Page 31 - Drumul_socialismului_1981_11

1 Hi 7 $ MARŢI, 10 NOIEMBRIE 1081 Pag. 3

COOPERAŢIA MEŞTEŞUGĂREASCĂ E m
1ÜR3E WÊm Inii!
Ea nivelul înaltelor exigenţe actuale Aurul Brad —

erieiiţel Someşul Satu Mare
doric: 3—0 (0—0)
BCU
Sarcini mobilizatoare,hofărfre unanimi deal® realiza exemplar
„Crahul“ cu aceeaşi meteahnă —
ilară Trecuseră 59 de minute ineficacitatea. Au trebuit
00 Solem- versificarea gamei de pres­ de joc şi, î-n ciuda domi­ să vină în sprijinul ata­
mârii do- Măreţele obiective stabilite 1975, iar producţia netă a terea productivităţii muncii tări, cu forme modeme de nării autoritare a formaţi­ canţilor un mijlocaş —
şi a calităţii produselor şi
oficiale de Congresul al Xll-lea a) crescut cu 58 la sută în 1980 servicii, spre crearea unui ei locale, care a exercitat Dina, aj utat. de un apără­
islave partidului, de Programul de faţă de 1975. Au fost reali-, serviciilor. din start o presiune sus­ tor — Rebegilă, pentru ca
creştere a nivelului de trai zate importante cantităţi de Aceste realizări s-au obţi­ număr sporit de bunuri de ţinută şi continuă asupra tabela de marcaj să se
,45 Trans- şi de ridicare a calităţii vie­ bunuri de larg consum, ca: nut şi pe seama pregătirii larg consum, de modele noi formaţiei vizitatoare, golul modifice. Era în min. 81
>ctâ de la ţii trasează sarcini concrete 500 900 perechi încălţăminte, mai bune a forţei de muncă pentru confecţii şi tricotaje, mult aşteptat nu venea. şi Rebegilă, urcat în atae
Otopeni : cooperaţiei meşteşugăreşti. în peste 279 000 bucăţi tricota­ şi a perfecţionării continue a încălţăminte, marochinărie, De fiecare dată, ori un după o acţiune personală,
ilecârii to- deplin consens cu acestea, je, peste 55 000 mp ţesă­ acesteia. Astfel, in cincina­ mobilă etc., modernizarea picior salvator ori o in­ a centrat în careu, de
rghei Krai- cooperaţia meşteşugărească turi din fire de lină şi tip lul încheiat, au fost pregătiţi, tehnologiilor de fabricaţie şi tervenţie norocoasă a por­ unde Stoica a prelungit
lintele Pre- din judeţul nostru s-a dez­ lină, peste 20 000 mp co­ intrînd în producţie, 2 895 creşterea productivităţii mun­ tarului advers au condus cu capul pînă Ia Dina,
S.F. kigo- voltat de la an la an, co­ voare înnodate, ţesute ma­ muncitori şi au fost perfecţio­ cii. Toate acestea se vor rea­ la împiedicarea înscrierii care nu a mai greşit ţintea
ş la invi- muniştii, cooperatorii, toţi cei nual. De asemenea, au fost naţi, prin diferite forme, peste liza în condiţiile utilizării mal golului, ba mai mult, si ■2—0. Acelaşi jucător Dina,
j r ci ş u I u i peste 6 000 meşteşugari hu- prelucrate peste 3 800 tone 1 900 lucrători anual. intensive a materialelor re­ bara transversală s-a opus în min. 85, a şutat plasai
îeauşescu, nedoreni, hotăriţi să facă to­ cuperabile, refolosibile şi din în minutul 29 la şutul lui în colţul . lung al porţii,
eneral al tul pentru realizarea sarcini­ ţ „Să acţionăm ferm pentru înfăptuirea ) resurse locale. Stoica, care a fost pre­ pecetluind o 'victorie pe
Comunist lor ce le revin, acţionează Avînd în vedere că livră­ cedat de alte bune ocazii deplin meritată a forma­
reşedinţele ferm pentru traducerea in via­ | programului de dezvoltare şi de ridicare a » rile de mărfuri la fondul pie­ ale lui Petrişor (min. 1 şi ţiei locale, după multe
Socialiste ţă a prevederilor din docu­ \ bunăstării poporului, să facem totul ca, în \ ţei reprezintă 28 ia sută din 3), Dina (min. 10), Dos-an nereuşite ale atacanţilor,
1 efectuat mentele de partid şi de stat, | acest cincinal, patria, noastră să parcurgă o ţ totalul producţiei marfă Indus­ (min. 13, 20, 21, 22). Din care de cam multă vreme
cială, de a indicaţiilor secretarului ge­ i nouă etapă importantă pe calea făuririi so- \ trială iar exportul va înregis­ ce în ce formaţia oaspete se descurcă greu pe teren
in ţara neral al partidului privind în­ tra un ritm mediu anual de a făcut tot mai greu faţă propriu în faţa unor apă­
făptuirea programului de dez­ ? cietăţii socialiste multilateral dezvoltate şi a ^ creştere de 10,8 la sută, se rări supraaglomerate.
i atacurilor în lanţ ale lo­
ularà voltare şi ridicare a bună­ ) înaintării spre visul de aur — spre comu- i va accentua preocuparea calnicilor şi în min. 59 Autoritar arbitrajul bri­
jetului stării poporului. noastră pentru a spori cali­ fundaşul Borz, în Tentativa găzii bucure.ştene, avînd la
litico-ideo- Rezultatele obţinute în cin­ i nism". l tatea tuturor produselor, fă- centru pe Marin Sten.
cinalul 1976—1980 de lucră­ \ sa de a evita golul, .a res­
»nieresc NICOLAE CEAUŞESCU cindu-le competitive atît pe pins mingea cu mina de Aurul: Rudisuli — Bu­
i torii cooperaţiei meşteşugă­ piaţa internă cît şi la export. pe linia porţii. Lovitura ci uman (min. 59 — Cost ar),
reşti din judeţ, organizaţi în îndeplinind integral, la pa­ Merlă, Miculescu, (min. 7â
economică de pedeapsă a fost execu­
il, gospo- cele 11 cooperative, îndrep­ articole din cauciuc şi con­ Cincinalul care a început rametri calitativi superiori, tată precis de Merlă în — Vasiliu), Rebegilă, Stin­
tăţesc convingerea că, in ac­ fecţii îmbrăcăminte în valoa­ pune în faţa noastră, ca sar­ sarcinile repartizate pe întreg gol : 1—0, în continuare gă, Dina, Dosan, Petrişor,
tualul cincinal, bilanţul va în­ re de peste 607 000 000 lei cini majore, calitatea şî efî-, cincinalul 1981—1985, oame­ Bucur, Stoica. (Al. Turca,
..O zi il in localnicii au dominat cu
>m île afa- registra realizarea integrală a şi altele. cienţa, impune concentrarea nii muncii din cooperaţia meş­ aceeaşi autoritate dar şi corespondent).
sarcinilor stabilite. Asemenea rezultate au fost tuturor energiilor pentru rea­ teşugărească a judeţului nos­
ntru pacea Astfel, in cincinalul înche­ posibile în primul rind dato­ lizarea unor creşteri calita­ tru vor contribui la realizarea Dacia Orăstie — C.S.M. Drobeta Turnu Severin
nisiune île rită realizării unui volum de tive şi cantitative fără prece­
ersuri iat, la indicatorul producţia măreţelor obiective stabilite 2—0 (1—0)
armare şi globală industrială a fost rea­ investiţii de peste 46 000 000 dent. Astfel, volumul produc­ de Congresul a! Xll-lea al
iuă şi stră- lizată o depăşire de peste 7 lei, fiind puse în funcţiune 18 ţiei marfă şi al prestărilor de partidului, privind, creşterea La Dacia Orăştie s-au fotbal cu ambiţie, cu dă­
i a t i v ă a obiective noi, pentru activi­ servicii va trebui să crească bunăstării poporului, ridicarea
Nicolae milioane lei, la livrări de schimbat multe în această ruire, meci în care Radu
a ttomâniei mărfuri pentru fondul pieţei tatea productivă şi social-cul- în 1985 cu peste 73 la sută României socialiste pe noi toamnă. Acum, la condu­ şi mai ales Ureche au fost
— de peste 147 000 000 lei, turală. Dintre acestea, 11 au faţă de 1980, iar volumul culmi de progres şi civili­ cerea Asociaţiei sportive vioara întîi. Oaspeţii a»
nu/.ical-fol- la export — de peste 800 000 fost destinate dezvoltării ac­ prestărilor de servicii pentru zaţie. se află fostul jucător ing. jucat foarte bine tactic în
lei valută. Valoarea produc­ tivităţilor prestatoare de ser­ populaţie va fi de peste 2,2 Cornel Răsădeanu, ca pre­ apărare şi cu contraata­
ţiei marfă şi a prestărilor de vicii şi a industriei mici, do- ori mai mare în 1985 fată de IOAN ROB şedinte, iar secretar, îoan curi foarte tăioase. Golu­
servicii industriale şi neindus­ tindu-se toate unităţile cu 1980. preşedintele Bristan; la secţia de fot­ rile au fost înscrise 5n
triale pentru populaţie a cu­ maşini, utilaje, aparatură de Pentru realizarea acestor Uniunii Judeţene bal — preşedinte este min. 25 de către Culea,
noscut o creştere de 49 la măsură şi control şi altele, sarcini, atenţia ne este în­ a cooperativelor acum ing. îoan Doru Braia dintr-un şut năpraznic, sub
sută in anul 1980, faţă de fapt care a condus la creş- dreptată în principal spre di­ meşteşugăreşti Hunedoara şi secretar Remus Prodan, transversală din pasa lui
t sau dc- iar la conducerea tehnică a Sorin Popa. Apoi, în min.
; Tinereţea Realizarea Ia timp a echipei, a revenit în func­ 54, Ia un şut-centrare al
fregată in Producţie sporită, în condiţii ţia de consilier tehnic, lui Neagu, Ureche, venit
; 11UNE- din linia a doua, a şutat
e frumoasă investiţiilor — garanţie Viorel Tăimaciu şi antre­
de dimi- de maximă eficienţă nor Cornel Cărare. Sperăm fără speranţă pentru por­
stul); Con- ca aceste schimbări, ca şi tarul oaspete : 2—0.
- Amatorul a dezvoltării ritmice Foarte bun arbitrajul toi
PETRO- Dezvoltarea impetuoasă a intr-un ritm mediu anual prezenţa lui Focşeneanu
>le uşii de (de la Jiul), în poarta Da­ Cristian Teodorescu (Bu­
Un şerif economiei naţionale, creş­ de 7,4 la sută. Ca efect Obiectivele fundamen­ ciplinei ferme în toate ciei, foarte bun duminică, zău).
'Joiembrie); terea continuă a bună­ al unei activităţi econo­ tele privind dezvoltarea fazele de realizare a in­ să fie de bun augur, iar, Dacia Orăştie : Focsenea-
ede în la- stării întregului popor nu mice eficiente, vărsămin-
l-n <Repu- economiei naţionale impun vestiţiilor. echipa din Orăştie să re­ nu — Stoian, Reitz, Boroş
: Apus la se pot realiza decît în tele la bugetul statului au realizarea unui vast pro­ în cincinalul 1976—1980, vină la linia de plutire. (Sava), Fogoroş, Ureche,
1); Impuş- condiţiile unei producţii crescut intr-un ritm mediu gram de investiţii care cu toate greutăţile obiec­ Chiar acest meci s-a Ştefănescu (Szilaghi) Radu,
lia secretă sporite şi cu maximă efi­ anual de 16,8 la sută.
VULCAN : să asigure creşterea ne­ tive întîmpmate, s-a reuşit ridicat la un nivel tehnic Culea, Sorin Popa, Neagu.
în acţiu- cienţă. In cincinalul pe care întreruptă şi modernizarea la nivel de uniune, să se bun, în care gazdele au (îoan Beşteleie, corespon­
; LONEA: în acest spirit, cincinalul l-am început se impune accelerată a forţelor de realizeze un important dovedit ca pot să joace dent).
e l-II (Mi- care a încăput impune volum de Investiţii, de
iSA : Vidra consolidarea rezultatelor producţie, crearea unei
resc); um­ aplicarea neabătută a bune obţinute. Acestea economii moderne, de înal­ peste 46 milioane lei, con­ DIVIZIA B 3
ilii marcaţi principiilor noului meca­ trebuie să crească an de tă eficienţă,. în vederea ri­ cretizat, printre altele, în
AD : Vină- nism economico-financiar, an, printr-o mai bună dicării continue a bună­ construirea unei baze de REZULTATE : C.F.R. Timişoara — F.C. Bihor 1—2; în­
ă (Steaua'
:iE : S.O.S. autoeonducerea muncito­ utilizare şi gospodărire a stării materiale şi spiri­ producţie în cadrul Coope­ frăţirea Oradea — Minerul Lu peni 2—1; Dacia Orăştie —
.) ; Cursă rească, autogestiunea şi tuturor materialelor, re­ tuale a întregului popor. rativei „Constructorul“ De­ C.S.M. Drobeta Tr. Sev. 2—0; Minerul Ilba seini — Strun­
Someşul S. Mare 3—0; Mine­
Aurul
Arad
Brad —
icăra); GE- autofinanţarea întregii ac­ ducerea continuă a con­ Cooperaţia meşteşugă­ va, a cite unui complex de gul Cavnic 1—1; U.M. Timişoara 5—0; C.F.R, cluj-N. — C.l.L.
rul
—
idere de la sighet 3—0; Olimpia S. Mare — F.C. Baia Mare l—0; Rapid
a de cul- tivităţi, care să permită sumurilor specifice de ma­ rească din judeţ a înţeles ateliere în Hunedoara şi
Solo Sunny realizarea unor valori su­ teriale, energie şi com- că programul de investiţii, Orăştie, extinderea capa­ Arad — F.c.M. Reşiţa 2—1,
: Taina o- perioare, a unor beneficii i bustibil, îmbunătăţirea pro­ bazat pe alocarea de în­ cităţii de producţie a sta­ C L A S A M E N T U L
); CALAN : sporite şi implicit a unui ceselor şi tehnologiilor de 1. F.C. Bihor Oradea 13 10 o 1 37—14 22
¡asa de cul- semnate venituri pentru ţiei „Autoservice“ şi a 2. someşul Satu Mare 13 7 2 4 18—17 10
3: Fericirea venit care să poată asi­ fabricaţie, înlocuirea prin fondul de dezvoltare, im­ atelierelor de prelucrare a 3. F.C. Baia Mare 13 6 3 4 17—10 Í5
iche (Mu- gura creşterea gradului de proiectare şi reproiectare a pune perfecţionarea con­ cauciucului în Deva, rea­ 4. înfrăţirea Oradea 13 7 0 6 27—17 W
femeia fără civilizaţie şi bunăstare, în produselor mari consuma­ tinuă a activităţii de in­ lizarea şi darea în func­ 5. Auriii Brad 13 7 0 tí 20—15 li
16—21
13
lupta pentru eficienţă sînt toare de materiale, folosi- vestiţii, întărirea răspun­ ţiune a noi spaţii la par­ U. U.M. Timişoara 13 7 5 3 0 8 5 21—21 14
13
7. Minerul Cavnic
direct antrenaţi şi oamenii . rea corespunzătoare a ca­ derii tuturor factorilor care terul blocurilor de locuit, 8. Strungul Arad 13 5 3 5 20—21 13
muncii din cooperaţia meş­ pacităţilor de producţie şi activează în acest dome­ pentru noi unităţi de 9. C.l.L. Sighet 13 0 4 1 G 14—17 13
23—IG
12
3
teşugărească a judeţului altele, în aşa fel incit niu, creşterea exigenţei prestări şi industrie mică 10. F.C.M. Reşiţa 13 4 5 2 6 18—15 n
13
ti. C.S.M. Drobeta Tr. Sev.
nostru, ale căror rezulta­ cheltuielile materiale la în utilizarea judicioasă, a în Petrila, Petroşani, Deva, 12. Olimpia Satu Mare 12 5 2 5 15—13 12
agerii din 8 te au fost bune în cinci­ 1 000 lei producţie marfă fondurilor materiale şi Vaţa-Băi, Hunedoara şi 13. Rapid Arad 13 5 4 2 3 6 G IG—21 12
Ht
24—10
13
nalul încheiat. Planul de să fie reduse in anul 1985 băneşti, aplicarea unui altele, însumînd peste 8 400 14. C.F.R. Timişoara 13 4 3 6 13—22 îl
15. Minerul Ilba Seini
beneficii a fost depăşit cu cu cel puţin 23 lei faţă regim sever de economii, mp suprafaţă. lfi. C.F.R. Cluj-Napoca 13 4 3 6 12—25 n
ÎS, 40, Tt. 1 7 19—25
13,3 milioane lei iar chel­ de realizările din 1980. instaurarea ordinii si dis- Ca urmare a realizării 17. Minerul Lupeni 12 4 3
15, 2, 02, 51!. tuielile materiale ia 1 000 acestor investiţii, în coo­ 18. Dacia Orăştie 13 3 2 3 13—35 . s
lei producţie marfă au fost perative au fost create ETAPA VIITOARE : Dacia — Rapid Arad; Min. Ilba S. —
Kt, 29, 51, 18. Aurul ; F.C.M. Reşiţa — Min. Lupeni; C.F.R. Clu.i-N. -r
reduse cu 27 lei. Astfel, a peste 1 200 de noi locuri C.F.R. Timiş. ; Strungul — Min. Cavnic; F.C. Bihor — F. ti.
iguri : 530 701 fost posibil ea rentabilita­ Femeia ocupă locul meritai j de muncă. B. Mare; C.S.M. Dr. Tr. Sev. — Olimpia S. Mare; U.M.T. —
H)1 lei. tea să crească în 1980 la în cincinalul 1981—1985, înfrăţirea; Someşul S.M. — C.l.L. Sighet.
\
9,1 la sută faţă de 7,3 la In cooperaţia meşteşugă­ ce revin cooperaţiei meşte- ‘ prevederile planului de
sută realizat în 1975. rească a judeţului nostru şugăreşti. investiţii pentru coopera­ DIVIZIA C 8
Cele mai bune rezultate activează direct in sfera •in cadrul Cooperativei ţia . meşteşugărească din REZULTATE : Textila Cisnădie — Minerul Şt. Vulcan i—Oj
pe linia realizării şi depă­ productivă a micii industrii , .Progresul ' din Deva, îşi i judeţul nostru au în vedere Mecanica Alba — Şurianul Sebeş 3—0; Minerul Paroşeni —
1
şirii beneficiilor au fost dezvoltarea ritmică şi ar­ Automecanica Mediaş G—2; C.F.R. Simeria — Minerul Glicinei
bil pentru 10 obţinute la cooperativele şi prestaţiilor de servicii desfăşoară activitatea un i monioasă a bazei tebnico- 2—1; Minerul Certej — Minerul Aninoasa 2—0; Metalurgis­
: Vreme rece peste patru mii de femei, număr de peste 400 femei, J tul Cugir — Explormin Deva 3—0; I.M.I.X. Agnita — Victo-
¡. Local vor „Constructorul“, „Progre­ reprezentînd aproape 66 la reprezentînd 80 la sută din \ materiale. Volumul total ria Călan 2—0; Vitrometan Mediaş — Lotru Brezoi i 1—0.
4ii sub for- sul", „Mureşul“ Deva şi de investiţii prevăzut pen­ C L A S A M E N T U L
1 şi ninsoa- „Haţegana“ Haţeg. sută din totalul forţei de totalul forţei de muncă. Este l tru, acest cincinal este mai 8 0 3 27— 9 M
12
sufia mode- Principalele căi de ob­ muncă. greu să evidenţiem activi- ) mare cu peste 87 la sută 1. Metalurgistul Cugir 12 8 2 2 24—10 18
iicări de 40— tatea şi rezultatele obţinute j 2. Explormin Deva 12 6 3 3 19—13 26
¡ord, spulbe- ţinere a beneficiilor peste Tot mai multe femei au doar de unele femei sau i . faţă de . realizările între­ 3. Minerul Paroşeni 12 G 2 4 17— 9 M
4. Minerul Certej
ada. Ternpe- plan au fost valorificarea fost promovate in ultima pe­ gului cincinal 1976—1980. 12 6 2 4 23—16 M
2 vor fi cu- într-o mai mare măsură şi rioadă in funcţii de răspun­ colective din cadrul coope- } Toate acestea vor facilita 5. Mecanica Alba 12 7 0 5 18—24 14
G. Textila Cisnădie
dnus 5 şi 0 rativei ,Progresul“.. Aceas- ) 7. Minerul Gheiari 12 6 1 5 22—16 K
maxime în- cu simţ gospodăresc a re- dere, ca preşedinte de coo­ ta, pentru că merită să fie ţ dezvoltarea volumului şi 8. Vitrometan Mediaş 12 5 1 G 11—13
e. ' surselor materiale si fi­ perative, vicepreşedinte, con­ evidenţiate toate colective- i diversificarea serviciilor 9. Minerul Ştiinţa Vulcan 12 5 1 G 17—20 j y
nanciare, reducerea chel­ oferite populaţiei din judeţ, 10. C.F.R. Simeria 12 5 1 G 10—15 3»
12 noiembrie tabile şefe, şefe de compar­ le de femei, participante J 6 15—20 11
:ee, cu cerul tuielilor materiale. timente, membre ale consi­ active la realizarea sarcini- ) creşterea contribuţiei coo­ 11. Şurianul Sebeş 12 5 1 3 5 11—17 Í1
12. Minerul Aninoasa
-a ninge. Intensificând aceste ac­ liilor şi comitetelor execu­ peraţiei meşteşugăreşti la 33. Lotru Brezoi 12 4 4 1 7 14—19 u
12
ţiuni, în ultimii doi ani lor ce ne revin in cincina- ( vasta operă de edificare a 14. Victoria Călan 12 3 2 7 12—1G i
■cmc rece cu tive, participind competent Iul 1981—1985. I societăţii socialiste multi­ 2 7 10—15 P
ir cădea nin- au fost valorificate mate­ la organizarea şi conduce- 15. I.M.I.X. Agnita 12 2 3 2 0 11—29 i>
Vîntul va riale recuperabile şi din lateral dezvoltate în pa­ 1G. Automecanica Mediaş 12
asifieări de resurse locale, într-o pro­ .• rea producţiei,' la elaborarea ELEONORA OPREA, \ tria noastră, la ridicarea ETAPA VIITOARE : Explormin — Vitrometan; Min. Ani-
viscolind ză- ducţie de peste 36 mili­ \ deciziilor, contribuind dl- preşedintă a Cooperativei i continuă a nivelului de noasa — Motaiurg. Cugir; Min. Şt. Vulcan — Mec. Alba; Şu­
olog de ser- ţ rect la realizarea sarcinilor „Progresul" Deva ' rianul Sebeş — Minerul Certej; Minerul Gheiari — l.ioi.I.X. ;
Mtcenco). oane lei, iar productivi­ trai material si spiritual Automecanica M. — Textila ; Lotru — C.F.R. Simeria; Vict.
tatea muncii a crescut al întregului popor. Călău — Min. Paroşeni.