Page 42 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 42
ray. ù DRUMUL SOCIALISMULUI
PARTIDUL — CEAUŞESCU - PACE! Fiecare palmă de pămînl să rodească, toţi
Marşul pentru pac© al cetăţenii să contribuie la autoaprovizionare In jurul
misi
tinerelului hunedoresn Aere
rem
şulu
prin
Şi muncitorii, în timpul liber, pot pub
preţ
(Urmare din pag. 1) cursei înarmărilor. Sub vocile acestea. Priviţi-ne în Najl
scriem pentru pace cu toa ochi şi credeţi! Nu puteţi Zim
Pati
te argumentele, pentru că să nu credeţi în biruinţa să cultive pămîntul, să producă cu i
marele miting pentru pace ce altceva îşi poate dori raţiunii, a păcii, a vieţii“. gab<
al tineretului hunedorean: cel ce primeşte răsăritul Cu credinţa în această 16.00 Tcle
16.05 Tele
„Sîntem aici o parte din biruinţă a raţiunii, cu con „Trebuie să înţelegi ne-au prisosit cantităţi tele şoproane de cărămidă 16,30 Emi.
zecile de mii de tineri hu- soarelui cu un vis proas vingerea că numai prin u- păimîntul ca să-l faci să ro însemnate de fasole verde, de la Pricaz le-am amena mau
nedoreni pentru a ne de păt strecurat sub haină, dească, să-l faci fertil. Tre tomate, castraveţi, pe care jat pentru gospodăria 18.25 Trai
cu un rîs de copil ce fu nirea în acţiune a efortu 18.35 Ea
monstra voinţa de pace, găreşte- cuminte porumbeii rilor tuturor popoarelor buie să-l foloseşti ca să-i le-am dăruit casei de copii noastră anexă. Oamenii au peni
pentru a ne uni glasul cu prin parcuri, decît ca ziua este posibilă salvgardarea dai viaţă“. Ascultam cu şi cantinei de ajutor so înţeles necesitatea ei şi auto
cel al poporului român, cu să fie mai lungă şi, totuşi, păcii, miile de tineri hu- admiraţie vorbele oame cial din oraş. Dealtfel, re se ambiţionează la mun 18,50 1001
19.00 Tele
al tuturor popoarelor iubi oricît de lungă ar fi, să nedoreni au aprobat textul nilor, ale strungarilor, lă marcă ing. Mircea Rotea, că“. 19.25 Acti
toare de pace. Glasul aceş ştie că mai rămîne ceva unei telegrame adresate cătuşilor, inginerilor de directorul I.M.O., multe Frumoasă ambiţie ! Ea 19,40 Dos:
tia spune : Opriţi cursa de de făcut şi pentru MÎINE. t o v a r ă ş u l u i Nicolae la întreprinderea mecanică din produsele noastre au s-a întîlnit şi în sprijinul gaji
lor
mentă a înarmărilor, în De acel MÎINE avem ne Ceauşescu, secretarul gene Orăştie, care susţineau cu fost destinate consumului dat lucrărilor de moderni 20.05 Filn:
toarceţi spre destinaţia lor ral al partidului, preşedin tărie că trebuie „să înţe colectiv (cantinelor din zare a grajdurilor de la da
voie, de certitudinea răsă legi pămîntul". „Noi, îna oraş). La anul, în vară, ţiun:
firească — fericirea omu ritului deasupra maturită tele Frontului Democraţiei C.A.P. Mărtineşti şi Căstău, fran
lui — toate cuceririle min ţii noastre". şi Unităţii Socialiste, în inte de a învăţa meseria, cînd va fi dată în func 1-a execuţia fînarului de 21.35 Lupi
ţii omeneşti, toate valorile care se spune : „Susţinem pe care ne-o facem acum ţiune cantina întreprinde la C.A.P. Vaidei, la cositul lumi
create de om. Mintea şi Despre nevoia acestei cu toată energia şi forţa în uzină, unde credeţi că rii noastre, nu vom avea fînaţelor (pe 30 ha) la suri
certitudini, a acestui MÎI am muncit ?!“ întrebarea probleme cu aprovizio C.A.P. Căstău, la recoltat 21,10 Peni
energia umană să fie fo NE, au vorbit cu înflăcă noastră tinerească iniţiati a venit ca o replică! „E narea ei. Dispunem de pe porumb, cartofi, zarza pact
losite pentru asigurarea rare tinerească, protestînd vele de pace pe care le adevărat că nu ne-am în acum şi de o gospodărie vaturi la C.A.P. şi I.A.S. lucii
tova
fericirii întregii omeniri şi împotriva înarmărilor, a întreprindeţi în fruntea demnat toţi la lucru, anexă, în care creştem 50 Orăştie, la amenajarea Ceai
nu pentru distrugerea ei“. războiului, şi minerul Si- partidului şi statului nos atunci cînd am fost che de porci (se va extinde la boxelor pentru viţei, la... socii
La tribună au urcat pe mion Neag, şi ţesătoarea tru, mult iubite tovarăşe maţi să nu lăsăm în 150 capete), de cal şi că Aşadar, deţinătorii lo 22.00 Dezl
22.25 Tele
rind tineri de toate profe Marínela Stoica, medicul secretar generai, şi ne o- paragină pămîntul din ruţă, şi avem în vedere cului I pe ţară în între
siile. Au urcat să exprime, Tania David, eleva Viori punem cu toată hotărîrea preajma uzinei, dar, rînd dezvoltarea acestei gospo cere sînt şi vrednici gos
în cuvinte vibrante, ade ca Barbu. Despre do noastră amplasării pe con pe rînd, ne-am atras unii dării cu cîteva capete de podari. înţelegerea cerin
ziunea celor peste 150 000 rinţa de a munci, a tinent a rachetelor cu rază pe alţii“. vaci şi o crescătorie de ţelor de autogospodărire,
de copii şi tineri hunedo- crea şi a trăi în pace medie de acţiune, ne opu- — Important este că oa păsări. autoconducere, autoapro BUCUR
reni l'a noua iniţiativă de au vorbit toţi cei care au -nem continuării cursei menii şi-au dat seama că , Avem şi posibilităţi de vizionare găseşte aici tot programu
înarmărilor
şi
nucleare
pace a secretarului gene ţinut să-şi exprime gîndu- producerii bombei eu neu muncesc pentru ei — pre furajare a animalelor, tot mai mult... teren în su Radiojurn
ral al partidului, la con rile : „Vrem să folosim e- troni, ne pronunţăm cu cizează Leorean Lucoi, se prin hrănicia oamenilor fletele, in conştiinţele oa presei; 8
diilor; 9,0
ţinutul Apelului Frontului lanul şi tinereţea noastră, toată energia pentru ca ac cretarul comitetului de noştri, care au cosit fin. menilor. Spre mîndria lor, 9.05 ,»{ăs]
Democraţiei şi Unităţii So pasiunea şi priceperea tuala reuniune de la Ma partid de la întreprinde Avem circa 16 000 kg fin, spre mulţumirea lor. rilor; 10,0
cialiste. pentru a fi în primele rîn- drid să contribuie la înfăp rea mecanică Orăştie. Şi plus porumbul şi cocenii 10.05 Atla
Ştiinţa şi
„Reprezint, la această duri alé muncii, pentru a tuirea păcii şi securităţii în s-au convins de aceasta la de pe lotul agricol. Fos- LUCIA LICiU lctin de
premieră
impresionantă manifestare obţine tot mai mult oţel Europa. Ne angajăm, mult culesul roadelor, cînd au Publicitat
a tineretului, detaşamentul de calitate superioară şi stimate tovarăşe Nicolae văzut că se pot aprovi ştiri; 12,0
harnicilor mineri de la vrem ca acest oţel să fo Ceauşescu, că vom munci ziona pentru casă din Sporind producţia, mărim nici; 13,0
Lupeni şi din întreaga losească omului, niciodată şi vom învăţa în aşa fel produsele cultivate de ei. 15.00 StU
Vale a Jiului. Avem de să nu se facă din el arme. incit să fim la înălţimea Aşadar, iniţiativa con Radiojurn
păcii
—
îndeplinit un program de Sîntem convinşi — spunea grijii pe care ne-o purtaţi, ducerii întreprinderii de contribuţia la fondul de stat tece; 16,2!
dezvoltare economico-socia- laminatorul de la C.S. Hu vom face totul pentru a a face fertil un teren din nomice; i
mânesc
lă cum nu a mai existat nedoara, Ilie Fîntină — că deveni cetăţeni destoinici, apropiere a dat roade. Sporirea contribuţiei sa în greutate d'e 4,7 tone, Gică Peli
în istoria României. Nu nici generaţiile viitoare nu constructorii: de mîine ai După orele de muncă — tului la provizionarea ora 156 000 1 lapte de vacă si medicului
mai într-un climat de pace vor dori altceva“. României comuniste, ţara ore pline, fierbinţi,, care şului cu produse agroali- 2100 1 lapte de oi, 1200 ştiri; 17
folcloric;
statornică îl putem înfăp păcii şi prieteniei între po au adus colectivului locul mentare este o obligaţie şi kg lină, 36 600' bucăţi ouă, 17,50 Cin
Cum ar putea dori alt
tui. Iată de ce — spunea ceva lumea conştientă, a poare“. I în întrecerea socialistă o datorie în acelaşi timp, 725 kg fasole .şi alte pro 18.00 Orele
dczari
minerul Silviu Năstase — prezentului, generaţiile vii pe primele 9 luni ale anu o cerinţă a schimbului duse alimentare, precum si tru
nouă şi s
noi, tinerii din Valea Jiu toare, cî-nd aici, în Piaţa ★ lui în industria prelucră echitabil de mărfuri între 450 tone de fin. In satele a tova
organe
lui ne exprimăm întreaga Victoriei, unul din miile toare de rulmenţi,, maşini- sat şi oraş. comunei noastre avem Ceauşescu
asamblare,
de
cialiste; li
din
Ţăranii
cooperatori
adeziune la Apel, susţinînd de copii, de pionieri — Ga Marşul şi mitingul; pen- unelte, mecanică fină şi satele comunei Sîntămăria- mulţi cetăţeni, care cultivă 20.00 Melo
cu fermitate lupta neobo briela Truţa — afirma: „Ce ' tru pace al tineretului hu scule — oamenii se întîl- Orlea îşi aduc an de an legume atit pentru nevoile Semnale
lor,
gospodăriilor
şi
cit
nedorean — în care 46 de
Cadenţe s
sită a tovarăşului Nicolae poate fi mai absurd, mai tineri au fost desemnaţi neau... la grădină. Grădî- o contribuţie tot' mai mare pentru aprovizionarea pie intr-o oră
Ceauş eseu, Minerul de O- inacceptabil pentru întrea pentru a participa la Mar năreau cu tragere de ini la aprovizionarea populaţi ţei, cum sînt Glieorghe muzicale i
noare al ţării, pentru a se ga lume, pentru viaţă, de şul tineretului şi marea mă şj rodul muncii lor n-a ei orăşeneşti, a muncito Cic, Armie Enăşescu, 3.00 Nou i
turn.
pune capăt politicii de cît violenţa distrugerii, adunare populară pentru întîrziat. Acum,, toamna, rilor. Anul acesta, de Gheorgbe Pascu, Dionisic
înarmare“. imensa grabă de a ucide pace din Capitală — a fost la număratul bobocilor, au exemplu, cele două coope Vulturar, din Sintămăric,
Tînăra muncitoare de deopotrivă oamenii, însuşi o impresionantă manifes avut. ce număra : 25 000 rative agricole şi ferma Eleonora Udilă şi Viorica
la S. U. T. Deva, Ni- sensul profund al vieţii. tare în care mii şi mii de kg cartofi (la. care s-a mai I.A.S. au livrat la fondul Paulescu din Bărăşti şi
coleta Munteanu, săvîr- Şi unul din aceste sensuri glasuri s-au alăturat gla adăugat aproape încă o de stat aproape 1 200 tone alţii. Avem, de asemenea,
şea prin cuvîntul său de o sîntem noi, copiii planetei. sului poporului român, dată atit, contravaloarea, de cartofi de sămînţă şi crescători de animale ves DEVA: l-
deosebită sensibilitate o a- Pentru că prin noi trecu pentru ca Apelul pentru muncii prestate- la I.A.S.),. pentru consum, peste 40 tiţi, care contractează si triaj; Ini
nori — sc
devărată pledoarie pentru tul se prelungeşte în vii dezarmare şi pace, elabo 6 000 kg porumb, 13 tone tone legume, 150 tone po vlnd statului. însemnate HUNEDOA
umanism: „Fiecare părti tor, cu noi şi prin noi trec rat la iniţiativa celui mai fasole verde, 20 000 căpă- rumb, iar de la gospodă cantităţi de caime şi lapte. moaşă (FI
cică din noi, din sufletele toate vocile bunilor şi stră iubit fiu al naţiunii noas ţîni varză, 3 000 kg ceapă, riile populaţiei s-au con Aşa, de exemplu, în. p^C nul — sc
rurgistul);
noastre, se răzvrăteşte şi bunilor noştri spre viitor, tre, t o v a r ă ş u l Nicolae zeci de tone de roşii, cas tractat şi achiziţionat 32 mele -10 luni ale acestîu zapciul (ă
traveţi, zarzavaturi.
din toate piepturile, şi de înălţînd cuvînt de PACE. Ceauşescu, să-şi facă auzit tone sfeclă de zahăr, 191 an s-au predat de la gos novra (Co
TROŞANI
pe toate buzele se desprin de lumină, de libertate. As ecoul pe toate meridianele „Oamenii s-au aprovi capete bovine adulte şi podăriile populaţiei — prin (Unirea);
de acel NU hotărît spus cultaţi popoare şi oameni globului. zionat pentru casă cu de tineret în greutate de a- contractări şi achiziţii — terestru (7
toate. La un moment dat. proape 80 tone, 48 porci aproape 90 tone de carne story pe
şi 177 000 1 lapte. Ţăranii LUPENI: (
tir
Maşina
lai multă teracotă, mai rezistentă, mai frumoasă cooperatori îşi produc cele resc) ; V
necesare traiului pe pămîn
electronic
tul lor, nu cumpără de la
LONEA:
piaţă, ci vînd la contract rul); PETI
Colectivul întreprinderii de noi parteneri peste hotare? export), formînd echipe spe şi achiziţii. (Muncitori
atomii
materiale de construcţii Deva — Anul 1981 a marcat, cializate pe operaţii şi insti Avem în vedere ca în Ca
torcsc); u:
na are experienţă îndelun intr-adevăr, o extindere con tuind un riguros control de anul viitor, pe baza pro nul torea
gată în domeniul exportului, siderabilă a activităţii pentru calitate. De asemenea, am gramelor adoptate, să ac tul); BRA)
anul 1980 ccnsemnînd, de export. Faptul acesta a pus trecut la modernizarea fluxu ţionăm pentru a spori pro ua roşie); zt
Jianu
fapt, debutul produselor pur- în faţa conducerii unităţii, a lui tehnologic, la realizarea, ducţia agricolă vegetală şi Bobby Dec
tînd marca I.M.C. pe piaţa lucrătorilor de Ia atelierul prin autodotare, a unor animalieră în unităţile a- GEOAGIU-
casetofonu:
externă. Dar, de la cîteva teracotă în special, ca şi din utilaje (matriţe, prese, maşini gricole socialiste, cit şi la tură); H
mii de unităţi cahle de tera alte sectoare, sarcini deose- de- fasonare, cuptoare etc.) gospodăriile populaţiei pen — seriile
absolut necesare producerii tru a ne aduce o contri BRAZI : CAl
toţi;
unor cahle care să întru buţie tot mai mare la de fată (C
constituirea fondului de Hanul haic
nească . toate calităţile de
EXPORTUL. rezistenţă, coloristică şi gra stat, la buna api-ovizio SIMBRIA :
todă — se
fică cerute de beneficiarii nare a populaţiei orăşe şui); ILIA
externi. Acţiunea de moder neşti. mortal In (I
LARI:
nizare continuă. ment cu co]
MARIN MĂLĂESCU
cotă, livrate în anul' trecut, bite. Ele vizează, in primul — Dealtfel, continuă ingi deputat,
In cele 10 tuni din acest an rînd, calitatea produselor, nerul şef Olimpiu Matei, ac Doi dintre veteranii sectorului 7 transport, de la I.M. membru ai Biroului executiv
Prisacă
Iulian
—
Constantin
acti
cu
au fost realizate şi expe apoi diversificarea acestora tivităţii de export îi acordăm Lonea de peste un sfert dc şi veac în Andreica, aceleiaşi o Sntre- al Consiliului popular F'r r>- —e*) iir*~?
vitate
cadrul
diate unor parteneri din din punct de vedere grafic în acest trimestru o aten prinderi. __________ _____________________ Foto: ŞT. NEIVIECSEK comunal Sîntămăria-Oriea
R.F. Germania, Liban, Siria, şi coloristic. Pentru realiza ţie maximă. Recent, în or Timpul i
13 noiemb
U.R.S.S. şi R.P.D. Coreeană rea iar în condiţii de efi ganul colectiv de conducere In curs de
produse în valoare de 1,2 cienţă maximă s-a acţionat a fost analizată situaţia ex eîndu-se rezultatele mai rul mai n
1
acţiona
poate
milioane Iei, aceasta însem- pe mai multe fronturi. Am portului şi s-a adoptat un repede se pentru reglarea cădea prec
operativ
re sub foi
nind aproximativ 28 000 uni efectuat prospecţiuni în ca program de măsuri care, instalaţiei şi, de la apli şi ploaie,
tăţi cahle de teracotă, 35 000 riera Crivadia, pentru a dé transpuse în lucru pînă la carea acestui control, can restringe ;
anului,
sfîrşitul
asigura-
vor
lor, deveni:
cărămizi termoizolatoare, nu termina zona unde există (Urmare din pag. 1) tuturor sorturilor, acordăm titatea necorespunzătoare va sufla n
meroase confecţii metalice. argilei de cea mai bună ca îmbunătăţirea producţiei de o atenţie sporită contro s-a redus substanţial. Oa tensificări
export, condiţii optime de — Ce ne puteţi spune la 50 km/o
— Cum s-a acţionat pînă litate şi am mutat exploa realizare a tuturor comen lului pe fluxul tehnologic o ilustrare a acestui as din sector
acum, ce se preconizează în tarea acolo. Concomitent, am despre activitatea propriu- cit şi la produsele finite, pect aş vrea să menţionez Temperatul-
zilor primite în acest an. zisă de îmbunătăţire a. ca recent punîndu-se în func fi cuprinse
continuare, tovarăşe inginer reorganizat activitatea în punirid o bază trainică ac lităţii sorturilor, despre ţiune la toate preparaţiile că faţă de aceeaşi perioadă grade, iar
a anului trecut am: livrat
şef Olimpiu Matei, pentru atelierul de teracotă (aici tivităţii anului' viitor. preocupările în acest sens? aparate de determinare siderurgiei cu 8,3 la sută tre minus l
realizarea prevederilor la executîndu-se cea mai mare — în vederea. îmbunătă rapidă a calităţii, bazate mai mult cărbune cocsi- lat condiţii
neaţa şi se:
export, pentru dştigarea dfe parte a comenzilor pentru 1 MIRCEA LEPĂDATU ţirii calităţii cărbunelui* a pe radio-izotopi. Cunos- fieabil.