Page 39 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 39
JOi, 12 NOIEMBRIE 1981 l>ag. 3
PARTIDUL — CEAUŞESCU — PACES Conferinţa Uniunii judeţene
Pentru pace, linişte şi progres pe pâmînfc cooperativelor meşteşugăreşti
Voinţa oamenilor muncii de tueze şi să se perfecţioneze adunare au adoptat textul u-
. Sglomeratorul nr. 2 al com armele de distrugere in ma nei telegrame, adresate se producţia marfă şi pres- ţiona continuu activitatea.
desfăşurat,
Ieri
s-au
binatului hunedorean a fost să 7 Noi nu avem nevoie de cretarului general al partidu Deva, in sala casei de cul la tări-servicii industriale si Chezăşie stau realizările
şi este voinţa oamenilor iu aşa ceva! Munca să ne fie lui, tovarăşului Nicolae neindustriale pentru popu obţinute pe primele zece
bitori de pace de pe pămin- muncă, iar metalul ce-/ plă Ceauşescu in care, printre al tură, lucrările Conferinţei laţie a crescut in anul luni din acest prim an
tul nostru străbun, de pe în mădim şi la aglomerator să tele, se spune: „Prin noua Uniunii judeţene a coope 1980 cu 49 la sută faţă do al noului cincinal, care
tregul pămint împovărat de nu ajungă să fie... materie şi nepreţuita dumneavoastră rativelor meşteşugăreşti. La 1975, iar producţia netă prezintă creşteri însemnate
nestăvilita cursă a înarmări primă pentru arme. iniţiativă vă dovediţi a fi o- conferinţă au participat re la majoritatea indicatori
lor. In numele păcii, liniştii şl Progres, linişte şi pace I mul pentru care pacea şi prezentanţi ai celor peste cu 58 la sută in aceeaşi lor economici.
progresului pe planeta noas Acest lucrm şi-l doreşte ome securitatea lumii sint dorinţe 6 000 meşteşugări din judeţ, perioadă. S-au dezvoltat
tră ei au spus un NU holă- nirea, indiferent dacă in gra arzătoare, dorinţe .pentru a ai organelor judeţene şi lo in ritm susţinut ramurile în încheierea dezbateri
rit înarmărilor, armelor nu iul ce-l vorbeşte cele trei căror realizare ne ridicăm cu cale de partid si de stat, de prelucrare şi confecţii lor, a luat cuvintul tovară
cleare, bombelor cu neutroni cuvinte nu „sună“ la fel. toţii ^glasul, cerind cu toată ai organizaţiilor de masă şi piele (creştere de 142 la şa Ana Boş.orogan, secre
şi oricăror arme de distruge loan Geek arăta că nu sin- hotărlrea să se pună capăt obşteşti, ai unor unităţi şi sută), s-au dezvoltat si tar al Comitetului jude
re in masă. tem singurii care luptăm înarmărilor, să se . reducă instituţii judeţene, invitaţi. perfecţionat continuu acti ţean de partid, vicepre
Luind cuvintul in cadrul a- pentru pace. Este o luptă a cheltuielile ' militare; să se Conferinţa a aprobat ur vităţile de întreţineri şi şedinte al Consiliului popu
dunării pentru pace, maistrul tuturor forţelor înaintate şi folosească uriaşele fonduri ce mătoarea ordine de zi i reparaţii auto-moto, mobi lar judeţean.
loan llinca arăta că Apelul tocmai de aceea trebuie să se irosesc in acest scop pen Darea de seamă a consi lă, după comandă, repa Aprobînd darea de sea
F O.U.S. este o lucidă şi res fie o reuşită. tru bunăstarea şi progresul tu liului uniunii judeţene a- raţii bunuri de uz casnic mă si activitatea consiliu
ponsabilă manifestare a voin In încheiere participanţii la turor naţiunilor". s u p ra ’ ac t i v i tăţ i i d es ia surate şi gospodăresc. Valoarea lui Uniunii, - conferinţa a
ţei de pace şi de colaborare în cincinalul 1976—1960 şi •prestărilor realizate pe un adoptat Programul de dez
a poporului roman şi işi ex In numel© raţiunii sarcinile ce revin in cin locuitor din mediul urban voltare a industriei mici
prima totala adeziune la cinalul 1981—1985 ; Progra şi a prestărilor de servi
noua şi valoroasa iniţiativă a (Urmare din pog. I) rii chimişti au adresat secre mul de dezvoltare a indus a sporit de la 292 lei in cii în-cadrul cooperaţiei
secretarului general al parti tarului general al partidu triei mici şi a prestărilor 1975 la 509 lei în 1980, De meşteşugăreşti în cincina
dului. „Nu vrem ca munca tea maistrul mecanic Augus- lui, t o v a r ă ş u l u i Nicolae asemenea, au fost luate l u l ' 1981—1985. în conti
noastră să fie ameninţată de tin Ispas. Noi, aici sintem o Ceauşescu, o telegramă in de servicii în cadrul coo măsuri pentru valorifi nuare, s-a trecut la ale
spectrul vreunui război şi de mină de oameni, chipul fie care condamnă acţiunile ira peraţiei meşteşugăreşti în carea mai bună a materia gerea Consiliului U.J.C.M.,
aceea, glasul nostru trebuie căruia dintre noi exprimă ţionale de agresiune, anga- cincinalul actual; Raportul lelor din resurse locale,
să se facă auzit de cei ce dezaprobarea faţă de cursa' jindu-se la îndeplinirea e- comisiei de revizie; Ale recuperabile şi refolosibile, a comisiei de revizie, a
au poluat pămintul cu arme. înarmărilor, fermitatea cu ca xemplară a sarcinilor de plan gerea consiliului uniunii pentru achiziţionarea, re- delegaţilor pentru Congres
Vrem pace 1“. re ne alăturăm voinţei de „...ştiind că prin muncă cin judeţene, a . comisiei de condiţionarea şi valorifi şi desemnarea candidaţilor
Electricianul Adrian Geană pace a poporului nostru, noii stită, demnă, vom răspunde reyizie, a delegaţilor pen carea bunurilor de folo pentru Consiliul UCECOM.
se întreba şi întreba : pe ci iniţiative de pace a secreta înaltelor comandamente ale tru cel de-al VI-lea Con sinţă îndelungată din gos intr-o atmosferă de pu
ne... incomodează pacea 7, rului general al partidului, a- politicii interne şi externe a gres al cooperaţiei meşte podăriile populaţiei. Ca ternic entuziasm şi depli
iar tinărul subinginer loan pelului său la raţiune“. partidului şi statului nostru. şugăreşti şi desemnarea urmare a programelor de nă angajare, participanţii
Gostian spunea că in cazul în numele raţiunii a vorbit Vrem să muncim în pace, candidaţilor pentru Con dezvoltare a industriei la conferinţă au adoptat
unui rpzboi tributul cel mai şi Petru Pitoiu, In numele ei vrem să trăim in pace, de siliul UCECOM. mici şi a prestărilor de textul unei telegrame a-
greu ¡1 plăteşte tinăra gene Pe marginea documente dresate Comitetului Central
te raţie. Pentru cei ce sint as şi in consens cu vibrantele aceea ne unim în glas şi in servicii, a sporit numărul
>; chemări ale Apelului pentru faptă cu întregul nostru po lor prezentate au luat cu unităţilor cu 126, în pre al Partidului Comunist
i- tăzi pe lume, pentru cei ce dezarmare şi pace lucrăto por“. vin Vu 1 tovarăşii : loan Ma- Român, tovarăşului Nicolae
D- vor veni, pentru salvgardarea naţe. Maria Asiău, Nico zent funcţionînd 555 uni Ceauşescu, în care printre
păcii, cei doi tineri au cerut lae Muntean, Nicolae Da tăţi, în care lucrează peste
IU Paeeca sâ fnvingâ pe lot 6 000 do cooperatori. altele, se spune ;
ii hotărit, responsabil, fnuncito- ni lân, Petru Săliştean, Du „Ne angajăm, mult sti
reşte încetarea oricărei de mitru Luţ, Viorel Marcu, Darea de seamă şi parti
le! monstraţii de forţă, a mane cuprinsul planetei cipanţii la dezbateri au mate şi iubite tovarăşe
a- Pompei , Barboni, Rafila supus unei ample analize Nicoiae Ceauşescu, să ne
;e vrelor militare la graniţele al Biăjan, Leontina Ionescu, sporim eforturile noastre
); tor state, a oricăror manifes {Urmare din pag. 1) Frontului Democraţiei şi Uni Gheorghe Popa, Maria Ni- critice neajunsurile exis pentru a traduce. în viaţă
); tări de tensiune şi neîncre tăţii Socialiste, şi-au expri tente încă în activitatea
ic cu, Eleonora Oprea, Ius cooperaţiei meşteşugăreşti. măreţele hoiărîri ale Con
ae dere intre state. Bodi, muncitor la Şantierul mat hotărirea de a nu pre tin Popa, loan Plcş, loan
„S-au uitat aşa repede oro de drumuri şi poduri Păuliş, cupeţi nici un efort pentru Realizările obţinute de une gresului al Xll-lea al
fe rile de la Hiroşima 7 Şi as Maria Tarţa, brigadieră C.A.P., transpunerea in viaţă a po Veţan, Terente Căsălean şi le cooperative sint neco- partidului nostru pentru a
li Maria Turtureanu. spori eficienţa întregii
na tăzi mai mor oamenii din a- loan llie, secretarul organiza liticii externe a ţării noastre, respunzătoştre.' De exemplu,
o- ceastă cauză“, a intervenit ţiei de bază ă brigăzii C.A.P., de a se instaura un climat Din partea Uniunii Cen la „Straja" Lupeni, „Mo noastre activităţi, pentru a
LÍ- in discuţie loan Petrei. De au salutat Apelul mobilizator de înţelegere şi colaborare trale a Cooperativelor Meş ţul“ Brad, „Unirea“ Pe promova cu mai multă
C- teşugăreşti a luat cuvintul fermitate autoconducerea
n- ce au trebuit să se perpe pentru pace şi dezarmare al intre toate popoarele lumii. troşani, „Viaţă nouă“ Orăş-
f\- tovarăşul loan Fulga, mem tie şi „Drum nou“ Hune muncitorească şi autogesti-
DÜ bru al Comitetului execu doara se înregistrează încă unea economieo-financiară
CU tiv al UCECOM. în aşa fel ca în actualul
) ; Acţiunile întreprinse trebuie continuate ritmuri anuale de dezvolta
t); Atît darea de seamă cît re cu mult sub posibilităţi. cincinal să ne sporim con
Ji si participanţii- la dezba tribuţia la înălţarea patriei
tie (Urmare din pag. 1} atestat şi prin aceea că creşterea indicelui de uti De asemenea, mai există
ii- teri au evidenţiat realiză neajunsuri în ce priveşte noastre pe noi culmi de
I : planul la capitolul respec lizare a maşinilor şi insta rile bune obţinute în cin progres şi civilizaţie“.
ie- cat şi U.T.C., în fiecare tiv se realizează şi chiar laţiilor. cinalul 1976—1980. Astfel, calitatea execuţiei comen
ck secţie, stabilindu-se măsuri se depăşeşte. Considerăm la producţia globală in zilor şi prestărilor, respec
iul care să amplifice activita că organizaţiile noastre de Recent, comitetul de tarea termenelor, compor
Si partid a reanalizat toate dustrială s-a obţinut o de
nii tea de recuperare şi re- partid, de sindicat şi U.T.C. aceste probleme, supli- păşire de 4,5 la sută, la tarea şi solicitudinea faţă în prima sa şedinţă,
concliţionare. S-au întocmit au datoria să acţioneze in mentînd măsurile iniţiate livrările de mărfuri către de clienţi şi altele. noul Consiliu al U.J.C.M.
;e- liste cu piese şi subansam- continuare cu şi mai multă
tn- cu altele noi, menite să fondul pieţei — de 28 la Conştienţi de neajunsu a reales în funcţia de pre
to- ble caţw^să intre în reeon- hotărîre pentru perfecţio determine îmbunătăţirea şută,. la - export — de 9,6 rile manifestate, meşteşu şedinte al uniunii pe to
diţionare; în unele secţii narea tehnologiilor de lu activităţii în ultimul tri la sută, iar volumul be garii hunedoreni şi-au ex varăşul íoan Rob, iar ca
(vagoane, mecano-energe- cru, reproiectarea şi înnoi mestru al anului şi în per neficiului a crescut cu primat hotărirea de a le vicepreşedinte a fost rea
tic ş.a.), ideea a fost com rea produselor care să asi spectivă. 6,2 la sută. De asemenea, înlătura, de a-şi perfec les tovarăşul Traían Moise.
pletată cu preocuparea gure consumuri energetice
pentru asimilarea şi pro-, şi de-materiale reduse.
ducerea prin efort propriu Printr-o activitate mai
a unor piese de import. intensă, colectivul nostru a Fiecare palmă de pămînt sâ rodească^ toţi
Se acţionează bine. fapt dobîndit rezultate bune în
cetăţenii să contribuie la autoaprovizionare
•nunţat un an bogat, impuş-
cindu-se 11 mistreţi, ce vor
fi livraţi la export. Printre
cei care pot spune, cu a- „Se va insista pe creş meie ducea la păşune două n-am cumpărat nimic de
devărat poveşti vînătoreşti La Chişcădaga, însoţiţi
sint şi ţintaşii deveni din terea unui număr mai ma de deputatul consiliului vaci şi un viţel. Ne oprim pe piaţă pentru hrana a-
(ti Pentru ca La primăvară grupele lui Viorel Crişan şi re de animale la gospodă popular, Petru Mihăieş, ne cîteva secunde. „Le scot nimalelor. în schimb am
să ne simţim pe străzile Bilanski Şandor .© Colectivul riile populaţiei ; faţă de deplasăm la cîteva gospo să mai păşuneze ce mai primit, pentru viţelele pre
oraşului intr-o ambianţă cit .de muncitori de la S.U.T. va numărul de animale exis dării. găsesc pe cîmp". „Este Ma date, 19 000 lei. Am mai
mat plăcută, gospodarii ora participa mîinc, 13 noiembrie, tent, în anul viitor acesta livrat şi un porc de 120
şului au declanşat, încă de la o interesantă dezbatere Un iz de pline coaptă se ria Popa, soţia lui Andro-
pe acum, acţiunea de gospo pe teme de legislaţie în ca va spori cu 120 bovine, răspîndeşte în preajma ca nic. Mai au trei animale, kg şi 1 400 litri de lapte“
dărire şi înfrumuseţare a 150 ovine, 200 porcine“. Am sei de la nr. 12. în curte, în grajd şi au livrat în a- — ne spune Avram Abru
r ¿A drul căreia juristul loan
municipiului. In prima etapă Croitorii va lămuri necu citat un fragment din Pro dean; bprindu-se puţin din
de toamnă, s-au plantat noscutele ce i se vor relata gramul de măsuri privind
*tru 25 000 trandafiri, 200 000 flori de către cei prezenţi la ac autoconducerea şi autoapro- lucru. Pregătea ogorul pen
)8l : în ronduri, s-a executat şi ţiune ® Azi, la căminul de ‘Tradiţia nealterată a unei vechi tru a-1 însămânţa cu po
ros. amenajat 4 000 m gard viu ncfamilişti al Trustului de vizionarea teritorială, aflat y rumb. Pentru că vrea, du
sub şi 3 ha zone verzi in car construcţii, se »va organiza pe" agenda de lucru a Con pă cum ne mărturiseşte, să
care tierele Liliacului, ‘ Decebal, o utilă dezbatere pe tema siliului popular comunal îndeletniciri încheie contra-te şi în a-
ului Zamfircscu şi poşta veche, o „Igiena şi locul de muncă“, Şoimuş.
i în Colectivul bibliotecii judeţene Ia reuşita căreia îşi va aduce nul viitor.
Dlat, a organizat, la sediu, o bine contribuţia şi medicul Ian cu — De la ce premise por lată cîteva instantanee
su- venită expoziţie de carte pe Murariu © Tot azi, la clu niţi în estimarea acestor' Emilia Jic, cu un sorţ alb cest an un viţel de 490 kg
sifi- tema : „Dezarmare, destin prins peste rochie,. se- în si. un porc de 117 kg“ — surprinse într-o zi de toam
îînd dere, securitate“. Aici se pot bul „Constructorul“, sc va or cifre ? — ne adresăm to deletniceşte cu prepararea nă tîrzie, "într-o localitate
ipe- documenta cei care doresc ganiza, in colaborare cu bi varăşului Aurel Luca, vi subliniază, ca un om care în care sătenii păstrează
•rin- . să cunoască cit mai multe blioteca judeţeană, un me cepreşedinte al biroului e-. hranei animalelor din î.şi cunoaşte în amănunţi
gra- date in această problemă deo dalion literar dedicat aniver xecutiv al consiliului popu grajd ; mama ei sortează me consătenii, Petru Mi- nealterată această veche
ntre sebit de acută la ora ac sării a 100 de ani de la sfecla de zahăr. Aflăm că huie.ş. tradiţie a creşterii anima
-aţa, naşterea scriitorului austriac lar comunal.
tuală © Duminică, 8 noiem Ştefan Zwicg. au livrat în acest an ' un lelor. Asemenea exem
brie, s-a deschis sezonul de — în sate ca Fornădia, porc de 110 hg, 890 kg ..Viorel Petric abia se ple se mai pot cita.. . Ele
vinătoare la mistreţi. încă Chişcădaga, Sulighete sint sculase (a lucrat în schim
ntru GHEORGHE GOSTIAN sfeclă de zahăr, un viţel demonstrează ■ că • gospodă
Vre- de Ia prima acţiune s-a% a- crescători de animale şi bul de noapte la centrala riile populaţiei din satele
ptat. cultivatori de cereale şi de 480 leg, că au pus la a- termică a I.L. Deva) şi se
no dăpost roadele acestei pregătea să plece la comunei Şoimuş pot şi tre-
taţii, legume care contractează ' bule să î.şi aducă o con
de Atmosferă intimă, ambianţă plăcută şi livrează la fondul de toamne. Tot ceea ce . au „Corni“ după nişte firi. A-
te a. stat importante cantităţi de realizat (extinderea casei vea de hrănit cele două tribuţie tot mai Insei,mată
; va Crearea unei atmosfere mitor, elegant — localul se produse. Gospodari în ade cu alte dependinţe dintre vaci din grajd.Pînă acum la înfăptuirea Programu
Intime, unei ambianţe plă dovedeşte o gazdă bună văratul înţeles al cuvîntului care o baie modernă, îm a livrat pe bază de ' con lui de măsuri pentru spo
cute constituie scopul ţfinal prejmuirea ei, frigiderul, tract doi viţei de cîte 410 rirea producţiei agricole, a-
rece. pentru cei ce-i calcă pra s-au dovedit a fi Viorel
périt. al oricărui local de alimen gul. Formaţia „Corvin Petric, Andronic Popa, Cor televizorul, aparatul de ra şi,- respectiv,- 480 kg şi de plicarea principiilor auto-
sub taţie publică, iar pentru dio, maşina de spălat) re un porc de 140 kg, iar in condueerii şi aUtoaprovi-
'întul Club 5“, cu un repertoriu nel Jic, Avram Abrudean prezintă rezultatul muncii, luna decembrie va livra şi
aten- consumatori reprezintă un bine ales şi o interpretare din Chişcădaga, Traian zionării, care se află per
i din veritabil punct de atracţie. Henţ, Grigore Henţ, Petru folosirii fiecărei palme de o bovină adultă pentru ca manent în atenţia organu
l ză- Aceste deziderate şi-au gă studiată oferă o muzică Axente, Partenie Henţ, din pămint. „Nu cumpărăm re are încheiat contract. lui local al puterii şi ad
ser- bună. Este de dorit ca şi
sit de o vreme împlinirea Fornădia, Tudor Avram, nimic de pe piaţă“ — ne „Dacă lucrezi pămintul ministraţiei de st;
la' restaurantul „Transilva alte localuri, să urmeze e- Viorel Pîrva, Ladislâu Cor- spune E.J.. cum trebuie, munca ţi se
nia“ din Deva. Curat, pri xempliil „Transilvaniei“. nea, din Sulighete .ş.a. Pe drumul de ţară .o fe- răsplăteşte din plin. Eu EST ERA ŞINA