Page 37 - Drumul_socialismului_1981_11

PARTIDUL - CEAUSESCU - paie
PROI.FTARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VĂ j

% JUDtŢUL HUNEDORBAt Oamenii muncii hunedoreni, în cadrul unor

ample mitinguri şi adunări populare, îşi
exprimă hotărîrea fermă de a lupta pentru
SOCIALISMUL dezarmare generală, securitate, colaborare şi pace

In numele raţiunii
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA At P C. Cit costă
Raţiunea cea mai clară im­ piii fără părinţi, nici părin­
S I A L C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N pune aderarea totală la con­ ţii fără copii I Apelăm la ra­ înarmarea ?
ţinutul profund umanist al A- ţiune, numai ea poate face
pelulul pentru dezarmare şi ca pacea să învingă“ — sub­ • Circa 300 miliarde
pace al Frontului Democra­ linia cu convingere maistrul dolari (G0 la sută) din
Anul XXXIII, nr. 7469 JOI, 12 NOIEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani ţiei şl Unităţii Socialiste, ela­ Elena Nedelcu, Iar Ing. Va­ suma totală a cheltuie­
borat la Iniţiativa secretaru­ lentin Cruceru refuza să lilor militare dintr-jin
lui general al partidului, to­ creadă că sîntem destinaţi să an ar ajunge pentru :
varăşul Nicolae Ceauşescu. trăim bintuiţl de insomnia ca­ construirea a 30 000 spi­
în aceste zile, în agricultură In numele acestei raţiuni şl-au tastrofei cind in ţara noastră tale cu 18 milioane de
unit glasurile, în mitingul or­ — şl pretutindeni unde sînt paturi; a 600 000 de şcoli
ganizat luni după-amiază, şi oameni de bună credinţă — pentru 400 milioane de
muncitorii, tehnicienii şi ingi­ elevi; a 50 milioane de
Sarcini de mare răspundere pentru nerii secţiei a ll-a mase plas­ se construieşte, nu se dis­ apartamente confortabi­
truge.
tice de la IC. Orăştie, pro-
nunţlndu-se ferm împotriva „Omenirea, in loc să-şi le pentru 300 milioane
cooperatori şi mecanizatori cursei înarmărilor, a ampla­ vadă de piine şi de plug, de oameni; a 20 000 u-
zine în care ar putea
sării de noi baze nucleare
stă sub ameninţarea
unul
pe pămintul Europei. „Neli­ război ucigător — recunoş- lucra 20 milioane de oa­
în cuvintarea rostită cu se poate înrăutăţi de la o zi continuare pentru eliberarea niştea pe care o stîrneşte în meni.
prilejul sărbătoririi Zilei re­ la alta, se impune cu acui­ tuturor suprafeţelor de co­ lume primejdia unui război (Continuare în pag. a 3-a)
coltei, secretarul general al tate ca în timpul cel mai ceni, existînd încă suprafeţe nimicitor ne îngrijorează. Noi
partidului, tovarăşul Nicolae scurt posibil să fie încheiat de ordinul sutelor de hecta­ am trăit şi-am suferit de pe Pacea sa învingă pe tot
Ceauşescu, a subliniat nece­ recoltatul tuturor legumelor, re, în special în unele unităţi urmele celui de-al ll-lea răz­
sitatea ca, prin măsuri orga­ pînă la ultimul kilogram, 1î- din consiliile unice agroindus­ boi mondial — mărturisea o- cuprinsul planetei
nizatorice ferme, în fiecare vrînd la fondul de stat toate triale Simeria, Orăştie şi al­ peratorul chimist Mihai Franc
unitate agricolă să fie asigu­ cantităţile de produse stabi­ tele. Restanţe inadmisibile se — nu putem concepe un altul, Peste 90 de locuitori ai sa­ Ceauşescu, militează pentru
rată finalizarea grabnică a lite. Fireşte, maximă atenţie înregistrează, de asemenea, ale cărui plăgi nimeni nu leva tului Boholt au participat la pace, s-au pronunţat cu ho-
tuturor lucrărilor agricole din se cere acordată însilozării la arături pe terenurile desti­ mai putea lecui. Trebuie să adunarea populară organizată tărlre împotriva primejdioasei
campania agricolă de toam­ în cele mai bune condiţii a nate cultivării în primăvară ne unim şi in glasuri de la căminul cultural de către curse a înarmărilor şl pentru
nă, inclusiv a celor care produselor destinate consu­ cu cartofi şi legume, precum protest, dar şi în muncă. Nu­ Consiliul comunal Şoirnuş al înlăturarea pericolului unui
condiţionează soarta- produc­ mului populaţiei pe perioada şi în livezi, unde mai sint de mai angajindu-ne la o mun­ F.D.U.S., manifestindu-şi ade­ război nuclear nimicitor, care
că responsabilă, de calitate
ţiei agricole din anul viitor, de iarnă şi a cartofilor de ogorit, în total, peste 1 500 ne putem manifesta ataşa­ ziunea la noua şl strălucita ameninţă viaţa, pacea, liniş­
respectiv a arăturilor şi fer­ săminţă. hectare. mentul şi dragostea faţă de iniţiativă de pace a tovarăşu­ tea.
„Vrem să trăim în pace,
tilizărilor. O activitate susţinută este Deoarece in majoritatea patrie şi partidul conducă­ lui Nicolae Ceauşescu, la A- vrem ca fiii noştri, nepoţii
pelul pentru dezarmare şi pa­
Una din acţiunile la care necesar să desfăşoare me­ unităţilor agricole există sufi­ tor, care luptă consecvent ce al Frontului Democraţiei şi noştri să nu ajungă să cu­
este necesar să fie mobili­ canizatorii în vederea efec­ ciente forţe disponibile, este pentru fericirea noastră, pen­ Unităţii Socialiste. noască ororile unui nou răz­
zate forţe sporite, este în­ tuării cu maximă operativita­ necesar ca o atenţie deose­ tru pacea lumii“.
te a arăturilor pe toate su­ Vorbitorii, intre care Aurel boi, care ar aduce imense
cheierea neîntîrziată a recol­ prafeţele planificate. în uni­ bită să fie acordată realizării „în numele schimbului pe Luca, vicepreşedinte al con­ distrugeri omenirii“ — a spus
tării rădăcinoaselor şi verzei. lucrărilor cuprinse în progra­ care îl conduc — se alătura siliului comunal al F.D.U.S., in cuvîntul său Cornel Stoi­
tăţile cu restanţe din consi­ voinţei unanime maistrul Ba-
Cu toate că în ultimele zile liile unice agroindustriale Că- mele de îmbunătăţiri funcia­ Dorina Suciu, laborantă la ca.
s-a lucrat din plin la recol­ lan, llia şi altele, au fost or­ re, punînd accentul pe acţiu­ nu Cocârd — spun un NU secţia de apă minerală Bo­ ★
tări, în fermele legumicole a- nile de desecare şi înlătu­ hotărît bombei cu neutroqi, holt, Cornel Suciu, membru In aceeaşi atmosferă de a-
ganizate formaţii mari de lu­ care. pune în pericol pacea firmare a dorinţei de pace,
parţinătoare asociaţiilor hor­ cru, care astfel reuşesc să rare a băltirilor de apă, unde omenirii. Ne facem o înaltă cooperator, loan Huh, munci­
ticole din Deva şi Geoagiu, există asemenea situaţii. în tor la secţia de apă minerală, de adeziune la noua Iniţiati­
înregistreze viteze zilnice îndatorire slujind cu abnega­ vă de pace a tovarăşului
precum şi în cele din consi­ sporite şi randamente _ supe­ acelaşi timp, nu trebuie ne­ ţie politica partidului nostru Mircea Străjen, muncitor la Nicolae Ceauşescu, s-a des­
liile unice agroindustriale Si- rioare la arături. In acest glijate lucrările de ameliora­ în care vedem raţiune, înţe­ I.P.I.C.C.F. Deva, Arca Pasc, făşurat şi adunarea populară
meria şi llia a mai rămas de re a pajiştilor naturale, cu- secretarul organizaţiei de ba­
mod trebuie să se procedeze lepciune, demnitate“. „Ca ma­ organizată la căminul cultu­
strins producţia de morcovi, în toate consiliile unice agro­ noscînd faptul că acţiunile mă a doi copii, am con­ ză P.C.R. a brigăzii C.A.P. ral din satul Păuliş. Petru
pătrunjel, varză şi alte pro­ industriale, nefiind îngăduit să ce se întreprind în această vingerea că sînt în asenti­ Boholt, au dat o înaltă apre­ Iştoc şl Dionisie Flaţeg, mem­
duse de pe suprafeţe de or­ rămînă nearat nici un hectar perioadă au o influenţă fa­ mentul tuturor mamelor de a ciere consecvenţei cu care bri cooperatori, Vichentă
dinul zecilor de hectare. în din suprafeţele stabilite. Mă­ vorabilă asupra sporirii pro­ rosti răspicat: Nu războiu­ România socialistă, preşedin­ ----- - . .. . „ ........
r
cond'tu'e ararea vremii suri. hotărite se impun în ducţiei de iarbă şi fin. lui / Nu vrem să rămînă co­ tele ei, tovarăşul Nicolae (Continuare în pag. a 3-a)
LA ÎNTREPRINDEREA DE UTILAJ MINIER
PETROŞANI
Mecanizarea complexă a lucrărilor
din subteran — preocupare centrală
a întregului colectiv
v (PAGINA A ll-A)

Creştem şoimi
9 9
sub tricol“

Grădiniţa, această lume de acum inalnte şoimi. Iar
C. S. Hunedoara : paturile de răcire de la laminorul de profile miei. Foto: VIRGIL ONOIU a copilăriei şi-a sporit mij­ cind sub falduri tricolore li
loacele de integrare a pre­ se inminau însemnele orga­
Acţiunile întreprinse trebuie continuate şcolarilor in procesul de nizaţiei, cind frăţiorii lor
educaţie odată cu înfiinţa­
mai mari, pionierii claselor
rea Organizaţiei „Şoimii pa­ a lll-a de la şcoala gene­
cu mai multă hotârîre organizaţie, acţiunile, ma­ crotlre, bucuria II s-a topit
triei". Momentul intrării in rală nr. 1, II primeau in o-
nifestările întreprinse sub in urări şl flori. Dănuţ, Mo­
La cîteva luni după activităţii lor problemele nizării producţiei şi am la răspundere cu suficientă . egida „Şoimii patriei“ poar­
Congresul al II-lea al con­ producţiei, alp economisi­ realizat lucruri bune, dar exigenţă. tă aura caldă a patriotis­ mea, Teodora, Rodlca, An­
ca, Laura, Diana, Dorian,
siliilor oamenilor muncii, rii pe toate planurile, au insuficiente. în consecinţă, — Una din sarcinile de mului care se sedimentea­
organizaţia de partid de fost obţinute unele rezul­ au rămas nerezolvâte încă maximă actualitate, care Cătălin, Nicuşor, Paul, Cr/'s-
la I.M.M.R. Simeria a ini­ tate încurajatoare în ridi­ o seamă de probleme, mai revin I.M.M.R. din docu­ ză in sufletul copilului de tlna, Florin — 90 de şoimi
ţiat un şir de analize în carea nivelului tehnic şi ales în sectorul I cisterne mentele Congresului con­ la cea' mai fragedă vîrstă. şl-au început zborul prin
O asemenea aură a lumi­
cintece şl poezii. După ce
toate secţiile şi sectoarele calitativ al întregii activi­ şi în sectorul II vagoane. siliilor oamenilor muncii nat şi sălile Grădiniţei cu Teodora a mărturisit cum
unităţii asupra celor mai tăţi. Pentru realizarea a- Măsurile stabilite în prima este cea de a dezvolta con­ program prelungit nr. 7 De­ „Pe-al ţării plai ca-ntr-o
stringente probleme ale cestui deziderat, am por­ jumătate a anului trebuie siderabil activitatea de re­ va, cind 90 de copii din
îndeplinirii sarcinilor de cuperare, recondiţionare şi grupele mijlocii au Intrat in grădină/ Hărnicim încă de
plan pe anul 1981 şi în refolosire a pieselor de organizaţia Şoimii patriei. E- micii Ţie patrie senină/ Toţi
perspectiva întregului cin­ I.M.M.R. Simeria schimb şi subansamblelor. Iţi sîntem fii volnici“ — co­
cinal, aşa cum a indicat Ea se şi potriveşte profi­ ducatoarele Talsla Uzunov, leg// el şl-au unit glasu­
secretarul general al parti­ lului întreprinderii. Ce ne Maria Mărgineanu, Irlna Da- rile Intr-un emoţionant le-
dului, tovarăşul Nicolae nit de la factorul om, a- să fie finalizate cit mai o- puteţi spune în legătură vid au pregătit momentul gămint: „Vom învăţa să
Ceauşescu. cesta fiind, se ştie, deter­ perativ, ele vizînd şi pre­ cu aceasta ? cu răbdare şl dragoste, iar fim In toate/ Şi buni, şi har­
Acum, eînd au trecut ze­ minant în tot ce între­ gătirea cr '' 'îl or de lu­ — Intr-adevăr, şi noi părinţii copiilor, bunicii, ru­ nici, şl cuminţi/ Demni de a
ce luni din an, îl întrebăm prindem. Am creat trei cru pe pei ia de iarnă. trebuie să ajungem să rea­ dele au fost martori emo­ ţării libertate/ Cum sint ai
pe tovarăşul Ibsif Rădic, cursuri de perfecţionare a Asemănător au evoluat lu­ lizăm jumătate din nece­ ţionaţi la primul mare eve­ noştri scumpi părinţi“.
secretarul comitetului de calificării, în care au fost crurile şi în privinţa îm­ sarul de piese de schimb niment din viaţa celor mici. Un prim pas spre înţele­
partid din întreprindere, încadraţi toţi lucrătorii, bunătăţirii aprovizionării şi subansamble. Şi aceas­ 90 de perechi de ochi gere, care, făcut intr-o am­
cu ce s-au soldat analizele în acelaşi timp 23 munci­ tehnico-materiale, elimi- tă problemă a fost dezbă­ întrebători se Ivesc de sub bianţă de vibraţie afectivă,
de după congres. tori au terminat cursurile nîndu-se multe neajunsuri tută în toate adunările ge­ pălărioare şl cirlionţl, 90 de va fi un pas sigur spre
— Datorită faptului că şcolii profesionale serale, existente anterior. . Dar şi nerale de partid, de sindi- copii ascultă povestea pă­ zborul de mline al şoimu­
atît comitetul de partid iar alţii 35 — pe cele ale aici mai sînt unele caren­ sărilor ce urcă mereu spre lui de azi.
cît şi birourile organiza­ liceului industrial seral. ţe, pentru care comparti­ CORNEL ARMEANU înălţimi şi încearcă să în­
ţiilor de bază au aşezat Am iniţiat unele acţiuni mentul specializat din în­ ţeleagă de ce se vor numi LUCIA LICIU
mai prpgnant în centrul de îmbunătăţire a orga­ treprindere nu a fost tras (Continuare în pag. a 3-a)