Page 38 - Drumul_socialismului_1981_11

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NI

„Dorim ca prin urgentarea mecanizării
lucrărilor, prin introducerea utilajelor com­ INIREPRINDEREA1 UTILA! MINIER PETROŞANI
BT II
l ELEVI
1
plexe, de mare productivitate, să uşurăm
munca minerilor, să îmbunătăţim condiţiile 9,00 Telcşoeală
de muncă în general, şi, totodată, să asigu­ Mecanizarea complexa a lucrărilor 11,00 RomătMoi
răm o creştere mai accentuată a productivi­ „Vintul sţ
11,50 Vatră l'olc
tăţii şi sporirea producţiei de cărbune de iu obeine
care patria are nevoie pentru dezvoltarea din subteran — preocupare 12,15 Forum pi
gic
sa economico-socială". 12,40 Telex
15.00 Telex
10,05 Teleş coală
centrala a întregului colectiv Zimbabwe
NîCOLAE CEAUŞESCU 17.00 Reportaj ;
17,20 Viaţa cult:
18,35 Desene an
vestiri di
verde
BILANŢ DE REALIZĂRI 1-9,00Telejurnal
19,30 Actualitate
în cincinalul 1976— lip CMA 3 şi 11 com­ ia sută,- iar produc­ 19,45 Practic, iu
reşte
1980 : © Producţia plexe SMA 2 @ Cu tivitatea muncii ; —în 19,50 Ora tinere
netă a fost realizată metalul economisit în proporţie de 103,2 la 20,30 Originea o
rial ştiinfi
în proporţie de 109,13 anii 1978—1980 se pot sulă © Cheltuielile 21,20Luptăm p
Ia sulă ® Producţia realiza 170 secţii pen­ materiale la 1 000 lei lumii — o
einfece şi
marfă a fost depăşită tru complexe SMA 2, producţie marfă au 21,30 Pentru d
cu 6,3 ia sulă, iar iar cu energia electri­ fost reduse cu aproa­ pape — u
producţia globaiă — că economisită în cin­ pe 6 milioane lei. © strălucită
tovarăşului
cu 16,1 la sută ® Chel­ cinalul precedent uzi­ S-au economisit 130 Ceauşescu,
tuielile totale la 1 000 na poate funcţiona 10 21,50 socialiste
Din muzir
lei producţie marfă zile, timp în care poa­ tone metal, 110 000 rilc popoai
au fost reduse cu 21,5 te realiza o producţie kWli energie electri­ 22,15 Telejurnal.
lei, iar cele materiale de 17 milioane lei. că şi' 60 tone combus­
cu 18,6 lei © în anii tibil convenţional ®
1978—1980 au fost Pe 10 luni din anul Beneficiile realizate
realizate 14 combine 1981 : ® Producţia peste prevederi se-
CA i şi C'A 2, nouă nejtă a fost realizată cifrează ia circa 3 mi­
DEVA: Fiul m
complexe mecanizate în proporţie de 105,3 lioane lei. tria); Infernul
nori — seriile
HUNEDOARA :
(Flacăra)
moaşă
Calitatea utilajelor — Imperativ Atelierul „montaj combine“, conclus de subinginerul Ion ‘Dobre. Aspect de la mon­ nul — seriile
tajul unei noi combine CA 2. Ca şi sora ei — CA 1 —, combina de abataj CA 2 dă rezul­ rurgistul); (Arta); la
zapciul
tate foarte bune în galeriile Văii Jiului.
al creşteri! eficienţei novra (Construi: ş
TROŞANI : Stei
Un
(Unirea);
story pe ring (
Măsurile luate de con­ crărilor miniere din sub­ miniere, să-şi aducă — prin Accent permanent pe reducerea terestru (7 Noiern
ducerea partidului, indica­ teran, calitatea utilajelor, livrarea acestora la timip LUPENI: Clinele
Ciinel
VULCAN:
ţiile şi orientările privind organizaţiile de partid, sin­ şi de calitate către mineri cheltuielilor materiale (Luceafărul); 1
mecanizarea complexă a dicat, U.T.C., O.D.U.S. mi­ — o contribuţie substan­ (Muncitoresc);
(Mine
lucrărilor miniere date de litează cu răspundere spo­ ţială la sporirea produc­ Gornistul Alergăti
TEULA:
secretarul general al parti­ rită pentru organizarea ţiei de cărbune, la creş­ în acţiunea de diminuare de utilaj minier din Pe­ rilor de producţie, au fost cltoresc); ANIN'
dului, tovarăşul Nicolae temeinică a muncii, va­ terea eficienţei întregii continuă a costurilor de troşani pun un accent analizate la nivelul tutu­ atomii marcaţi
resc);
URICANÎ
•Ceauşescu. cu prilejul ce­ lorificarea superioară a noastre activităţi, să înfăp­ producţie un rol însemnat deosebit, permanent pe. re­ ror atelierelor şi secţiilor, ,vul — seriile I-
lor două vizite de lucru tuturor rezervelor existen­ tuiască exemplar măreţele îl are reducerea cheltuie­ ducerea cheltuielilor mate­ unde s-au elaborat planuri zatul); BRAD: (
în uzina noastră, se ma­ te în secţiile de producţie, obiective ale Congresului lilor materiale, a consumu­ riale. Ca urmare a acţiu­ de măsuri privind reduce­ ţilor (Steaua roş
terializează neabătut. Ca pentru economisirea de al Xlf-lea al partidului. rilor de materii prime, rna- nilor întreprinse, în pri­ rea acestora. Din multi­ BARZA: în aşte;
ORAŞ
(Minerul);
urmare, în ultima perioadă, materii prime, materiale, Ing. IOSIF KELEMEN teriăle, combustibil, şi ener­ mele zece luni din acest tudinea acţiunilor între­ Jianu zapciul
constructorii. de utilaj mi­ energie şi combustibil. directorul I.U.M. gie electrică. Acţioriînd în an cheltuielile materiale prinse de colectivul nos­ Bobby Deerfieid
nier din Petroşani au rea­ Acţionăm pentru atragerea Petroşani acest sens, constructorii au fost reduse cu 14 lei tru în această direcţie a- GEOAGIU-BAI: >
plomatiei
roşii
lizat complexele mecani­ lai;gă a oamenilor muncii la 1 000 lei producţie mar­ mintim : accelerarea în­ cultură); HAŢEG
zate tip S.M.A. 1 şi S.M.A. la actul autoconducerii şi fă si î.n principal pe a- noirii producţiei şi a mo­ pionului (Dacia)
floare
I
2 (in prezent ne preocu­ autogestiunii muncitoreşti, ceastă bază . cheltuielile dernizării tehnologiilor de Micuţa CALAN: C
ma);
păm de pregătirea tehno­ reuşind, în perioada care Aportul tineretului totale au fost diminuate fabricaţie a utilajelor, (Casa de cultul
logică în vederea execu­ a trecut clin acest an, să cu 1 112 000 lei, obţinîndu-se scurtarea substanţială a haiducilor (11 î
MERIA : Elvis ţ
tării unui nou tip de com­ obţinem însemnate sporuri La I.U.M. Petroşani lucrează peste 1 200 de tineri la activitatea de bază be­ duratei ciclului de asimi­ săi (Mureşul):
plex tip S.M.A,.— PI — de producţie. Astfel, pro­ în toate compartimentele productive ale unităţii. Cu neficii peste prevederi în lare, antrenarea mai largă Avarul (Lmnin;
pentru straiele subţiri), ducţia netă, pe zece luni, toţii îşi fac conştiincios datoria, aducîndu-.şi o contri­ valoare de aproape 3 mi­ a maselor de oameni ăi LARI: închiria
două tipuri de combine .de a fost realizată în propor­ buţie însemnată la îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor lioane lei. muncii la activitatea de Ttk -5 eu copil
abataj — CA 1 şi CA 2 —, ţie de 105,3 la sută, iar de plan. Numai în acest an s-au încadrat în muncă Alături de aceste rezul­ .creaţie tehnico-ştiinţifică, resc).
precum şi o gamă variată productivitatea muncii cal­ la .l.U.M.P. peste 100 de tineri absolvenţi ai liceului tate trebuie menţionat şi reintroducerea în circuitul
de piese de schimb. Rea­ culată pe baza acestui industrial sau ai unor şcoli profesionale şi 80 de faptul că în domeniul re­ productiv a resurselor reci-
lizările obţinute pînă acum indicator a fost depăşită tineri cu studii superioare. ducerii cheltuielilor mate­ clabile-, perfecţionarea ac­ I g*RONO£
în domeniul mecanizării cu 2 621 lei pe fiecare om riale în uzină există re­ tivităţii de întreţinere şi 6
(indicele de înnoire a pro­ al muncii.. De asemenea, Tinerii găsesc întotdeauna teren fertil de afir­ zerve pentru a căror pu­ reparaţii ale fondurilor
ducţiei este de 98 la sută) am economisit peste 130 mare la l.U.M.P., implicîndu-se eu toată răspunderea nere în' valoare va fi mo­ fixe. Iată doar câteva mă­ Rezultatele trag
constituie, motiv de satis­ tone de metal, 110 000 kWh si elanul tinereţii în problemele complexe ale între­ bilizat mai bine întregul suri— ele sînt mai multe — noiembrie 1981 :
facţie şi mîndrie. patrio­ energie electrică şi mai prinderii, obţinînd succese notabile in muncă. Iată potenţial productiv. menite să conducă la în­ Extr. I : 29,
tică, dar si imbold spre mult de 60 tone combus­ doar cîţiva dintre tinerii cei mai harnici şi conştiin­ Sarcinile importante ce cadrarea în consumurile 21, 9/
eforturi mai susţinute, spre tibil convenţional. cioşi, care pun cu nădejde umărul şi mintea la reu­ revin colectivului nostru specifice, la creşterea ren­
noi succese în munca noas­ Oamenii muncii de la şitele colectivelor în care lucrează : Iaeob Cincora, în acest ultim trimestru tabilităţii întregii activităţi Extr. a Ii-a: 15
tră. Urmărind în perma­ I.U.M. Petroşani sînt ferm Valter Lienerth, Florian Sitescu, Elena Ciocan, Petru al anului şi in continuare productive. .15, 8.
nenţă înfăptuirea exem­ hotărîţi să facă un salt Iîahotă, Ana Negru, Izidor Căpeţ —' secretarul co­ în anul 1982 pe linia re­ Fond de cişti.1*1
plară a programului de calitativ în ceea ce pri­ mitetului U.T.C. pe întreprindere şi... pînă la 1 200... ducerii cheltuielilor mate­ GHEORGHE STĂM lei.
mecanizare complexă a lu­ veşte calitatea, utilajelor riale în general, a costu­ sefu! biroului contabilitate
LA COTELE DEPLINEI AFIRMĂRI es
Timpul probi',
plexe a lucrărilor din sub­ U ales o dovadă a statorni­ ziua de 12 noienr
teran —, se consemna deci ciei confirmată prin înal­ Vreme rece cu
Vor
o izbîndă, se făcea .tre­ .ÆÊÊÊSÊmmmi. te calităţi profesionale, formă cădea preci;
ninso
de
cerea de la confecţiona­ flip ' i ambiţie şi răspundere co­ spre sfirşitul i
rea şi repararea unor uti­ munistă. Alături de ei, local se vor trar
şi>
laje simple, de mică pro­ Nicolae Geamănu; Ştefan lapoviţă polei. ploai
posibil
Vin
ductivitate, la construirea Radu, Aradi Eugen, Ion fia moderat, cu
• de utilaje complexe, de ii u Gălăţean, Gorboi Bela, cări locale, pi
din
mare tehnicitate şi înalt ' v, . . Gheorghe Livadaru, Nico­ ratura sectorul vesti
minimă
va
randament. . !•> ■** vM Ç lae Popovici, Mircea Mun- să între minus 5
teanu, Eugen Groza, Gheor­ de, iar cea mai
SUCCESE. Constructorii ghe Dogaru şi mulţi alţii 0 şi 5 grade,
de utilaj minier de aici au contribuit la afirmarea local ceaţă.
probat
Timpul
s-au- obişnuit cu succesele, aeestui colectiv format din 13 şi 14 noiembrie
înfăptuirea exemplară a peste 2 400 de meseriaşi mea se va încăl
sarcinilor de producţie a de înaltă calificare. Cerul va fi tem
devenit la ei o tradiţie, i:>N RAXCU — frezor : ros. Vor cădea ţ
ales
sub
f<
mai
GAVUILÂ DAN — mais­ în primele zece luni ale CONTRIBUŢIE. La I.U.M „De exactitatea pieselor pe ploaie. în prim:
care le realizăm noi Ia me­
tru turnător: „Oamenii ştiu cincinalului calităţii şi Petroşani lucrează mulţi canică 1 depind parametrii intervalului, izo
bine că nu au voie să eficienţei producţia netă a IOAN FĂNIC — lăcătuş : GHEORGHE ILIESCU — comunişti, oameni pe care utilajelor şi echipamente­ depune polei.
facă rabat cie la calitatea „împreună cu colegii mei inginer Ia secţia ajustaj : se poate orieînd conta, lor miniere ce se fabrică
produselor. Şi nu fac“. fost realizată în proporţie de muncă ne străduim şi ..Punem cu prioritate ac­ care mînuiesc cu pricepe­ in uzină". La munte, vi
mai
de 105,3 la sută, iar pro­ reuşim să ne depăşim lună centul pe respectarea dis­ re maşinile-uneite, care se Cerul cădea mult
Vor
preei]
ductivitatea muncii' în pro­ de lună sarcinile de plan“. ciplinei tehnologice şi pe mîndresc cu înalta calitate formă de ninsoa
creşterea productivităţii“.
CONFIRMARE. Cu pa­ porţie de 103,20 la sută. rea faptei, prin confecţio­ va sufla modei’at,
tru ani in urmă, la Tuclbr, şef de brigadă, fraţii de membru de partid. Cu narea unor utilaje de ca­ sificări de S0—80
litate şi la timp — dă via­
vis
toţii sînt bucuroşi că apar­
vest
nord,
şi
l.U.M.P. se inaugura o FRUNTAŞI. Găvrila Dan, Gheorghe. Vasile, Simion meter, Ion Gîţ, Aurel Lă- ţă angajamentului de a pada. (Meteorolo
nouă ramură a industriei secretar de partid, Viorel ban — oameni cu vechi ţin unui colectiv presti­ contribui la sporirea pro­ viciu: Vrasgyak
extractive a cărbunelui — Anghel, şeful atelierului şi Nicolae Maghiarii, Ru- state în producţie — con­ gios care lună de lună, an ducţiei de cărbune,
cea a mecanizării com- mecanică > grea, Nicolae salin Bota, Alexandru De- stituie un nucleu si mai de an —- prin valoa-