Page 35 - Drumul_socialismului_1981_11

8 $ MIERCURI,. 11 NOIEMBRIE 1981 I' uţj, \<

PARTIDUL — CEÁUSISCU—PACE I INVESTIŢIILE

Să facem iii oţel bunuri ale Tinerii sa pronunţă hotărî! Nici o zi de muncă

păcii, nu arme ale morţii pentru asigurarea viitorului
nza-
mice să nu fie irosită!
•ă la (Urmore din pag. 1) printre altele : „Vom lup­ lor împotriva războiului
zoo- ta cu toată fiinţa noastră Ce se mai intr-niplă la tru produse refractare Bra­
sint dului, preşedintele F.D.U.S., pentru ca în lume să (Urmare clin pag. t) fosturi de peste hotare cea de â doua baterie de şov. Iată ce ne spunea ingi­
natul şi să nu fie animat de triumfe pacea, să se asi­ consacrate făuririi unei cocsificare de pe platforma nerul Adalbert Leonhardt:
muri dorinţa fierbinte de a gure viaţă liberă şi liniş­ zaţiilor sale, pentru sta­ lumi mai drepte şi mai Călan ului ? Dacă în urmă — în data de o noiem­
ite. sluji pacea, de a face totui tită tuturor popoarelor, tornicirea în lume a unui bune. cu o lună am consemnat brie a.c. am încheiat o
pentru instaurarea ei în întregii omeniri. Vă asi­ climat de pace s-a reflec­ Însuşi Anul Internaţional că în baterie s-au în zidit „minută“ cu reprezentan­
1
;ti lume“. „Noi — zicea sub- gurăm, mult stimate şi tat. în ultimii ani, atît prin a! Tineretului, proclamat 3 400 tone cărămidă, deci ţii centralei respective
iubite
Nicolae
tovarăşe
inginerul Nicolae llamnoan- o rg a n i za rea în , Român i a a de Organizaţia Naţiunilor mai mult de o treime, pentru livrarea cantităţilor
rgen t ţu — producem oţei, dar Ceauşescu, că oţelarii Hu­ unor iniţiative care au Unite ca urmare a unei acum, după afirmaţia ingi­ si tipurilor de cărămizi soli­
e ca- nu dorim nicidecum ca pe nedoarei înţeleg să susţină scos în evidenţă voinţa iniţiative româneşti, este nerului Doru Gaiţa, jumă­ citate de „mersul“ construc­
aţiiie alte meridiane si paralele lupta pentru pace prin fermă a tinerei generaţii conceput ca un eveniment tate din volumul de mate­ ţiei, pentru a ne înscrie în
.jcluri ale lumii oţelul să se fapte concrete de muncă de a face totul ca pacea de referinţă pe linia in­ riale refractare ce trebuia graficele de execuţie. Ca
o şe­ transforme ni obuze. in pentru transpunerea in şi securitatea să devină o pus in operă a fost reali­ să avem şi noi o situaţie
-ti­
tensificării
derea tunuri şi tancuri, în mij­ viaţă a istoricelor hotăriri realitate nobilă, trainică, nerilor la participării politică zat. Luna octombrie s-a clară, în depozite am înce­
viaţa
ar la loace de distrugere în - aie Congresului al Xll-len cit şi prin participarea ac­ şi socială, inclusiv la caracterizat printr-o inten­ put presbrtarea cărămizilor.
e im- masă. Este firesc, este de al Partidului Comunist tivă. de pe poziţii construc­ sol uţ ion área problemelor sificare a ritmurilor dc lu­ Fiind astfe! lămurite unele...
ispec- dorit ca din oţel să facem Român“. tive. la numeroase mani- complexe ale lumii con­ cru. în pluş, dacă arătam lipsuri. furnizorii noştri
uliior pluguri, tractoare etc., bu­ că pină in luna octombrie
tifoa- nuri ale păcii, nu ale răz­ temporane. s-au angajat să-şi intensi­
în acest cadru, tineretul
;eura- boiului“. Cit costă înarmarea ? român alăturîndu-se tine­ zidăria din baterie nu a fice eforturi ie, să-.şi re­
fost executată uniform, din
întreaga
activi­
considere
Participanţii la miting retului lumii, urmînd nea­ lipsa unor sorturi sau tipo- tate in coca ce priveşte
au subliniat cu aplauze 88 A renunţa la construirea unui portavion ar în­ bătut Apelul pentru dez­ dimensiuni de cărămizi producţia de materiale
a îndelungi, cu ovaţii eu- semna economisirea sumelor necesare trimiterii în armare şi pace al Fron­ refractare ori datorită sla­ pentru baterie.
>gram vintele înflăcărate ale ce­ „lumea a treia“ a unui ajutor alimentar de 2 800 000 tului Democraţiei şi Unită­ bei calităţi a refractarelor, — Forţa de muncă că­
cură- lor ce au luat cuvîntul. tone de gnu. ţii Socialiste, va întreprinde in prezent s-a reuşit uni­ mine o problemă nesolu-
male- „Poporul nostru — urmînd E3 Costul unui tanc este egal cu cel necesar con­ şi in continuare ample formizarea construcţiei zi­ ţionată, aprovizionarea rit­
erioa- cu însufleţire încercatul şi struirii a 30 de apartamente cu trei camere; cel ui acţiuni menite să contri­ dăriei. în acest moment mică şi de calitate e pe
te a înţeleptul său conducător — unui distrugător ar ajunge pentru electrificarea unor buie la edificarea unei păci alta este însă problema : cale să se îmbunătăţească.
•i. Nu Partidul Comunist Român — localităţi cu 9 milioane de locuitori. durabile in lume. lipsa forţei de muncă, a Totuşi se iveşte o a treia
ncntar în fruntea căruia se află to­ H S-a calculat că manevrele unui detaşament de Este bine ştiut. România zidarilor specializaţi în problemă, cea legată de
se Ea- varăşul Nicolae Ceauşescu, blindate echivalează cu preţul necesar construirii u- socialistă, preşedintele ei, construcţii de baterii. Ur­ restul lucrărilor din bate­
loturul revoluţionar înflăcărat, per­ nui număr de 28 de grădiniţe de copii. nu sc află la prima ini­ mează să se zidească cu rie, după cc se vor retrage
(1 de- sonalitate de prim rang ţiativă de acest fel. Mai cărămizi din silică. O zidarii.
ni luptei pentru pace în mult, prin cuvintul cel mai parte din forţa de muncă — Avînd în vedere unele
lume — îşi construieşte o autorizat, cel mai compe­ prezentă acum la acest neajunsuri ivite la prima
ţară minclră, puternică. Nu Frumuseţea plinii tent, cel al tovarăşului obiectiv nu îşi mai poate baterie, cooperarea dintre
ist dorim ca uzineie, oraşele, Nicolae Ceauşescu, ţara desfăşura activitatea. Deci. constructor si beneficiar
ogoarele ţării, viaţi, noas­ noastră a făcut numeroase a.şa cum precizam si în s-a îmbunătăţit simţitor.
tră tot mai îmbelşugată şi Plinea are frumuseţea ei. ce frumos se cocea, şi ce propuneri concrete in di­ articolul nostru din data Beneficiarul se ocupă de
îmbu- fericită să fie sfîrtecate O frumuseţe unică şi o bu­ bunătate mare era ! verse organisme interna­ de 9 octombrie a.e., „Creş­ acum de identificarea şi
Tot clin copilărie îmi a-
nătate la fel. Oricine poate
•ituaţia de bombe, să fie acope- ’ înţelege cu inima şi gindul mintesc de morile de apă, ţionale. a militat şi mili­ terea ritmurilor de execu­ revizuirea întregului echi­
proble- rite de sînge şi durere. acest adevăr şi această vreo trei la număr, aşezate tează necontenit pentru ţie scurtarea termene­ pament al bateriei. Şi, in
rezol- Spunem un „Nu“ răspicat realitate, această convingă­ pe văile satelor Furcşoara şi stoparea cursei înarmărilor, lor de punere în func­ plus, în paralel cu lucrări­
î func- şi hotărît războiului, înar­ toare realitate. Piinea nu Boz. Mergeam, mai ales vara, pentru trecerea la dezar­ ţiune“, dată fiind impor­ le la baterie am demarat
pentru mărilor. forţei brutale şi să fac baie in iazurile lor, mare, in prinxil rînd la tanţa acestui obiectiv pen­ si execuţia celei dc a treia
, care oarbe a armelor atomice, este numai hrană, ea este dezarmare nucleară. îm­ tru economia naţională, maşini de şarjare.
cerem oprirea fabricării şi lumină. Lumina veşnică a dar şi pentru a privi cum potriva bombei cu neu­ pentru reducerea efortului Este evident, pe noua
bombei cu neutroni, să nu acestui pămint. Aşa cum se invîrteşte roata, cum troni, pentru evitarea pe­ valutar al ţării (prin di­ platformă se depun efor­
se instaleze noi rachete un copil spune prima oară dă peste cap cupele de ricolului unei noi confla­ minuarea importului de turi susţinuţi- pentru fina­
în Europa, să fie lăsate cuvintul mamă, aşa se cu­ apă, cum curge in covată graţii mondiale, pentru a cocs), în vederea intensi­ lizarea bateriei la data
simţi- popoarele să trăiască în vine ca şi noi, oamenii plinea caldă, cu miros îm­ garanta astfel libertatea ficării ritmurilor la bate­ prevăzută. Credem însă că
îgrijire linişte, să nu fie împinse mari, să rostim cuvintul bietor. fiecărei naţiuni. dreptul rie trebuie găsită forţa de in acest efort ei ar putea
pun e- intr-un măcel care ar pu­ pline cu respectul ce se Sigur, satul de azi nu suprem ia viaţă al omului. muncă în aite unităţi cu fi ajutaţi mai mult şi de
ne şi tea spulberatul treaga noas­ cere să i-l acordăm din mai poate fi comparat cu Este motivul pentru care profil de construcţii side­ autobaza de transport din
posturi, tră planetă“ — spunea toată inima. cel de-acum un sfert de tînăra generaţie din jude­ rurgice din cadrul M.I.M. cadru! I.C.S.M., cit şi de
respec- maistrul Ştefan Tripşa, veac. El şi-a impus alt des­ ţul Hunedoara se alătură Termenul foarte apropiat C.I.S. Hunedoara (legat de
eooigie- Erou al Muncii Socialiste. îmi amintesc de anii cind tin, altă ţinută. Dar fru­ din adîncul cugetului, şi de finalizare a lucrărilor forţa de muncă). Trebuie
portant într-o atmosferă de pu­ ochii mei de copil înregis­ museţea piinii a rămas şi al inimii chemărilor cu­ de zidărie (februarie 1982) acţionat cu m a i . multă
ze şi trau acele frumoase obi­ va rămine. Este datoria prinse in Apel, cu con­ impune acest lucru. botărire pentru accelerarea
tei pro- ternic la entuziasm, partici­ ceiuri ale satului, ale părin­ noastră a . tuturor de a ve­ vingerea că numai astfel Desigur nu se pune nu-, continuă a ritmului de
de
la
mitingul
panţii
ite de ţilor. Mama avea cuptor de ghea la frumuseţea ei,'la
O.S.M. 2 au adresat o te­ pîine, dar şi un ţest in care îşi poate realiza .şi împlini mai problema forţei de execuţie. Nici o zi, nici
legramă tovarăşului Nicolae rostul ei, să nu-i risipim destinul de puternică for­ muncă, ci şi a calităţii o oră de muncă să nu fie
Ceauşescu, secretarul ge­ făcea o singură piine mare. nici o fărîmă. E crezul şi ţă socială, numai astfel va cărămizilor refractare, a irosite, pentru a se putea
ia jude- întotdeauna, înainte de a recunoştinţa noastră. Bucu­
la
fiecare
asigura
punct
ouă pe- nerai al partidului, pre­ pune piinea sub ţest, aşeza ria din orice clipă. avea asigurat dreptul la livrării acestora în mod .de lucru randamente spo­
viată, ia muncă şi la în­
— sta- şedintele Frontului Demo­ pe vatră frunze de nuc. Şi MiRON TIC ritmic de către unităţile
nimaie- craţiei şi Unităţii Socia­ văţătură, la libertate şi producătoare din cadrul rite.
ui a gă- liste, în care se spune. fericire. Centralei industriale pen­ DORIN CORPADE
rme in-
De fapt,
i în u- Măsuri severe împotriva ceîor ce distrug recolta . Expozifie de bunuri de larg consum
li slabe
din ju- Din controalele efectua­ binei pe 133,1 hectare au cum şi la Complexul I.A.S.
iptul că te de organele de resort, fost degradaţi prin arde­ Lunguieţul — judeţul Ieri a avut loc la Deva, în cadrul -expoziţiei sint sele prezentate, cele mai
obţinute s-a constatat că — proce- re. Brăila. în sala festivă a U.J.C.M., prezentate articole de uz noi tipuri şi modele, pot
au, mai dîndu-se în totală contra­ Din cercetările efectuate Organele de miliţie si vernisajul unei expoziţii casnic şi gospodăresc, mic fi executate pe bază de
preocu- dicţie cu obligaţia ce re­ de organele de miliţie şi procuratură întreprind cer­ de bunuri dc larg consum, mobilier, confecţii de îm­ comandă la cooperativele
thnie e- vine tuturor lucrătorilor procuratură a rezultat că cetări pentru stabilirea realizate din materiale re­ brăcăminte, încălţăminte, meşteşugăreşti sau centrele
elaţie. clin agricultură de a strîn- incendiul a fost provocat persoanelor vinovate si tricotaje, artizanat, produ­ de primire a comenzilor
nale de ge şi gospodări cu cea- mai de inginerul Ion Novac, tragerea lor la răspundere, cuperabile, refolosibile şi se de marochinărie, covoa­
opulare, mare grijă producţia agri­ şeful fermei, împreună cu potrivit legii. resurse locale în unităţile din municipiile si oraşele
cere ale colă —, în zilele de 28 oc­ Emil Frunză şi Ştefan Consiliile populare şi de industrie mică şi dc re orientale şi de iută, ar­ judeţului.
şi fer- tombrie şi 4 noiembrie, în Mocanu. conducerile unităţilor a- ticole tehnice din cauciuc Expoziţia rămine deschi­
3e a în- Insuia Mare a Brăilei, Com­ Faţă de gravitatea fap­ gricole din aceste locali­ prestări ale cooperaţiei şi altele, specifice activi­ să pină duminică, 15 no­
lipsurile plexul I.A.S. Filipoiu, Fer­ telor comise, s-a luat mă­ tăţi — cărora le revin meşteşugăreşti din judeţ. tăţii de construcţii. Produ­ iembrie.
asigura ma Corotişca, s-au incen­ sura reţinerii şi cercetării răspunderi pentru • nere-
malelor, diat cocenii de porumb de acestora în vederea trimi­ g'ulile săvîr.şite — trebuie
ii vel ri- pe 170 hectare. După re­ terii lor în judecată. să tragă de urgenţă con­
1 prin coltarea mecanică a po­ Situaţii asemănătoare s-au cluziile necesare, luînd-
îngrijire mai constatat la I.A.S. măsuri corespunzătoare
. Numai rumbului, pierderile au Stăncuţa, judeţul Brăila, pentru prevenirea şi com­
fost strînse manual numai
produc- şi la I. A. S. Luciu-GiUr- baterea unor asemenea
e, apro- de pe 36,9 hectare. Prin geni, judeţul Ialomiţa, un­ fapte, astfel îneît toate
e şi pro- incendiere, s-au distrus de au fost arse paiele de produsele agricole să fie
opulaţiei resturile vegetale de pe în­
treaga suprafaţă, iar ştiu- orez de pe o suprafaţă de integral recoltate şi cît
Ieţii rămaşi în urma com- peste 3 500 hectare, pre- mai bine gospodărite.
eilor
j pacea SESIZĂRI — SOLUŢII |
e şi ver
I miior. CITITORII
®
mare şi * municipal Consiliul a popular
cer­
Deva
ouâ şi $ cetat si cele sesizate în­
iativâ a * tr-o scrisoare anonimă
Nicolae } ÎNTREBĂRI ~ RĂSPUNSURI privind nefuncţionarea
a Romă- « ® Curcă Miliail, Deva. atît pentru copiii născuţi semaforului de la inter­
! . I Prevederile apt. 7, alin. 3, anterior, cît şi pentru cei secţia străzilor 23 August
eţia — > născuţi ulterior reînca­ şi Mărăşti — Carpaţi şi,
jnsmisiu- | din Decretul nr. 246/1977, drării cu contract de constatînd că aşa stau
> la Ber- J de neacordare pe trei muncă pe durată nede­ lucrurile, s-au luat mă­
h luni şl reducerea cuan­ terminată, după întreru­ suri de remediere a de­
s tumului alocaţiei cu 50 perea vechimii în mun­ fecţiunii, semaforul in-
reţia - j la sută pentru o perioa­ că de către persoanele trînd în regim de func­ în fotografie: Aspect din expoziţia <le bunuri <le larg consum, deschisă iu cadrul
iza c 2-a) I dă.de şase luni, se aplică beneficiare de alocaţie. ţionare normală. U.J.C.M., care etalează o gamă largă dc produse realizate in unităţile de industrie mică
şi dc prestări ale cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţ.