11. icftr-
fiul meu Dar revenind cu visul în necuprinderi prins Spune Nu şi ridică-te-n faptă rios. Nou.
VULCAN : Dorind ce n-or să vadă ei, iarăşi se voi Ai copii şi copiii nu ştiu ale iui Titus, Saptimius Sever, templele ar­
le (Lucea- haice ale lui RomUlus, Saturn, Castor, REZOLVAREA PROBLEMEI
iui Jupi- duce Ce-ar putea să se-ntîmple, cit viu, Polux, Coloseul, Piaţa Si. Petru cu pă­
; LONEA: Printre atracţii moarte, să poarte re-nviat^ Mai aspiri spre o lume mai dreaptă. durea coloanelor lui Bcrnini, Palatul Va­ DIN NUMĂRUL 7454
Concordia Surisul Hiroşimei smuls din albastrul sferei... Dragă Omule, cîntecul meu 1. Ra2 — b3 Re5 — d5
PETRILA : Ţi se-nchină-mbrăcat în lumină ticanului ! 2. Ne3 — d4 orice
3. De7 — dC sau d7 i mat
icilorcse) ; Noi însă, scut de inimi, vom şti păstra curat Lor li se adaugă fîntînile, adevărate 1. Ra2 — b3 Re5 — f»
alergătorul Surisul viu al vieţii în veşnicia Terrei. Tu eşti singurul tău zeu monumente de artă, ce primenesc aerul 2. Ne3 — 14 orice
URICAN1: Fă ca pacea să se menţină !
); BRAD: VASILE COJOCARU EUGEN EVU sufocant al "oraşului. Dintre acestea Fon- :i. De7 — f6 sau f7 mat.
•iile I—II
iURABAR-
la Lon-
ORAŞTIE: . \
Colombo Căpitanul răzbunării ^
(Flacăra) ;
Dragostea Cu filmul „Căpitanul răz­
(Casa de bunării“, regizorul Martin
G : Fata Davitlson şi scenaristul A. I. t
; BRAZI : Carolhers îşi propun (şi ne 1
păţi ; CA- propun) un copios amuzament l
420 — se- pe seama punctelor vul-
; cultură); Apărarea patriei — îndatorire nerabile ale cavalerului as- \
nortal (11 trai. Davidson are umor, cu- ,
. O lacri- noaste trucurile meseriei la ţ
(Mureşul); de onoare o cotă superioară şi ştie ce /
pe ring e necesar pentru o parodie ^
ARI: Spa­ „COLABORAREA SI COO­ de azi, în cazul unui război, validă.
nia (Mim- PERAREA GĂRZILOR PA­ nu numai armata, ci toţi Realizatorii sînt ambiţioşi, i
nai 1
TRIOTICE CU CELELALTE cetăţenii trebuie să fie gata se folosesc de prilej să mai
ELEMENTE ALE SISTEMU­ de a lupta pentru apăra­ ştirbească autoritatea, alt­
LUI APAKARII NAŢIONA­ rea libertăţii, suveranităţii şi minteri fragilă, a municipa­
LE“ este titlul cărţii apăru­ independenţei patriei“, tn lu­ lităţii din New York, care
te In Editura Militară, sub mina acestei concepţii, auto­ nu se dă in lături de la !
semnătura generalului-maior rul a reuşit să evidenţieze orice mascarade dacă inte- V
Alexandru Petriccan, locţii­ acele laturi care aduc o con­ rcsele electorale necesită a- t
torul şefului de Stat Major tribuţie importantă ia per­ cest lucru. Aici rezidă ideea ţ
1 pentru al Gărzilor patriotice. fecţionarea şi creşterea efi­ filmului, care-i demnă tic a {
brie 1981 : cienţei pregătirii de luptă şi fi luată în seamă: marele )
lua să sc Prin această lucrare auto­ ridicării rapacităţii de ac­ escroc se asociază cu micul l
•a ii tem- rul a reuşit să abordeze o ţiune şi intervenţie a gărzi­ escroc fără să clipească din r
for cădea tematică de actualitate, care ochi. Secvenţa înscenării a- 1
ormă de Vine în sprijinul nemijlocit lor patriotice în colaborare tacului banditesc din metrou J
es lapovi- al celor angajaţi intr-un fel cu celelalte forţe din siste­ şi dcznodămîntul care în- \
averse de sau altul, in organizarea, do­ mul naţional de apărare. El neacă în ridicol tentativa de .
oderat cu tarea şl instruirea gărzilor reuşeşte să sintetizeze şi să „impresionare“ a publicului ^
a din vest patriotice şi a celorlalte for­ incorporeze atît experienţa sînt antologice. i
îperaturlle maţiuni de apărare din com­ trecută, cit şi cea mai apro­ Filmul stă de partea omu- ţ
prinse Sn- ponenţa sistemului apărării piată privind apărarea pa­ lui capabil de acel eroism /
i, iar ceîe naţionale a Republicii Socia­ triei şi păstrarea fiinţei na­ cotidian. Din această trăsă- ) Woul autoturism românesc „OLTCi!"
,i 9 grade. liste România. ţionale a poporului român, tură izvorăşte un farmec
Lucrarea arc ca idee că­ să dezvolte tema abordată inedit, provocînd valurile de
cmc rece. lăuzitoare concepţia funda­ în lumina doctrinei noastre simpatie care l\ înconjoară La Tîrgul internaţional Bucureşti — T1B ’81 — de un larg interes in rîn-
loros. Ver mentală a apărării naţionale militare, fondată de secreta­ pe Steve NichoLs, interpretat dul vizitatorilor, specialiştilor şi oamenilor de afaceri de peste hotare s-au bucu­
sub fer- elaborată de Partidul Comu­ rul general al pavtldului, to­ de foarte talentatul John Rit- I rat şi autoturismele realizate la Craiova de societatea mixtă romano-franceză
şi averse nist Român, personal de varăşul Nleolae Ceauşescu, tel, actor cu un aer adoles- /
l moderat Comandantul suprem al for­ doctrină potrivit căreia a- centin. Un amtistar, deci, în- ţ „OLTCIT“. Avînd o linie elegantă, performanţe tehnice superioare, un con!ort
pică la ţelor noastre armate, tovară­ părarea patriei noastre so­ zestrat cu aceeaşi prospeţime , ridicat, autoturismele „OLTCIT“, expuse în premieră la TlB '81. sînt dotate cu
nord-vest, şul Nleolac Ceauşescu, con­ cialiste reprezintă cauza şi ca Annc Marcher, partenera ^ motoare avînd capacităţi cilindrice do 652 cmc şi 1129 cmc, cu puteri de 34
ida. Local form căreia „Apărarea pa­ opera întregului popor. ideală. (
g de ser- triei este o îndatorire a fie­ CP şi, respectiv, 58 CP. Consumul maxim al celor două Upuri este de 5.4 şi
Inliu). cărui cetăţean, în condiţiile Lt. col. DUMITRU VOICU AL. COVACI 6,7 litri/100 km. motorul şi tracţiunea fiind în faţă. iar suso’nsui prin bare de
torsiune.