Page 29 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 29
PARTIDUL — CEAUŞESCU - PACI S
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UN1ŢI-VĂ !
% Oamenii muncii hunedoreni, în cadrul unor
ample mitinguri şi adunări populare, îşi
exprimă liotărfrea fermă de a lupta pentru
¡SOCIAL dezarmare generală, securitate, colaborare şi pace
Un nou miting de pace a Bani! alocaţi varăşul Nieolae Ceauşescu,
ORCAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C avut loc in Valea Jiului, la preşedintele României.
Fabrica de confecţii din Vul Cele clteva sute de femei
can, unitate economică în înarmării să fie — participante la mitingul ■
fiinţată la indicaţia secretaru pace de la Vulcan — au
lui general al partidului. Gla folosiţi pentru rostit din adincul inimii împo
sul forţelor iubitoare de pace trivirea lor . la război, dorinţa
Anul XXXIII, nr. 7467 MARŢI, 10 NOIEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani a fost din nou auzit aici. El creşterea şi lor arzătoare de pace — con
s-a pronunţat ferm împotriva diţie esenţială pentru a-şi
războiului, împotriva armelor educarea copiilor creşte copiii, viitorul tuturor
de orice fel, împotriva ampla naţiunilor. In cuvlntul său, Au
Vizita oficială de prietenie sării armelor nucleare pe te lumii! rica Rodesc, confecţioneră,
ritoriul bătrinului continent, îşi afirma dorinţa ca in vii
atit de încercat in cele două nea apeluri ar trebui să ajun torii ani cheltuielile destinate
a tovarăşului Serghei Kraigher, conflagraţii mondiale ale se gă zi de zi in urechile celui înarmărilor să fie afectate in
exclusivitate pentru construi
colului al XX-lea. Mai mult
care a inventat bomba cu
ca oriunde, aici, in colectivul neutroni şi ale celor care do rea de creşe şi grădiniţe,' e-
ducării pentru societate a ti
preşedintele Prezidiului unde muncesc peste opt sute resc să o folosească. nerelor vlăstare. Ce poate fi
de femei, mame, soţii şi fiice
Mitingul de la Fabrica de
de mineri din Valea Jiului, cu- confecţii din Vulcan a fost mai uman decit alocarea u-
nor fonduri, indiferent cit ar
vintul pace a avut un înţe o adevărată demonstraţie de fi mărimea acestora, pentru
R.S.F. iugoslavia les deosebit, acel NU I ho- pace, o elocventă adeziune a creşte şi educa tineretul
tărit, spus împotriva războiu
lui a fost pronunţat cu un pa la politica externă a parti lumii. Asemenea cuvinte au
dului şi statului nostru, la
rostit colegele sale Angelica
La invitaţia tovarăşului tos deosebit. Numai mamele Apelul de dezarmare şi pace Lup, Metania Moldovan, Oli
Nieolae Ceauşescu, secretar începerea convorbirilor oficiale şi soţiile il pot pronunţa aşa. al F.D.U.S., această nouă şl via Inţa, Elisabeta Ardelean,
general al Partidului Co Strigătul lor poate fi auzit valoroasă iniţiativă a secre
munist Român, preşedinte Luni, 9 noiembrie, au prilej, s-a procedat la o in pretutindeni in lume. Asems- tarului general al partidului, to (Continuare în pag. a 2-a)
le Republicii Socialiste început, la Palatul Consi formare reciprocă privind
România, luni dimineaţa, liului de Stat, convorbirile realizările obţinute de po
a sosit la Bucureşti, într-o oficiale între tovarăşul porul român şi popoarele
vizită oficială de prietenie, Nieolae Ceauşescu, secretar iugoslave, sub conducerea
tovarăşul Serghei Krai- general al Partidului Co partidelor lor comuniste,
gher, preşedintele Prezi munist Român, preşedinte în dezvoltarea economică
diului Republicii Socialis le Republicii Socialiste şi socială a celor două
te Federative Iugoslavia. România, şi tovarăşul Ser ţări, în ridicarea bunăstă
Noul dialog la nivel înalt ghei Kraigher, preşedintele rii materiale şi spirituale i susţinute ¡a construcţia
româno-iugoslav se înscrie Prezidiului Republicii So în edificarea socialismului
în cronica tradiţionalelor cialiste Federative Iugo în România şi Iugoslavia. bulevardului „Deceba!“
raporturi statornicite între slavia. Totodată, a fost examina
cele două ţări socialiste Sub semnul dorinţei co tă evoluţia actuală şi în
vecine şi prietene ca un mune de a amplifica şi a- perspectivă a relaţiilor bi Au trecut mai bine de sibil, nu se ştie ? I — as
moment de majoră semni profunda bunele raporturi laterale şl s-a analizat sta două luni de cînd ziarul faltul nu mai poate fi tur
ficaţie, menit să dea un româno-iugoslave, s-a des diul îndeplinirii înţelegeri nostru consemna că „a so nat.
nou impuls amplificării pe făşurat prima rundă a con lor stabilite la nivel înalt, sit timpul să se limpezeas Ioan Remus, inginerul
mai departe a raporturilor vorbirii dintre tovarăşii convenindu-se noi măsuri că lucrurile pe bulevardul şef al D.J.D.P. Deva, ne-a
de prietenie, solidaritate şi Nieolae Ceauşescu şi Ser „Decebal“ pentru ca fina precizat şi alte neajunsuri,
colaborare dintre ţările, ghei Kraigher. Cu acest (Continuare în pag. a 4-a) lizarea acestui important atit proprii cit şi datorate
partidele şi popoarele noas obiectiv să se apropie tot celor care trebuiau să a-
tre. mai mult“. Două luni în sigure maşinile şi materia
care constructorul — Di
La coborîrea din avion, lele necesare executării
tovarăşul Serghei Kraigher Azi, transmisii directe la radio şi televiziune : recţia judeţeană de dru lucrării. „Important este
a fost salutat cu căldură - în jurul orei 16,00, semnarea documentelor oficia muri şi poduri Deva — faptul că noi putem face
de t o v a r ă ş u l Nieolae le româno-iugoslave ; s-a străduit cu mai mult mult mai mult. Dar să
Ceauşescu. Cei doi pre folos, reuşind să execute fim sprijiniţi cu maşini de
şedinţi şi-au strins mîinile — în jurul orei 16,45, ceremonia plecării preşedinte un însemnat volum de lu către I.T.A. şi LJ.T.L. Zil
prieteneşte, s-au îmbrăţişat. lui Prezidiului Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, crări. Deci, din partea e-
lucrurile
xecutantului
s-au
în salonul oficial al ae tovarăşul Serghei Kraigher, care, la invitaţia tovarăşului C.S. Hunedoara, atelierul limpezit, ceea ce nu s-a nic ne trebuie 10 auto
basculante şi pînă la 1 de
roportului, un grup de pio Nieolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comu mecanică I. Comunistul Do întimplat din nefericire .şi cembrie zona Mărăşti—Le-
nieri a oferit tovarăşului nist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, rian Dobrilă este un con la alţi factori care concură
a făcut o vizită oficială de prietenie în ţara noastră. trolor de calitate exigent. nin -va fi circulabilă, cu
Foto: VIRGIL ONOIU la realizarea bulevardului. condiţia ca lucrările sub
(Continuare în pag. a 4-a) Pentru că multe amplasa terane de la 'intersecţia
mente au fost predate
o — a — - • — o — • — b-dul „Decebal“ — „Ko-
constructorului cu întîrzieri
destul de mari, iar altele gălniceanu" să fie termi
Flecar© paBmă de pămînt să rodească, toţi nici în momentul de fa nate cit mai urgent“.
în aceste zile punctul cel
ţă nu sînt rezolvate, ceea
ce influenţează ritmurile mai fierbinte al bulevar
de lucru, chiar stadiul de dului este în zona „Pieţei“.
cetăţenii să contribuie la autoaprovizionare execuţie a bulevardului. De Aici sînt concentrate a-
asemenea, nu sînt încă re
proape toate forţele şi uti
zolvate problemele din in
lajele constructorului. Se
tersecţia cu b-dul Kogăl-
Nici o clipă de răgaz pînă Alimentaţia raţională — niceanu (canalul termic, munceşte în forţă, dar cu
la încheierea arăturilor în centrul preocupărilor racordul la spitalul nou, lungi perioade de... respi
organizarea de şantier a ra, datorate numărului in
pe toate suprafeţele \ unităţilor de specialitate T.C.H.). Executantul se în suficient de mijloace d<>
treabă pe bună dreptate LIVIU BRAICî.
Obţinerea unor producţii jumătatea lunii noiembrie Alimentaţia raţională es ţară la concursul bucăta cit şi ce se mai aşteaptă ? ____________________
superioare la toate cultu să fie încheiată acţiunea te o idee ce-şi face tot mai rilor. Ponderea preparate Iarna bate la uşă şi — po- (Continuare in pag. a 2-a)
rile care urmează să fie pe întreaga suprafaţă pla mult loc în modul de a lor culinare în totalul des
însămânţate în primăvara nificată. De menţionat că gindi şi trăi al oamenilor. facerilor a ajuns la 45 la
anului viitor este hotărî tor o parte din forţe au fost Pentru a veni în susţine sută, iar procentiil de ren I portante economii dc tom- t
condiţionată de măsurile concentrate la fertilizarea rea acesteia, Uniunea ju tabilitate atins este de 7,2 * bustibil. La execuţia acestor '
tehnice şi organizatorice pe terenului cu gunoi de deţeană a cooperativelor do la sută. Remus Dara, res lucrări au participat şi eclii- I
care le iau în această pe grajd. Preocupîndu-se în consum, în colaborare cu ponsabilul unităţii, - ne-a I % l>e de instalatori din — unităţi ' '
G.I.G.C.L.
aparţinătoare
de
rioadă conducerile unităţi deaproape de pregătirea Cooperativa de consum din spus : la Deva, Hunedoara şi Do- |
SECŢIE
B
lor agricole în scopul e- unor baze temeinice recol Orăştie, a organizat, la — Pregătim în fiecare zi I RĂCORITOARE. DE tn BĂUTURI bra-Ilia. a APORT MEItlTO- '
cadrul
feetuării ogoarelor de toam tei viitoare, mecanizatorii restaurantul „Mioriţa“ din un meniu bogat format Cooperativei de consum din RIU AL COOPERATORILOR. |
nă pe întreaga suprafaţă care lucrează pe ogoarele localitate, în cadrul „Lunii din 7—8 ciorbe si supe, I comuna Băiţa, s-a deschis o Cooperatorii din Toleşti par- |
stabilită, precum şi pen cooperativelor agricole din preparatelor culinare“, o 10—12 felul II, cu 3—4 * secţie pentru prepararea bău- ticipă masiv Ia de finalizarea g '
sezon,
agricole
u- lucrărilor
răcoritoare.
Noua
turilor
tru fertilizarea terenului Şoimuş, Bobîlna, Densuş, bogată expoziţie cu produ garnituri. Am mers şi I nitate, realizată prin inves între acţiunile organizate zi- t
cu îngrăşăminte organice. Sîncrai, Romos, Lăpuşnic se de bucătărie. mergem cu curaj pe utili * tiţii proprii, produce circa lele trecute, amintim insilo- '
Organizînd judicios activi şi Mînerău au înregistrat zarea tot mai largă a le 500 l sucuri în 8 orc, asigu- zarea a 150 tone sfeclă fu- I
Organizarea
—
16
şi
tatea mecanizatorilor, că rezultate meritorii la efec manifestări — arăta acestei gumelor şi zarzavaturilor I rlnd buna aprovizionare loca a rajeră fin. depozitarea a lucrări J '
Ioan
aceste
La
tone
unităţilor
din
tuturor
rora li s-a asigurat front tuarea ogoarelor, apropiind Boleta, preşedintele coope în pregătirea mîncărurilor. i litate. H 365 KG FRUCTE DE s-au remarcat cooperatorii J
în prezent circa 70 la su
larg de lucru prin elibe de încheiere această acţiu rativei — nu este întîm- tă din marfa utilizată în PĂDURE. Partiriplnd cu hăr Dorina Cozac, Nica Ilioni, ,
rarea cu operativitate a te ne. Important de reţinut plătoare. Am ales această bucătărie o reprezintă le nicie la acţiunile de muncă Arcadie Fiat, Victor Nciconi, >
renurilor de resturi vege este că un accent de sea unitate ca gazdă nu numai gumele, verdeţurile etc. patriotică, elevii Şcolii gene Axcnte Păşconi şi Aurel Prej- «
recol
rale
din
Vărmaga
au
tale, în special de coceni, mă a fost pus pe calitate, fiindcă este cea mai mare tat, în această toamnă, 365 ban, precum şi brigadierul '
la C.A.P. Rişca arăturile Colectivul de bucătari ai kg fructe de pădure. S-au Constantin Cazacu. a SE 5
în sensul că s-au respectat din oraş, ci şi pentru că „Mioriţei“, condus de Vio PI.ANTEAZA SALATA. I.a J
se află în fazâ\ de finali adîncimile prevăzute, prin are rezultate bune în ceea rica Oancea, a expus remarcat în mod deosebit e- întreprinderea de sere Sin- t
zare, lucrarea respectivă efectuarea uniformă a a- ce priveşte utilizarea legu peste 60 de preparate gă levii clasei a V-a, conduşi de tandrei se desfăşoară din (
TER-
rămînînd de realizat pe răturilor asigurîndu-se în melor şi zarzavaturilor în tite exclusiv din legume şi prof. Doina Podean. 3 acestea, plin plantatul salatei — in >
MOFICARE.
Zilele
numai 24 de hectare. De corporarea în sol a tutu pregătirea meniurilor. oraşele Vulcan şi Călan au total un milion de fire. Din 1
zideratul de a lupra cu zarzavaturi sau cu foarte I fost racordate la reţeaua de cele opt hectare stabilite, ac- |j
ror resturilor vegetale. în într-adevăr, în cei cîţiva puţină carne. Dintre aces termoficare ce primeşte a- ţiunea s-a rcidlzat pe mai *
tractoarele în formaţii mari acelaşi timp s-a acordat ani de cînd funcţionează, tea, 15 sînt mîncăruri noi, i gent termic de la Uzina e- mult dc t/oaă licctarc.
şi-a găsit materializare şi atenţie încheierii arături „Mioriţa“ şi-a cî.ştigat un printre care : fursecuri din lectrică Paroşeni, respectiv
la cooperativa agricolă din lor pe fiecare tarla, nelă- binemeritat renume în O- cartofi, biftec cu legume, de la centrala termică a I.V.
Sîntandrei, unde au fost sînd porţiuni nelucrate la răstie şi chiar în judeţ. Ia chifteluţe din cartofi şi i Călan, creîndu-se condiţii I
arate mai mult de 100 capetele acestora. tă, în 1980 unitatea s-a morcovi ş.a., care s-au bu- optime pentru încălzirea lo- *
hectare, creîndu-se astfel clasat pe locul I în judeţ I cumţelor, realizindu-se şi im- I
premise pentru c-a pînă la (Continuare în pag a 2-a) şi a cucerit locul III pe fConiimiore îr> pag o 2-a) a masor a ntms a .Uit a aoataaa a amaro* a aram
