Page 45 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 45
■ -
• .yjf Vigv.^Vfô;
• •
Oamenii muncii hunedoreni, în cadrul unor
ample mitinguri şi adunări populare, îşi
exprimă fiotărîrea fermă de a lupta pentru
dezarmare generală, securitate, colaborare şi paoe
Platoul din faţa Casei de poporul nostru, pentru po mos şi mai luminos“. Guvin-
cultură din Petroşani — locul poarele Europei şi ale lumii tul oamenilor muncii din Va
de adunare a participanţilor întregi decît pacea, securita lea Jiului a fost deseori în
la mitingul de pace a locui tea şi liniştea de care oa trerupt de participanţii la mi
wmm îMatffiiiiiiii’i TMM torilor din Valea Jiului. Spre menii muncii, noi minerii, a- ting, care scandau „Ceauşescu
acest loc s-au îndreptat ieri vem atita nevoie in străda — pace“, „Ceauşescu —
mii de oameni ai muncii din nia noastră paşnică de a P.C.R.“, „Vom munci şi vom
toate localităţile Văii Jiului — scoate la lumină cărbunele lupta, pacea o vom apăra“.
Anul XXXIII, nr. 7471 SIMBĂTĂ, 14 NOIEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani mineri, preparatori, construc dătător de forţă şi energie". Gindind la viitorul luminos
tori de maşini şi de obiecti Acelaşi strigăt de protest îm al generaţiei de miine, împo
ve industriale şi social-cultu- potriva celor ce fabrică bom triva războiului < s-au ridicat
rale, chimişti, lucrători din be cu neutroni şi rachete, a femei — mame şi soţii —,
Vizita oficială de prietenie, comerţ şi din domeniul să celor care, prin politica lor care au cerut cu fermitate
şi
dezarmare.
viaţă
pace,
nătăţii, intelectuali, studenţi şi
imperialistă de dominaţie şi
elevi, bărbaţi şi femei, tineri forţă .ameninţă pacea lumii, „Vrem linişte deplină U pentru
şi virstnici. Pe artera princi l-a rostit maistrul minier Ion creşterea copiilor noştri "şl
în ţara noastră, a demonstranţi din toate unită Stanciu, de la I. M. Petrila. asigurarea unui climat de
pală a oraşului, coloanele de
viaţă sănătos şi o copilărie
ţile economice şi instituţiile fericită — arăta Ana Angh'el,
muncitoare la Mina Paroşeni.
Robert Êugabe, prim-ministru municipiului, purtau pancarte ţări socialiste, luptătoare pen
Sintem muncitoare ale unei
şi lozinci de pace, scandau
chemări la unirea tuturor for
ţelor iubitoare de pace pen tru pace. Dorim prietenie, pa
al Republicii Zimbabwe fie zguduită de arme, ds ce, dezarmare. Cerem cu
tru ca omenirea să nu mai
toată fiotărîrea trecerea fon
războaie. durilor folosite pentru înar
/V mare la asigurarea hranei şi
La invitaţia tovarăşului La deschiderea mitingului condiţiilor de viaţă celor
Nicolae Ceauşescu, secre începerea convorbirilor de pace, in faţa Casei de peste 25 milioane de copii
tar general al Partidului cultură din Petroşani se aflau
Comunist Român, preşedin oficiale peste 15 000 de oameni. care mor anual din cauza
subnutriţiei“. „Ne alăturăm cu
tele Republicii Socialiste Deschizind mitingul de pa toată fiinţa noastră Apelului
România, şi a tovarăşei La Palatul Consiliului de bilirea bazelor noi ale co ce, tovarăşul Viorel Faur, „Noi vrem să muncim in pa F.D.U.S. — arăta in numele
Elena Ceauşescu, vineri Stat au început, vineri, 13 laborării dintre cele două prim-secretar al Comitetului ce, în linişte şi siguranţă — femeilor pe care le condu
dimineaţa a sosit în Capi noiembrie, convorbirile o- ţări, în extinderea dome municipal de partid Petroşani, spunea vorbitorul —, pentru ce, ing. Rodica Tatulici, di
tală, intr-o vizită olicială ficiale între tovarăşul niilor de colaborare, ea a exprimat, in numele tutu ca roadele activităţii noastre rectoarea întreprinderii „Vîs-
de prietenie, tovarăşul Ro- Nicolae Ceauşescu, secretar deschizind o perspectivă ror oamenilor de pe acesie de zi cu zi in abataje, galerii coza“ Lupeni — şi spunem
bert Mugabe, preşedintele general al Partidului Co fructuoasă relaţiilor viitoa meleaguri, totala adeziune la şi ateliere să fie puse in
U n i u n i i Naţionale Africa munist Român, preşedinte re dintre România şi Zim noua şi valoroasa iniţiativă de slujba ..continuei înfloriri a pa un NU hotărit bombei cu neu
ne Zimbabwe-Frontul Pa le Republicii Socialiste babwe. pace a tovarăşului Nicolae triei, in slujba bunăstării ma troni şi rachetelor In Euro
triotic, primul ministru al România, şi tovarăşul Ro în numele poporului Zim Ceauşescu, secretarul gene teriale şi spirituale a poporu pa, arme dintre cele mai dis
Republicii Zimbabwe, îm bert Mugabe, preşedintele babwean, tovarăşul Robert ral al partidului, preşedintele lui, pentru propăşirea patriei trugătoare din cite a cunos
preună eu tovarăşa Sally Uniunii Naţionale Africa Mugabe a exprimat po României, la Apelul de pace noastre socialiste. Sintem cut vreodată omenirea“.
Mugabe. ne Zimbabwe — Frontul porului român, personal şi dezarmare al F.D.U.S. prea mulţi oameni de bună în numele locuitorilor co
Ceremonia sosirii solilor Patriotic, primul ministru t o v a r ă ş u l u i Nicolae ŞLau spus apoi cuvintul credinţă in lume ca să per munei Baniţa, Viorel Vladis-
poporului zimbabwe a avut al Republicii Zimbabwe. Ceauşescu, profunda grati participanţi de toate catego mitem distrugerea civilizaţiei lav s-a ridicat împotriva poli
loc pe aeroportul Otopeni. T o v a r ă ş u l Nicolae tudine pentru sprijinul dat riile de virstă, profesii, din umane. Sintem mulţi şi pu ticii de continuare a înarmă
La coborîrea din avion, Ceauşescu a salutat cu luptei drepte a poporului toate localităţile Văii Jiului. ternici şi vcm apăra cu orice rilor, spunind: „dorim ca vo
tovarăşul Robert Mugabe şi căldură pe tovarăşul Robert Zimbabwean pentru elibe Din cuvintui minerului şef de preţ civilizaţia făurită de-a cile noastre să se facă au
tovarăşa Sally Mugabe sînt Mugabe cu prilejul acestei rare naţională, pentru a fi brigadă, loan Cojocariu, de lungul existenţei noastre pe zite de cei care nu fac alt
salutaţi cu deosebită cor prime vizite pe care o fa liber şi stăpin pe proprii la I.M. Lonea, am reţinut do păniint“. ceva ddcit să născocească
dialitate de tovarăşul' ce în România după obţi le destine. rinţa tuturor minerilor aces.ui Continuind ideea ortacului arme mereu mai nimicitoare".
Nicolae Ceauşescu. Tovară nerea de către Zimbabwe Sul) semnul acestei soli colectiv de a spune un NU său de la Petrila. Gheorgha Un puternic ecou au avut
şii Nicolae Ceauşescu şi a independenţei naţionale. darităţi militante .şi traini răspicat şi plin de hotărire Scorpie, şef de brigadă la cuvintele reprezentanţilor ti
Robert Mugabe îşi strîng T o v a r ă ş u l Nicolae cei prietenii care unesc oricăror încercări de escala mina Uricani, arăta că între nerei generaţii, cei care ar
mîinile ou căldură, sc îm- Ceauşescu a arătat că vi popoarele noastre, au înce dare a cursei inarmărilor, fa gul colectiv din care face avea cel mai mult de suferit
brăţLauză. zita preşedintelui Uniunii put convorbirile oficiale bricării de noi tipuri de ar parte este hotărit să „dăm de pe urma unui eventual
în întâmpinarea oaspeţi Naţionale Africane Zim dintre tovarăşii Nicolae mamente care să ducă la dis ţării cit mai. mult cărbune, să război. „Consider că lupta
lor, pe aeroport au venit babwe — Frontul Patriotic, Ceauşescu şi Robert Muga trugerea planetei. „Consider ridicăm patria pe noi trepte împotriva pericolului unui
tovarăşul llie Verdeţ, alţi primul ministru al Repu be, în probleme bilaterale -— spunea vorbitorul — că de progres şi civilizaţie, să război atomic este o datorie
blicii Zimbabwe, are un şi internaţionale de interes nu poate exista ceva mai ne asigurăm nouă şi copiilor
{Continuare în pag. o 4-a) rol foarte important în sta comun. scump şi mai nobil pentru noştri un viitor tot mai fru- (Continuare în pag. a 3-a)
£3 i.\ l lil'j l i.Nl.iiA UHU- |
MuRILOR. in acţiunile m- ,
tieprinse tle deputaţii Con- ,
sijuiui popular al comunei |
Blujeni pentru pregătirile ,
de iarnă s-a înscris şi in- .
treţincrea drumului din sa- .
tul Crosuri, la care au |
participat numeroşi cetăţeni. ^
In frunte s-au situat Can- „
din .Turca, Gheorghe Jurca, I
Emanoil ltus, Constantin "
Jurca, Ion Costina, Traian .
Lealia, Nicolae Furtlui şi I
mulţi alţii, exemplu pe „
care ar trebui să-l ia şi ,
cetăţenii satului Criş. □ j
„NOI NE-AM FORMAT LA „
ŞCOALA MUNCII“ a fosl .
tema acţiunii de orientare |
profesională in cadrul că- , I.U.M. Petroşani. O bală imensă, modernă, utilată eu maşini şi instalaţii de înaltă tehnicitate şi productivitate, în care se montează şi se
reia elevii Şcolii generale | testează combinele de abataj. Foto : VIRGIL ONOIU
nr. (1 Hunedoara s-au in- |
tilnit cu ing. Ilie Mari- ,,
nescti. şeful secţiei O. E. | 0 — 0 —
nr. 1 din C.S. Hunedoara. |
Un dialog pe tema „Fru- ,
museţea unor profesiuni“ g | Fiecare palmă de pămînt să rodească, toţi cetăţenii să contribuie la aotoaprovizioiiaii
s-a desfăşurat şi intre
pionierii clasei a VlII-a E s
şi cadrele didactice dc la |
liceul industrial nr. 3 (con- | Sarcina principală a mecanizatorilor
structii). u MEŞTEŞUGARI » Cantităţi sporite de legume
FRUNTAŞI. Colectivul dc |
meşteşugari din cadrul coo- |
perativei „Haţegana“ din * Efectuarea cu maxima operativitate pentru perioada de iarnă
Haţeg au încheiat cele zece j
luni din acest an cu rea- |
lizări meritorii. Astfel, la ' a arăturilor, pînâ la ultimul hectar Unităţile pentru desfa — Lucrătorii de la C.L-.F,
prestări servicii către popu- I cerea legumelor şi fructelor Orăştie —- na-a spus inter
laţie planul a fost indepli- I Referi.ndu-se la necesita ratorii, mecaniz- ‘orii şi ca arături, ampli ficînd astfel se află în perioada pregă
nit în proporţie de 129,9 * tea pregătirii unor baze drele tehnice din unele u- locutorul — se preocupă să
la sută, producţia marfă — 1 simţitor rezultatele înre tirilor pentru iarnă. în de asigure o bună aprovizio
103,1 la sută. livrări tle { temeinice recoltei viitoare, nităţi ale Consiliului unic gistrate la C.A.P. Ilia, Bre pozite se desfăşoară din nare a populaţiei eu le
mărfuri la fondul pieţei — ' în cuvîntarea la sărbători agroindustrial Iha au reu tea Mure.şană, Gurasada, plin sortarea legumelor
100,7 la sută. La aceste | rea Zilei recoltei, secreta gume şi fruct'. Pentru a
succese şi-au adus o con- I şit să finalizeze arăturile. Burjuc si altele. Cei nouă preluate de la unităţile înfăptui acest deziderat am
tribuţie deosebită coopera- ' rul general al partidului, to Un exemplu demn de ur mecanizatori de la C.A.P. agricole de stat şi coope
torli din unităţile confec- I varăşul Nicolae Ceauşescu, mat oferă, între altele, Ilia au efectuat arături pe ratiste şi depozitarea în ţinut o legătură strînsă cu
ţii nr. 1. broderie îneca- I a trasat sarcina ca lucră Cooperativa agricolă din fermele producătoare de
nică, confecţii nr. 2, ma- * mai mult de 100 hectare, spaţii dinainte pregătite sau legume şi fructe, unde am
rochinărie şl altele (N7CU 1 torii ogoarelor să-şi con Zam, unitate unde s-a o- lucrarea rămînînd de rea în silozuri. Centrul pentru avut reprezentanţi perma
SBUCHEA. corespondent). I centreze eforturile pentru gorît întreaga suprafaţă lizat în cel mult două-trei desfacerea legumelor şi nenţi, care au a j u t a t la
a încheia arăturile de care urmează să fie însă zile ,pe întreaga suprafaţă fructelor din Orăştie este organizarea muncii, pre
toamnă în timpul cel mai mânţată în primăvară. Di stabilită. O contribuţie de un bun exemplu din acest cum şi la asigurarea m i j -
scurt pe toate suprafeţele rectorul S.M.A. Ilia, ing. seamă la obţinerea acestui punct de vedere, cum a
planificate. Intensificlndu-şi Petru Puia, ne-a relatat rezultat şi-au adus-o me- relevat o recentă discuţie TiîAIAN SON DOS
* eforturile pentru înfăptui că în ultimele zile s-a ac avută cu tovarăşul Aurei
rea acestei sarcini, coope ţionat ou formaţii mari Ia (Continuare în pag. a 3-a) Gherman, şeful unităţii. (Continuare în pag. a 3-a)