Page 36 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 36
DRUMUL SOCIALISMULUI NK. 7 468 © MIERCURI, 11 NOIEMBRIE 1981
MINERUL CERTEJ — MINERUL ANINOASA
2—0 (I—0)
(Urmare din pag. 1) relaţiilor .de strînsă prie Vizitarea acestei unităţi ţie, unde se reglează şi Partida, desfăşurată in con turft de cap, de unde rico
tenie, de rodnică colabora a oferit înalţilor oaspeţi se testează sistemele de diţii destul de vitrege, a plă şează in gol: 2—0.
eforturile
prin
T o v a r ă ş u l Nicolae re si bună vecinătate din posibilitatea de a cunoaşte calcul şi maşinile electro cut in general de cele două Deşi rămaşi în 10 oameni —
depuse
deosebite
Luca fiind eliminat în min. 77
Ceauşescu, secretar gene tre România şi Iugoslavia, în mod nemijlocit nivelul nice de calcul. combatante, care au reuşit, pe — gazdele fac eforturi deose
ral al Partidului Comunist de dezvoltare a acestei ra în încheierea vizitei, pre un teren complet desfundat, bite pentru a majora scorul,
Român, preşedintele Re în folosul şi spre binele muri a industriei electro şedintele Serghei Kraigher multe faze do poartă. In min. ceea co nu se va întlmpla.
publicii Socialiste Româ ţărilor şi popoarelor noas nice româneşti. a semnat în cartea de o- 28 gazdele deschid scorul: Cor Cuvinte de laudă se cuvin în
este
nel
lateral
faultat
Popa
nia, şi tovarăşul Serghei tre, al cauzei generale a în cadrul unei expoziţii, noare a întreprinderii. de poarta oaspeţilor, tot ol e- tregii echipe gazde, care în
socialismului şi păcii.
şapte zile a susţinut trei par
Kraigher, preşedintele Pre amenajată în incinta uni ★ xccută lovitura în careu, de tide — trei victorii —, pentru
zidiului Republicii Socialis -Ar unde Marincău se desprinde jocul prestat, cu menţiuni
După încheierea celei tăţii, directorul întreprin Tovarăşul Serghei Krai dintre apărătorii oaspeţi şi în pentru Marincău, Adam şi Go
te Federative Iugoslavia, au de-a doua runde de con derii, Tănase Florea, a pre gher, preşedintele Prezidiu scrie: f—0. goaşă.
semnat, marţi, în cadrul zentat eîteva din cele mai lui Republicii Socialiste După pauză, jocul are ace Bun arbitrajul lui Alexandru
vorbiri româno-iugoslave laşi aspect, o luptă acerbă
linei ceremonii, care a a- la nivel înalt, tovarăşul noi produse realizate aici, Federative Iugoslavia, a pentru balon, care joacă multe Victor (Tg. Jiu).
vut loc la Palatul Consi performanţele acestora, do feste, oprindti-sp de multe ori MINERUL : Haidu — Banc,
Serghei Kraigher, preşedin depus, marţi dimineaţa, o în noroi. In min. 51, la o fază lancu, Marincău, Gogoaşă, A-
liului de Stat, Declaraţia tele Prezidiului Republicii meniile lor de utilizare, în careul oaspeţilor, aceştia dam, P. Cornel, Ceauşu, Gru
comună româno-iugoslavă. precum şi cifre şi grafice coroană de flori la Monu comit henţ — execută Ceauşu ber, Gulea (min. 4G — Luca),
Socialiste Federative Iugo mentul eroilor luptei pen şi portarul oaspeţilor, Boghca- Szabadoş.
în încheierea solemnită slavia, împreună eu per ilustrînd ritmul rapid de nu, respinge in corner. Cor La juniori: Minerul Certcj —
ţii, t o v a r ă ş i i Nicolae soane oficiale iugoslave dezvoltare a activităţii în tru libertatea poporului şi nerul este executat de Cornel Minerul Aninoasa: 2—0. (CON
careu,
Szabadoş
in
Popa
Ceauşescu şi Serghei Krai care-1 însoţesc în ţara noas domeniul tehnicii de cal a patriei, pentru socialism. mite mingea in bară cu o lovi- tri STANTIN MOLDOVAN, cores
pondent).
gher au ciocnit o cupă de tră, a vizitat întreprinde cul. La solemnitate au luat
şampanie pentru dezvolta rea de calculatoare din Ca în continuare, s-a vizitat parte persoane oficiale Iu TURUL CAMPIONATULUI JUDEŢEAN
rea si întărirea continuă a pitală. hala principală de produc goslave şi române.
DE FOTBAL S-A ÎNCHEIAT
Duminică a luat sfîrşit fost luată pentru că echi
prima parte a campionatu pele sancţionate cu pier
lui judeţean de fotbal. derea jocului (Mecanica,
Pînă la etapa ultimă a Parîngul şi C.F.R.) au
Xl-a —, Comisia judeţea folosit cîte un jucător
nă de fotbal a omologat suspendat (cu 2 cartonaşe
Semnificaţia inflaţiei rezultatele înregistrate, ur- galbene acumulate).
mînd ca în cursul acestei ® C.F.R. Petroşani —
WASHINGTON 10 (Ager- rii SJJ.A., ministrul de re săptămîni să fie omologate I.M.C. Bircea 2—1, pe te
pres). — Fermierii ameri sort, John Block, a apre si rezultatele meciurilor ren, a fost omologat cu
cani vor fi afectaţi, în 1982, ciat că este dificil să fii H ATENA. — La Salonic a avut loc „Festivalul poe din ultima etapă. 3—0 pentru I.M.C,, deoa
pentru al treilea an con optimist în ce priveşte si ziei din ţările balcanice", la care au luat parte scriitori din Pe baza unor contestaţii, rece C.F.R. a folosit un
secutiv, de dificultăţi fi tuaţia fermierilor ameri Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, România şi Turcia. Ţara noas judecării unor cazuri ne junior la ambele jocuri —
ii. iciare ca urmare a per- cani. Ratele înalte ale do- tră a fost reprezentată de poeţii Eugen Jebeleanu, Victor conforme regulamentului au juniori şi seniori —, în
sb enţei inflaţiei, ratelor bînzilor bancare, a spus Felea şi Cezar Baltag, care au participat la manifestările ■ fost omologate următoarele aceeaşi zi, ialsificîrid da
ex :rcm de înalte ale do- el, au sporit considerabil dedicate României, citind din versurile lor in prezenta unui rezultate : tele în foaia de arbitraj.
bîrzilor bancare şi a ten- costurile producţiei agrico numeros public, precum şi la dezbaterile privind contri « Constructorul Hune
dh- dor recesioniste. în ca le, iar inflaţia a erodat buţia oamenilor de cultură la promovarea unor relaţii de © Mecanica Orăştie — doara — Avîntul Haţeg
dru unei conferinţe pri veniturile fermierilor şi pu prietenie, pace şi colaborare intre popoarele din Balcani. Minerul Deva 1—1, pe te 3—0, pe teren, a fost omo
vim. problemele agricultu terea lor de cumpărare. ren, a fost omologat eu logat cu 3—0 în favoarea
3—0 pentru Minerul.
E? LONDRA. — Primul mi la încheierea vizitei oficia o Parîngul- Lonea — Avîntului, pe motivul că
nistru al Italiei, Giovanni le în Kuweit de către pre echipa hunedoreană a ali
Vot antisegregaţionist I.M.C. Bircea 1—0, pe te
Spadolini, a efectuat o vi şedintele Republicii Ruan ren, omologat cu 3—0 pen niat mai mulţi jucători de
PRETORIA 10 (Agerpres), Nu vor fi multe persoa zită oficială în Marea Bri- da, Juvenal Habyari-mana, tru I.M.C. vîrstă depăşită decît pre
— într-o atitudine de res- ne de culoare, şi mai ales tanie, în cursul căreia a subliniază necesitatea ca © C.F.R. Petroşani — vede regulamentul. In plus,
pin .ere, fără precedent, a negri, care îşi vor permi conferit cu şeful guvernu toate ţările lumii să-şi in Minerul Teliuc 3—1, pe nu a asigurat asistenţa
pol icii de apartheid pro- te să cumpere o locuinţă lui britanic, Margaret That- tensifice eforturile în vede teren, a fost omologat cu medicală la teren.
mo\ ate de guvernul rasist la Constantia, dar devin cher. Interlocutorii au pro rea întăririi păcii şi secu 3—0 pentru Minerul. Pe baza acestor omolo
de la Pretoria, locuitorii tot mai numeroşi cei care cedat la o examinare de rităţii internaţionale, pe ba în toate aceste cazuri, gări şi eu rezultatele de
unei zone rezervate numai îşi dau seama de anacro taliată a problemelor cu za principiilor privind res decizia regulamentară a duminică, clasamentul „la
care este confruntată Piaţa pectarea suveranităţii şi in
zi" se prezintă astfel :
albi or, din suburbia Con nismul legislaţiei de apar comună şi care vor figura tegrităţii teritoriale, ne
stau lia-Tokai, din apropie theid, care interzice ames pe agenda reuniunii la ni amestecul în treburile inter REZULTATE : Avîntul Haţeg — Minerul Deva 5—1 ; Mi
re r'e Capetovvn,' au votat tecul raselor în zonele re vel înalt a C.E.E. de la ne şi soluţionarea diferen nerul Teliuc — Constructorul Hunedoara 1—2 ; Minerul Uri-
Mecanica
Orăştie
2—0;
—
în favoarea deschiderii zo zidenţiale, atît de riguros Londra, din zilele de 26 şi delor prin mijloace paşnice. cuni — 3—2; Parîngul Lonea — Metalul Simeria Petrila C.F.R.
Petroşani
Preparatorul
4—1;
ne; respective tuturor ra- aplicată de autorităţile de 27 noiembrie. I.M.C. Bircea — Metalul Crişcior 3—0.
Seloi la Pretoria. Dintre aspectele actuali fţ3 VIENA. - Preţurile cu
tăţii politice internaţionale, ridicata erau în Austria, in
cei doi premieri au abor luna octombrie a.c., cu 9,8 CLASAMENTUL TURULUI
dat cu prioritate chestiu !a sută mai mari decît în (neomologal)
nea Orientului Apropiat. perioada corespunzătoare
¡3 TOKIO. - După cum din 1980 — a anunţat, la 1. Constructorul Huned. 11 9 0 2 27- 8 18
s-a anunţat oficial la To Viena, Oficiul central de 2. Avîntul Haţeg 11 8 0 3 27-10 16
SA- kio, in prima jumătate a statistică. Cel mai mult 3. Minerul Uriconi 11 7 1 3 23-17 15
exerciţiului financiar în curs, s-au scumpit preţurile la e- 4. Metalul Crişcior 11 7 1 3 23-19 15
IÎAIE DE AUR — caută să nu neglijeze le preţurile la terenuri în o- lectricitate, benzină şi mo 5. I.M.C. Bircea 11 7 0 4 23- 9 14
gătura existentă intre tera raşele Tokio, Osaka şi Na- torină, precum şi la bunu 6. Parîngul Lonea 11 5 2 4 19—11 7,2
O cadă cu totul şi cu pie şi ora din zi, faza Lunii goya au crescut cu 4,1 la rile alimentare — în special 7. Minerul Deva 11 6 0 5 23-25 12
totul de aur a fost insta- sau sezon. In prezent, ţi- sută. în ansamblu, pe ţară, la legume şi fructe - şi la 8. Mecanica Orăştie 11 4 2 5 12-17 10
•ată recent Intr-un hotel din nindu-se seama de biorit- ele au sporit cu 5 la sută. produsele Industriei con 9. Preparatorul Petrila 11 4 0 7 20-22 8
localitatea balneară japone murile omului, se va aplica m KUWEIT. - Comuni structoare de maşini şi de 10. Minerul Teliuc 11 3 0 8 13-25 6
ză Nakaizu. Nu numai ca şi una din metodele cele catul comun dat publicităţii îngrăşăminte chimice. 11. C.F.R. Petroşani 11 1 1 9 11-32 3
decor de lux; ea este un mai moderne de tratament : 12. Metalul Şimeria 11 1 1 9 9-35 3
obiect practic, dacă se electroacupunctura. In acest
ooate spune aşa... în orice scop, specialiştii au proiec
caz, indatoritoarea gazdă tat un dispozitiv care diri 4 I Scenariul macabru al unui război nuclear
oermite vizitatorilor să facă jează impulsurile electrice
baie in cada de aur, desi asupra punctelor de reflec I !
gur, in cadrul tratamentului tare de pe corpul uman, In sec. XVU, războiul a costat Europa trei milioa dezbateri au publicat un raport onest şi revelator, după
balnear cu ape termale. luînd in considerare biorit- ne de vieţi omeneşti; în sec. XVIII s-au înregistrat a cărui citire se poate conchide ; un conflict nuclear ar
iar
victime,
Cinci minute de stat In murile. peste 5 8 milioane de Secolul nostru în s-a veacul trecut a — pune capăt existenţei umanităţii.
fi
dovedit
milioane.
aproape
„oaia de aur“ costă aproa- cel mai „bogat“ : 10 milioane de morţi in primul răz Şi iată un „scenariu" imaginat de Congresul de la
oe 25 de dolari. Preţ ce nu CINE PE CINE AJUTĂ? boi mondial şi peste 50 milioane în a doua confla AirIie, în cazul unui război nuclear, care s-ar declanşa
ele
ce
dau
descurajează cererile... In graţie se mondială. Sint cifre numărul de fiori şi totuşi care la mijlocul anilor ’80 între S.U.A. şi U.R.S.S. Un atare
nu
compara
cu
victime
pe
pot
majoritatea cazurilor, solici Ajutorul pe care Elveţia \ ' le-ar provoca un viitor conflict nuclear. Mai ales a- conflict ar antrena următoarele pierderi :
tanţii — domni cu portofele l-a acordat ţărilor în curs cum, cind planeta este — literalmente — sufocată de • Populaţia va fi distrusă; peste 200 milioane de fiin
bine garnisite — doresc, de dezvoltare s-a cifrat, în rachete cu ogive nucleare, cind fiecărui locuitor al ţe umane (femei, bărbaţi şi copii) vor fi ucise pe loc ;
ooate, pentru a-şi încunu 1979, la 343 milioane franci. Terrei ti revine o cantitate de explozibil echivalentă 60 milioane vor fi rănite (30 milioane vor suferi de di
cu 15 tone de trinltiotoluen.
na escapada luxoasă, să se In acelaşi an, 2260 de ingi verse maladii datorate radioactivităţii, 20 milioane vor fr
fotografieze in această pos neri, medici, savanţi şi alţi Oamenii de ştiinţă avertizează ; un conflict ţn condi atinse de traumatisme şi arsuri, iar alte 10 milioane vor
tură demnă de invidiat. Pre diverşi specialişti, precum şi suferi, în plus, maladii radioactive).
ţul unei fotografii-suvenir în 1 475 de cadre medicale au I \ ţiile actualelor arsenale militare — ce nu încetează să spo
Resursele medicale nu vor mai putea răspunde si
•
,baia de, aur“ : alţi 40 de venit din „lumea a treia“ rească numericeşte şi, mai ales, sub raportul capacităţii tuaţiei răniţilor. Pentru că : 80 la sută dintre medici vor
distructive — ar fi un homicid, ar însemna exterminarea
dolari I ‘ pentru a munci in ţara can totală a umanităţii. Să ne gîndim că numai o rachetă nu fi ucişi; 80 la sută din locurile in spitale vor fi distruse;
toanelor. Cine ajută pe cleară americană de tip MX, purtînd o încărcătură de rezervele de plasmă, antibiotice şi alte medicamente vor
BIORITMOLOG1A cine ? La această hamletia- cinci milioane tone TNT, are o asemenea precizie, incit fi distruse sau serios atinse ; apa şi hrana vor fi consi
nă întrebare încearcă să fiecare dintre cele 10 focoase ale sale ar putea atinge o derabil contaminate.
se poate trata ficatul" — schau“, care scrie că acti i i ţintă transoceanică de dimensiunile unui teren de fotbal ! « Consecinţele dezastrului vor fi resimţite multă vre
„La ceasul lui Marte nu răspundă „Frankfurter Rund
S-a calculat şi cîţi oameni ar putea supravieţui în anu
aşa spune ,,Noua astrologie vitatea respectivului contin mite zone ale globului la sfîrşitul unui război nuclear, me; producţia alimentară va fi considerabil redusă; că
derile radioactive vor reprezenta mereu o problemă.
practică“ editată cu un se gent de „creiere“ şi „brate care ar fi distrus „duşmanul". Dar calculele sint false ! • Modificările atmosferice provocate de particule şi
col şi jumătate in urmă. Li de muncă“ a sporit venitul Pentru că bombele nucleare nu aleg: ele distrug tot ce eroziunea stratului de ozon vor antrena, probabil, schim
nele ipoteze ale astrologi naţional cu un volum aproa I \ bări profunde în organismele umane, animale şl vegetale.
lor prezintă interes şi pen pe echivalent cu cel consa le iese în cale. Tocmai de aceea, un război nuclear în • Leucemia şi tumorile maligne vor ataca majoritatea
tru... medicii din zilele noas crat ţărilor lor de baştină de seamnă sinucidere la scară planetară. supravieţuitorilor, îndeosebi copii, pe termen lung.
tre. Astfel, bioritmologia — „generoasa“ Elveţie. O ge » i Este şi concluzia la care a ajuns primul Congres inter Sint doar eîteva dintre elementele care dau contur u-
naţional al medicilor pentru prevenirea războiului nuclear,
o ramură, tinără a medicinei nerozitate... bine temperată. I » întrunit, anul acesta, la Airlie (Virginia). Participanţii la nui scenariu macabru al unui război macabru.
COlEGIUl DE REDACŢIE ; Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Islrafe (redactor şef), Lucia Elena Liciu, Gheorghe PaveJ (redactor şef adjunct), Vasîle Pâţan, Nicofae Tîrcob * 2
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzorli voluntari r>
2 700 Deva i str Dr Petru Groza nr 35 Telefoane'. 11275 11585 12157. 20708 din întreprinderi şl Instituţii §
TIPARUL i Tipografia Deva. str 23 August nr 257 Costul unul abonament r 24 lei (pe 3 luni). 48 lei (pe 6 luni). 96 lei (un an) 3