Page 36 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 36

DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 7 468 © MIERCURI, 11 NOIEMBRIE 1981








                                                                                                                                MINERUL CERTEJ — MINERUL ANINOASA
                                                                                                                                                 2—0 (I—0)
                    (Urmare din pag. 1)     relaţiilor   .de   strînsă   prie­  Vizitarea   acestei   unităţi   ţie,   unde   se   reglează   şi   Partida,   desfăşurată   in   con­  turft   de   cap,   de   unde   rico­
                                            tenie,  de  rodnică  colabora­  a   oferit   înalţilor   oaspeţi   se   testează   sistemele   de   diţii   destul   de   vitrege,   a   plă­  şează in gol: 2—0.
                                                                                                                                                eforturile
                                                                                                                                           prin
                    T o v a r ă ş u l    Nicolae   re  si  bună  vecinătate  din­  posibilitatea  de  a  cunoaşte   calcul   şi   maşinile   electro­  cut   in   general   de   cele   două   Deşi  rămaşi  în  10  oameni  —
                                                                                                                                     depuse
                                                                                                                             deosebite
                                                                                                                                                        Luca  fiind  eliminat  în  min.  77
                 Ceauşescu,   secretar   gene­  tre  România  şi  Iugoslavia,   în   mod   nemijlocit   nivelul   nice de calcul.  combatante,   care   au   reuşit,   pe   —   gazdele   fac   eforturi   deose­
                 ral   al   Partidului   Comunist                      de  dezvoltare  a  acestei  ra­  în  încheierea  vizitei,  pre­  un   teren   complet   desfundat,   bite   pentru   a   majora   scorul,
                 Român,   preşedintele   Re­  în   folosul   şi   spre   binele   muri   a   industriei   electro­  şedintele   Serghei   Kraigher   multe  faze  do  poartă.  In  min.   ceea   co   nu   se   va   întlmpla.
                 publicii   Socialiste   Româ­  ţărilor  şi  popoarelor  noas­  nice româneşti.   a  semnat  în  cartea  de  o-   28  gazdele  deschid  scorul:  Cor­  Cuvinte  de  laudă  se  cuvin  în­
                                                                                                                                      este
                                                                                                                             nel
                                                                                                                                                 lateral
                                                                                                                                           faultat
                                                                                                                                 Popa
                 nia,   şi   tovarăşul   Serghei   tre,   al   cauzei  generale   a   în  cadrul  unei  expoziţii,   noare a întreprinderii.  de  poarta  oaspeţilor,  tot  ol  e-   tregii   echipe   gazde,   care   în
                                            socialismului şi păcii.
                                                                                                                                                        şapte  zile  a  susţinut  trei  par­
                 Kraigher,   preşedintele   Pre­                       amenajată   în   incinta   uni­       ★               xccută   lovitura   în   careu,   de   tide  —  trei  victorii  —,  pentru
                 zidiului  Republicii  Socialis­      -Ar                                                                    unde   Marincău   se   desprinde   jocul   prestat,   cu   menţiuni
                                              După   încheierea   celei   tăţii,   directorul   întreprin­  Tovarăşul   Serghei   Krai­  dintre   apărătorii   oaspeţi   şi   în­  pentru  Marincău,  Adam  şi  Go­
                 te  Federative  Iugoslavia,  au   de-a  doua  runde  de  con­  derii,  Tănase  Florea,  a  pre­  gher,   preşedintele   Prezidiu­  scrie: f—0.  goaşă.
                 semnat,   marţi,   în   cadrul                        zentat  eîteva  din  cele  mai   lui   Republicii   Socialiste   După   pauză,   jocul   are   ace­  Bun   arbitrajul   lui   Alexandru
                                            vorbiri    româno-iugoslave                                                      laşi   aspect,   o   luptă   acerbă
                 linei  ceremonii,  care  a  a-   la   nivel   înalt,   tovarăşul   noi   produse   realizate   aici,   Federative   Iugoslavia,   a   pentru   balon,   care   joacă   multe   Victor (Tg. Jiu).
                 vut  loc  la  Palatul  Consi­                         performanţele   acestora,   do­                       feste,   oprindti-sp   de   multe   ori   MINERUL   :   Haidu   —   Banc,
                                            Serghei   Kraigher,   preşedin­                       depus,   marţi   dimineaţa,   o   în  noroi.  In  min.  51,  la  o  fază   lancu,   Marincău,   Gogoaşă,   A-
                 liului   de   Stat,   Declaraţia   tele   Prezidiului   Republicii   meniile   lor   de   utilizare,        în   careul   oaspeţilor,   aceştia   dam,   P.   Cornel,   Ceauşu,   Gru­
                 comună româno-iugoslavă.                              precum  şi  cifre  şi  grafice   coroană  de  flori  la  Monu­  comit   henţ   —   execută   Ceauşu   ber,  Gulea  (min.  4G  —  Luca),
                                            Socialiste   Federative   Iugo­                       mentul  eroilor  luptei  pen­  şi   portarul   oaspeţilor,   Boghca-   Szabadoş.
                   în   încheierea   solemnită­  slavia,   împreună   eu   per­  ilustrînd   ritmul   rapid   de             nu,   respinge   in   corner.   Cor­  La  juniori:  Minerul  Certcj  —
                 ţii,   t o v a r ă ş i i    Nicolae   soane   oficiale   iugoslave   dezvoltare   a   activităţii   în   tru   libertatea   poporului   şi   nerul   este   executat   de   Cornel   Minerul   Aninoasa:   2—0.   (CON­
                                                                                                                                     careu,
                                                                                                                                           Szabadoş
                                                                                                                                  in
                                                                                                                             Popa
                 Ceauşescu  şi  Serghei  Krai­  care-1  însoţesc  în  ţara  noas­  domeniul   tehnicii   de   cal­  a patriei, pentru socialism.  mite mingea in bară cu o lovi-  tri­  STANTIN   MOLDOVAN,   cores­
                                                                                                                                                        pondent).
                 gher  au  ciocnit  o  cupă  de   tră,   a   vizitat   întreprinde­  cul.           La   solemnitate   au   luat
                 şampanie   pentru   dezvolta­  rea  de  calculatoare  din  Ca­  în  continuare,  s-a  vizitat   parte  persoane  oficiale  Iu­  TURUL CAMPIONATULUI JUDEŢEAN
                 rea si întărirea continuă a  pitală.                  hala  principală  de  produc­  goslave şi române.
                                                                                                                                        DE FOTBAL S-A ÎNCHEIAT
                                                                                                                               Duminică   a   luat   sfîrşit   fost  luată  pentru  că  echi­
                                                                                                                             prima  parte  a  campionatu­  pele   sancţionate   cu   pier­
                                                                                                                             lui   judeţean   de   fotbal.   derea   jocului   (Mecanica,
                                                                                                                             Pînă   la   etapa   ultimă   a   Parîngul   şi   C.F.R.)   au
                                                                                                                             Xl-a  —,  Comisia  judeţea­  folosit   cîte   un   jucător
                                                                                                                             nă  de  fotbal  a  omologat   suspendat   (cu   2   cartonaşe
                               Semnificaţia inflaţiei                                                                        rezultatele   înregistrate,   ur-   galbene acumulate).
                                                                                                                             mînd  ca  în  cursul  acestei   ®   C.F.R.   Petroşani   —
                  WASHINGTON  10  (Ager-    rii  SJJ.A.,  ministrul  de  re­                                                 săptămîni  să  fie  omologate   I.M.C.  Bircea  2—1,  pe  te­
                 pres).  —  Fermierii  ameri­  sort,  John  Block,  a  apre­                                                 si   rezultatele   meciurilor   ren,   a   fost   omologat   cu
                 cani  vor  fi  afectaţi,  în  1982,   ciat  că  este  dificil  să  fii   H  ATENA.  —  La  Salonic  a  avut  loc  „Festivalul  poe­  din ultima etapă.  3—0  pentru  I.M.C,,  deoa­
                 pentru  al  treilea  an  con­  optimist  în  ce  priveşte  si­  ziei  din  ţările  balcanice",  la  care  au  luat  parte  scriitori  din   Pe baza unor contestaţii,   rece   C.F.R.   a   folosit   un
                 secutiv,   de   dificultăţi   fi­  tuaţia   fermierilor   ameri­  Bulgaria,  Grecia,  Iugoslavia,  România  şi  Turcia.  Ţara  noas­  judecării unor cazuri ne­  junior  la  ambele  jocuri  —
                 ii.  iciare  ca  urmare  a  per-   cani.  Ratele  înalte  ale  do-   tră  a  fost  reprezentată  de  poeţii  Eugen  Jebeleanu,  Victor   conforme regulamentului au   juniori   şi   seniori   —,   în
                 sb   enţei   inflaţiei,   ratelor   bînzilor   bancare,   a   spus   Felea  şi  Cezar  Baltag,  care  au  participat  la  manifestările   ■ fost omologate următoarele   aceeaşi   zi,   ialsificîrid   da­
                 ex  :rcm  de  înalte  ale  do-   el,   au   sporit   considerabil   dedicate  României,  citind  din  versurile  lor  in  prezenta  unui   rezultate :  tele în foaia de arbitraj.
                 bîrzilor  bancare  şi  a  ten-   costurile   producţiei   agrico­  numeros  public,  precum  şi  la  dezbaterile  privind  contri­       «   Constructorul   Hune­
                 dh-  dor  recesioniste.  în  ca­  le,   iar   inflaţia   a   erodat   buţia  oamenilor  de  cultură  la  promovarea  unor  relaţii  de   ©   Mecanica   Orăştie   —   doara   —   Avîntul   Haţeg
                 dru   unei   conferinţe   pri­  veniturile  fermierilor  şi  pu­  prietenie, pace şi colaborare intre popoarele din Balcani.  Minerul  Deva  1—1,  pe  te­  3—0,  pe  teren,  a  fost  omo­
                 vim. problemele agricultu­  terea lor de cumpărare.                                                         ren,   a   fost   omologat   eu   logat  cu  3—0  în  favoarea
                                                                                                                             3—0 pentru Minerul.
                                                                           E? LONDRA. — Primul mi­  la  încheierea  vizitei  oficia­  o   Parîngul-   Lonea   —   Avîntului,   pe   motivul   că
                                                                         nistru   al   Italiei,   Giovanni  le  în  Kuweit  de  către  pre­             echipa  hunedoreană  a  ali­
                              Vot antisegregaţionist                                                                         I.M.C.  Bircea  1—0,  pe  te­
                                                                         Spadolini,  a  efectuat  o  vi­  şedintele   Republicii   Ruan­  ren,  omologat  cu  3—0  pen­  niat  mai  mulţi  jucători  de
                   PRETORIA  10  (Agerpres),   Nu  vor  fi  multe  persoa­  zită  oficială  în  Marea  Bri-  da,   Juvenal   Habyari-mana,   tru I.M.C.  vîrstă   depăşită   decît   pre­
                 —  într-o  atitudine  de  res-   ne  de  culoare,  şi  mai  ales   tanie,  în  cursul  căreia  a  subliniază   necesitatea   ca   ©   C.F.R.   Petroşani   —   vede  regulamentul.  In  plus,
                 pin  .ere,  fără  precedent,  a   negri,  care  îşi  vor  permi­  conferit  cu  şeful  guvernu­  toate  ţările  lumii  să-şi  in­  Minerul Teliuc 3—1, pe  nu   a   asigurat   asistenţa
                 pol  icii  de  apartheid  pro-   te  să  cumpere  o  locuinţă   lui  britanic,  Margaret  That-  tensifice  eforturile  în  vede­  teren,  a  fost  omologat  cu   medicală la teren.
                 mo\  ate  de  guvernul  rasist   la   Constantia,   dar   devin   cher.  Interlocutorii  au  pro­  rea  întăririi  păcii  şi  secu­  3—0 pentru Minerul.  Pe  baza  acestor  omolo­
                 de   la   Pretoria,   locuitorii   tot  mai  numeroşi  cei  care   cedat  la  o  examinare  de­  rităţii  internaţionale,  pe  ba­  în   toate   aceste   cazuri,   gări   şi   eu   rezultatele   de
                 unei  zone  rezervate  numai   îşi  dau  seama  de  anacro­  taliată   a   problemelor   cu  za  principiilor  privind  res­  decizia regulamentară a  duminică,   clasamentul   „la
                                                                         care  este  confruntată  Piaţa  pectarea  suveranităţii  şi  in­
                                                                                                                                                        zi" se prezintă astfel :
                 albi  or,  din  suburbia  Con­  nismul  legislaţiei  de  apar­  comună  şi  care  vor  figura  tegrităţii   teritoriale,   ne­
                 stau  lia-Tokai,  din  apropie­  theid,  care  interzice  ames­  pe  agenda  reuniunii  la  ni­  amestecul  în  treburile  inter­  REZULTATE  :  Avîntul  Haţeg  —  Minerul  Deva  5—1  ;  Mi­
                 re  r'e  Capetovvn,'  au  votat   tecul  raselor  în  zonele  re­  vel  înalt  a  C.E.E.  de  la  ne  şi  soluţionarea  diferen­  nerul   Teliuc   —   Constructorul   Hunedoara   1—2   ;   Minerul   Uri-
                                                                                                                                      Mecanica
                                                                                                                                              Orăştie
                                                                                                                                                     2—0;
                                                                                                                                                                       —
                 în  favoarea  deschiderii  zo­  zidenţiale,   atît   de   riguros   Londra,  din  zilele  de  26  şi  delor prin mijloace paşnice.  cuni   —   3—2;   Parîngul   Lonea   —  Metalul   Simeria  Petrila   C.F.R.
                                                                                                                              Petroşani
                                                                                                                                                            Preparatorul
                                                                                                                                                                           4—1;
                 ne;   respective   tuturor   ra-   aplicată   de   autorităţile   de   27 noiembrie.                         I.M.C. Bircea — Metalul Crişcior 3—0.
                 Seloi                      la Pretoria.                   Dintre   aspectele   actuali­  fţ3  VIENA.  -  Preţurile  cu
                                                                         tăţii   politice   internaţionale,  ridicata  erau  în  Austria,  in
                                                                         cei  doi  premieri  au  abor­  luna  octombrie  a.c.,  cu  9,8      CLASAMENTUL TURULUI
                                                                         dat   cu   prioritate   chestiu­  !a  sută  mai  mari  decît  în         (neomologal)
                                                                         nea Orientului Apropiat.  perioada   corespunzătoare
                                                                           ¡3  TOKIO.  -  După  cum  din  1980  —  a  anunţat,  la   1. Constructorul Huned.  11  9  0  2  27- 8  18
                                                                         s-a  anunţat  oficial  la  To­  Viena,   Oficiul   central   de   2. Avîntul Haţeg  11  8  0  3  27-10  16
                   SA-                                                   kio,  in  prima  jumătate  a  statistică.   Cel   mai   mult   3. Minerul Uriconi  11  7  1  3  23-17  15
                                                                         exerciţiului  financiar  în  curs,  s-au  scumpit  preţurile  la  e-   4. Metalul Crişcior  11  7  1  3  23-19  15
                        IÎAIE DE AUR        —  caută  să  nu  neglijeze  le­  preţurile  la  terenuri  în  o-  lectricitate,  benzină  şi  mo­  5. I.M.C. Bircea  11  7  0  4  23- 9  14
                                            gătura  existentă  intre  tera­  raşele  Tokio,  Osaka  şi  Na-  torină,  precum  şi  la  bunu­  6. Parîngul Lonea  11  5  2  4  19—11  7,2
                     O  cadă  cu  totul  şi  cu  pie  şi  ora  din  zi,  faza  Lunii   goya  au  crescut  cu  4,1  la  rile  alimentare  —  în  special   7. Minerul Deva  11  6  0  5  23-25  12
                    totul  de  aur  a  fost  insta-  sau  sezon.  In  prezent,  ţi-   sută.  în  ansamblu,  pe  ţară,  la  legume  şi  fructe  -  şi  la   8. Mecanica Orăştie  11  4  2  5  12-17  10
                    •ată  recent  Intr-un  hotel  din  nindu-se  seama  de  biorit-   ele au sporit cu 5 la sută.  produsele   Industriei   con­  9. Preparatorul Petrila  11  4  0  7  20-22  8
                    localitatea  balneară  japone­  murile  omului,  se  va  aplica   m   KUWEIT.  -  Comuni­  structoare  de  maşini  şi  de   10. Minerul Teliuc  11  3  0  8  13-25  6
                    ză  Nakaizu.  Nu  numai  ca  şi  una  din  metodele  cele   catul  comun  dat  publicităţii  îngrăşăminte chimice.  11. C.F.R. Petroşani  11  1  1  9  11-32  3
                    decor  de  lux;  ea  este  un  mai  moderne  de  tratament  :                                             12. Metalul Şimeria       11   1  1  9   9-35   3
                    obiect   practic,   dacă   se  electroacupunctura.  In  acest
                    ooate  spune  aşa...  în  orice  scop,  specialiştii  au  proiec­
                    caz,   indatoritoarea   gazdă  tat  un  dispozitiv  care  diri­  4 I  Scenariul macabru al unui război nuclear
                    oermite  vizitatorilor  să  facă  jează  impulsurile  electrice
                    baie  in  cada  de  aur,  desi­  asupra  punctelor  de  reflec­ I !
                    gur,  in  cadrul  tratamentului  tare  de  pe  corpul  uman,   In  sec.  XVU,  războiul  a  costat  Europa  trei  milioa­  dezbateri  au  publicat  un  raport  onest  şi  revelator,  după
                    balnear  cu  ape  termale.  luînd  in  considerare  biorit-   ne   de   vieţi   omeneşti;   în   sec.   XVIII   s-au   înregistrat   a  cărui  citire  se  poate  conchide  ;  un  conflict  nuclear  ar
                                                                                                       iar
                                                                                                 victime,
                    Cinci  minute  de  stat  In  murile.                       peste   5   8  milioane   de   Secolul   nostru  în  s-a  veacul   trecut  a   —   pune capăt existenţei umanităţii.
                                                                                                                         fi
                                                                                                                dovedit
                                                                                         milioane.
                                                                               aproape
                    „oaia  de  aur“  costă  aproa-                             cel  mai  „bogat“  :  10  milioane  de  morţi  in  primul  răz­  Şi  iată  un  „scenariu"  imaginat  de  Congresul  de  la
                    oe  25  de  dolari.  Preţ  ce  nu  CINE PE CINE AJUTĂ?     boi   mondial   şi   peste   50   milioane   în   a   doua   confla­  AirIie,  în  cazul  unui  război  nuclear,  care  s-ar  declanşa
                                                                                                                        ele
                                                                                                     ce
                                                                                                        dau
                    descurajează  cererile...  In                              graţie  se   mondială.   Sint   cifre   numărul   de  fiori   şi   totuşi   care   la  mijlocul  anilor  ’80  între  S.U.A.  şi  U.R.S.S.  Un  atare
                                                                               nu
                                                                                         compara
                                                                                                cu
                                                                                                              victime
                                                                                                                    pe
                                                                                      pot
                    majoritatea  cazurilor,  solici­  Ajutorul  pe  care  Elveţia  \ '  le-ar   provoca   un   viitor   conflict   nuclear.   Mai   ales   a-   conflict ar antrena următoarele pierderi :
                    tanţii  —  domni  cu  portofele  l-a  acordat  ţărilor  în  curs   cum,   cind   planeta   este   —   literalmente   —   sufocată   de   •   Populaţia  va  fi  distrusă;  peste  200  milioane  de  fiin­
                    bine  garnisite  —  doresc,  de  dezvoltare  s-a  cifrat,  în   rachete   cu   ogive   nucleare,   cind   fiecărui   locuitor   al   ţe  umane  (femei,  bărbaţi  şi  copii)  vor  fi  ucise  pe  loc  ;
                    ooate,  pentru  a-şi  încunu­  1979,  la  343  milioane  franci.   Terrei   ti   revine   o   cantitate   de   explozibil   echivalentă   60  milioane  vor  fi  rănite  (30  milioane  vor  suferi  de  di­
                                                                               cu 15 tone de trinltiotoluen.
                    na  escapada  luxoasă,  să  se  In  acelaşi  an,  2260  de  ingi­                                        verse  maladii  datorate  radioactivităţii,  20  milioane  vor  fr
                    fotografieze  in  această  pos­  neri,  medici,  savanţi  şi  alţi   Oamenii  de  ştiinţă  avertizează  ;  un  conflict  ţn  condi­  atinse  de  traumatisme  şi  arsuri,  iar  alte  10  milioane  vor
                    tură  demnă  de  invidiat.  Pre­  diverşi  specialişti,  precum  şi                                      suferi, în plus, maladii radioactive).
                    ţul  unei  fotografii-suvenir  în  1  475  de  cadre  medicale  au  I \  ţiile  actualelor  arsenale  militare  —  ce  nu  încetează  să  spo­
                                                                                                                                   Resursele  medicale  nu  vor  mai  putea  răspunde  si­
                                                                                                                                •
                    ,baia  de,  aur“  :  alţi  40  de  venit  din  „lumea  a  treia“   rească  numericeşte  şi,  mai  ales,  sub  raportul  capacităţii   tuaţiei  răniţilor.  Pentru  că  :  80  la  sută  dintre  medici  vor
                                                                          distructive  —  ar  fi  un  homicid,  ar  însemna  exterminarea
                    dolari I ‘              pentru  a  munci  in  ţara  can­  totală  a  umanităţii.  Să  ne  gîndim  că  numai  o  rachetă  nu­  fi  ucişi;  80  la  sută  din  locurile  in  spitale  vor  fi  distruse;
                                            toanelor.   Cine   ajută   pe   cleară  americană  de  tip  MX,  purtînd  o  încărcătură  de   rezervele  de  plasmă,  antibiotice  şi  alte  medicamente  vor
                       BIORITMOLOG1A        cine  ?  La  această  hamletia-   cinci  milioane  tone  TNT,  are  o  asemenea  precizie,  incit   fi  distruse  sau  serios  atinse  ;  apa  şi  hrana  vor  fi  consi­
                                            nă  întrebare  încearcă  să   fiecare  dintre  cele  10  focoase  ale  sale  ar  putea  atinge  o   derabil contaminate.
                    se  poate  trata  ficatul"  —  schau“,  care  scrie  că  acti­ i i  ţintă transoceanică de dimensiunile unui teren de fotbal !  «  Consecinţele  dezastrului  vor  fi  resimţite  multă  vre­
                     „La  ceasul  lui  Marte  nu  răspundă  „Frankfurter  Rund­
                                                                            S-a  calculat  şi  cîţi  oameni  ar  putea  supravieţui  în  anu­
                    aşa  spune  ,,Noua  astrologie  vitatea  respectivului  contin­  mite  zone  ale  globului  la  sfîrşitul  unui  război  nuclear,   me;  producţia  alimentară  va  fi  considerabil  redusă;  că­
                                                                                                                             derile radioactive vor reprezenta mereu o problemă.
                    practică“  editată  cu  un  se­  gent  de  „creiere“  şi  „brate   care  ar  fi  distrus  „duşmanul".  Dar  calculele  sint  false  !   •   Modificările  atmosferice  provocate  de  particule  şi
                    col  şi  jumătate  in  urmă.  Li­  de  muncă“  a  sporit  venitul   Pentru  că  bombele  nucleare  nu  aleg:  ele  distrug  tot  ce   eroziunea  stratului  de  ozon  vor  antrena,  probabil,  schim­
                    nele  ipoteze  ale  astrologi­  naţional  cu  un  volum  aproa­ I \                                      bări profunde în organismele umane, animale şl vegetale.
                    lor  prezintă  interes  şi  pen­  pe  echivalent  cu  cel  consa­  le  iese  în  cale.  Tocmai  de  aceea,  un  război  nuclear  în­  •   Leucemia  şi  tumorile  maligne  vor  ataca  majoritatea
                    tru...  medicii  din  zilele  noas­  crat  ţărilor  lor  de  baştină  de   seamnă sinucidere la scară planetară.  supravieţuitorilor, îndeosebi copii, pe termen lung.
                    tre.  Astfel,  bioritmologia  —  „generoasa“  Elveţie.  O  ge­  » i  Este  şi  concluzia  la  care  a  ajuns  primul  Congres  inter­  Sint  doar  eîteva  dintre  elementele  care  dau  contur  u-
                                                                          naţional  al  medicilor  pentru  prevenirea  războiului  nuclear,
                    o ramură, tinără a medicinei  nerozitate... bine temperată.  I »  întrunit, anul acesta, la Airlie (Virginia). Participanţii la  nui scenariu macabru al unui război macabru.
                              COlEGIUl DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Islrafe (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe PaveJ (redactor şef adjunct), Vasîle Pâţan, Nicofae Tîrcob  * 2
                                      REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA                               Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorli voluntari  r>
                  2 700 Deva i str Dr Petru Groza nr 35 Telefoane'. 11275 11585 12157. 20708                           din întreprinderi şl Instituţii                     §
                              TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August nr 257                 Costul unul abonament r 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un an)  3
   31   32   33   34   35   36   37   38   39   40   41