Page 46 - Drumul_socialismului_1981_11

Pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI

IT*
QHab^S
8.L5 Pre
mul
8,23~ Uni
9,10 Tel»
9,50 Fi In
cen
11,40 Lini
vori
12,00C’en
In toate unităţile economice din judeţ întrecerea till’i
socialistă se desfăşoară la cote tot mai înalte, înregis- ilLANJUL PERIOADEI 13.00 La
min
trîndu-se rezultate bune în activitatea de producţie. 18,35 Säp
De menţionat că multe întreprinderi industriale se 18,50 tool
19.00 Tel*
menţin de luni de zile în plutonul fruntaş al între­ ianuarie — octombrie 1981 19,30 Tel<
cerii socialiste — aşa cum se poate vedea şi din bi­ 20,05 Lau
lanţul alăturat —, adueîndu-şi contribuţii însemnate I. INDUSTRIE II. TRANSPORTURI ŞI siua
la realizarea planului şi angajamentelor ce revin ju­ © In activitatea de exploatare şi priî- TELECOMUNICAŢII veiv
deţului nostru în acest prim an al noului cincinal. în parare a cărbunelui 20,20 Pen
pac*
acelaşi timp'însă remarcăm că alte întreprinderi, în Docul I : T.M. Barbă ten i - - 537,4 Locul I : l.M.M.R. Siineria — 390 lu ci
general cu rezultate bune de la începutul anului, s-au puncte. puncte. var;
confruntat cu greutăţi în luna octombrie, nu şi-au Locul II : I.M. Lupeni — 325 puncte, Locul îl : D.J.P.Tc. Deva — 153 Cea
soci
îndeplinit unii indicatori şi, ca urmare, nu mai figu­ © In activitatea de exploatare şi pre- puncte. 20,45 Fi Ui
rează în clasamentul hărniciei pe 10 luni. parare a minereurilor III. AGRICULTURA ŞI oas<
Mai rău este că o serie de unităţi cu mare pon­ Locul I: E.M. Deva — 871 puncte. INDUSTRIE ALIMENTARA 21,45 Teii
dere în producţia industrială a judeţului şi a ţării Locul II: E.M. Certej — (519 puncte. 22,05 Şl ai
ediţ
nu reuşesc de luni de zile să-şi onoreze integral pre­ Locul III: J.M. Barza •— 3(52 puncte. © In subramura morărit şi panificaţie
vederile de plan, diminuînd realizările globale ale ju­ © In ramura prospectării şi explorării Locul I : I.M.P. Deva — 278,5 puncte. ION FINI ŞAN, m'""¡¡a
deţului şi lipsind consecvent din jurnalul întrecerii geologice maucvrant, muncitor har­ Ml
socialiste pe care-1 publicăm în fiecare lună. Este Locul I : I.P.E.G. Deva — 943 puncte. IV. CIRCULAŢIA MĂRFURILOR nic şi priceput, de a cărui
activitate
depinde
reduce­
uşor de observat că în bilanţul de azi nu figurează ® în domeniul metalurgiei, subramura @ în subramura întreprinderi comerciale rea staţionării vagoanelor bucui
nici măcar o organizaţie de construcţii, că n-au fost produse refractare cu ridicata Ia Sncărcare-dcscărcare măr­ şi progrăim
Locul I: „Refractara" Baru — 265
ajungerea
a
timp
la
prezente măcar o dală unităţi din siderurgie, din ex­ puncte. Locul I : Centrul de librării Deva — furilor la destinaţie. îlailiojur.
ploatarea şi prelucrarea lemnului, din industria uşoa­ 438 puncte. presei; i
cliilor; 9.
ră sau a bunurilor de consum, ceea ce poale deter­ © în domeniul construcţiilor de maşini Locul II: l.C.S. Mixtă Călan — 190 9,05 Avu
mina la reflecţii, la măsuri şi acţiuni energice. Locul I : I.M. Orăştie — 4 940 puncte. puncte. Buletin
Locul II: I.R.I.Ú.M. Petroşani — Staţia de cale vista Ut
Rină la sfîrşitul anului a mai rămas o lună şi ju­ 1 747 puncte. V. GOSPODĂRIE COMUNALĂ Dragi m
mătate, timp în care organele şi organizaţiile de @ în domeniul chimiei, subramura pre­ cui; 11,0
partid, de sindicat şi U.T.C., consiliile oamenilor mun­ lucrarea cauciucului şi maselor plas­ ŞI PRESTĂRI DE SERVICII ferată SlmerSa-triaj 11,03 Aii
Avanprcj
cii trebuie să desfăşoare o intensă activitate de mo­ tice In subramura gospodărie comunală 12.00 Buî
bilizare a tuturor oamenilor muncii din unităţile eco­ Locul I : I.C. Orăştie — 3 720,1 Locul I : G.I.G.C.L. Deva — 610 li! prima linie Publi-cita
nomice, pentru recuperarea restanţelor în producţie. puncte. puncte. moara
12,45 Cc
a hărniciei 13.00 Dc
Meridian
r ^ I.R.I.U.M. Petroşani jurnal;
preţi de
In întrecerea socialistă 17.00 Buî
¡.M. Lu pesia între ceferiştii ţării, des­ Şlagăre c
le serii;
Părtaşi Ia creşterea de cale ferată Simeria- mare şi
toinicul colectiv al Staţiei
strălucită
Tot mal mult cărbune cocsificabil triaj ocupă locul I — do­ răşului
producţiei de cărbune vadă a seriozităţii şi dă­ La „Hani
a
Român
ruirii in muncă, a unei
toate cele şapte sectoare din întreaga Vale a jiu­ activităţi profesionale or­ Azi, in
Radiorcc'
de producţie prezintă depă­ lui —, insă motivaţia constă Unitate industrială tînă- donate, riguroase, fructu­ jurnal;
şiri de plan, după cum in greutăţile de natură obiec­ ră — virsta sa numără oase. Se ştie că prin gara dans î ;
muzical
urmează : sectorul V — tivă din ultima vreme şi abia trei ani — întreprin­ Simeria-triaj, important
16 500 tone, sectorul II — in faptul că se mai află derea de reparaţii şi între­ nod de cale ferată a ţării,
12 737 tone, sectorul III — in exploatare doar două ţinere a utilajului minier tranzitează in fiecare zi
9 435 tone, sectorul IV — complexe de mare produc­ Petroşani s-a impus re­ mari cantităţi de mărfuri,
6 725 tone, sectorul VII — tivitate, celelalte două fiind pede şi pregnant în viaţa că se manevrează zilnic
4 600 tone, sectorul VI — in curs de reciclare. Pro­ economică a Văii Jiului. sute de vagoane, primind DUVA :
tria); in
4 500 tone, sectorul I — ducţia va creşte sensibil de Restrînsă la început, ac­ cale liberă spre industria nori — £
5 600 tone. luna viitoare, cînd va rein­ tivitatea sa a urmat o ţării. HUNEDO.
Minerii din Lupeni s-au tra in producţie şi comple­ curbă vertiginoasă de dez­ in cele 10 luni ale anu­ moaşă (i
angajat de ia începutul xul lui Constantin Popa — voltare, răspunzînd azi lui, principalii indicatori de nul — s
rurgistul)
anului să muncească ordonat brigada cu cea mai mare unor cerinţe tot mai mari plan au fost depăşiţi du­ zapciul (
şi stăruitor, să-şi realizeze depăşire de plan in acest an. şi mai complexe ale Ex­ pă cum urmează : produc­ novra (C
ritmic prevederile de plan ploatărilor miniere, atît în tivitatea muncii cu 80,9 TROŞANI
(Unirea):
şi să livreze fabricilor pro­ privinţa întreţinerii şi re­ la sută. tonele expediate terestru (
i. GlF-DEAC, ducătoare de cocs cantităţi cu 71,3 la sută, beneficii­ story ne
şeful sectorului IV, cel mai tot mai mari de cărbune. parării utilajelor si insta­ LUPENI:
mare şi mai mecanizat din Ca urmare, la nivelul tutu­ laţiilor miniere, cit şi a \ ASÎLE VOICUI.ESCU, le suplimentare cu 2 le Maşina ti
Valea Jiului, ale cărui pro­ asigurării cu piesele de şef (le echipă la atelierul de sută, utilizarea trenurilor resc) :
ducţii de cărbune cocsifica- ror sectoarelor se acţio­ reparaţii mecanice de la Li- cu 1,5 la sută, încărcă­ electronic
bil sint In continuă creştere. nează cu răspundere şi dă­ schimb necesare. Au fost vezeni, care asigură repararea LONEA : /
rul) ;
ruire. Se pune accent deo­ create ateliere profilate la termen şi de bună calitate tura statică pe osie cu 3,5 de iarnă
la sută, iar staţionarea
a
echipamente­
şi
instalaţiilor
Deviza minerilor de la sebit pe organizarea lucru­ pe activităţi distincte : de lor miniere de la exploatări­ trenurilor in tranzit cu ma­ URIC AN I
readoruli.
Lupeni este de a extrage lui pe schimburi şi formaţii reparaţii electrice şi me­ le din Valea Jiului. nevră şi staţionarea la in- BRAD :
tot mai mult cărbune pen­ in abataje, pe utilizarea canice, de metrologie si cărcare-descărcare au fost roşie) ;
tru cocs. Mai mult, dar şi raţională a utilajelor şi telegrizumetrie, de confec­ lizate pe tipuri de utilaje sensibil reduse faţă de Jianu
Bobby D<
mai bun. Pină acum. aproape instalaţiilor din dotarea în­ ţii metalice si piese de şi pe operaţii, unitatea a plan. G EO AGII
in fiecare lună din acest treprinderii şi pe folosirea schimb, de „service“ şi fost dotată cu o serie de S-ar putea vorbi pe casetofon
an, cea mai mare exploa­ integrală a timpului efectiv susţineri hidraulice — larg despre hărnicia oa­ tură);
— serii 1<
tare de cărbune cocsificabil de muncă in subteran, pe toate venind in sprijinul maşin ¡-unelte, instalaţii, menilor de aici, despre Bit AZI :
din ţară şi-a depăşit planul întreţinerea şi exploatarea efectiv al muncii mine­ standuri de probă şi — atenta organizare şi con­ toţi: C/
de producţie, inregistrind optimă a complexelor. CONSTANTIN POPA, rilor, al producţiei de căr­ ceea ce este foarte im­ ducere a activităţii, des­ de fată i
după 10 luni o cantitate Surprinde poate depăşi­ şef ile brigadă, cu cea mai bune. Cu timpul, formaţii­ portant — a realizat prin pre înalta responsabilitate SIMERIA -
metodă
suplimentară de cărbune rea de plan cam mică a mare producţie de cărbune le de lucru s-au consoli­ forţe proprii o serie de şi dăruire patriotică a ce­ roşul) ; l
de peste 60 000 tone. Un sectorului IV — cel mai extrasă peste plan de la în­ dat, oamenii s-au perfec­ asemenea instalaţii şi stan­ feriştilor, despre aportul mortal (1
ceputul
an
(aproape
acestui
fapt remarcabil este că märe şi cel mai mecanizat 25 000 tone). ţionat, mai ales că au fost duri, care-i sint de mare fiecăruia in parte şi al
constituite echipe specia- folos. tuturor la dezvoltarea e-
conomico-socială a~ pa­ 8TN—^
triei. Citeva elemente se
Timpul
impun subliniate insă in
I.M. Ba rza rea completă a compo­ mod deosebit: autoexigen­ 14 noiem
nenţilor minerali din ză­
umed
căminte. ţă profesională, abnega­ cal vor t
Mecanizare şi eficienţă La I.M. Barza lucrează ţia muncitorească, strinsa sub for mi
6 000 de oameni ai mun- colaborare cu R.C.M. De­ zonele di
precipitaţi
bune în producţie, situ- cent de 80 la sută, folo- cii, aşa că este greu ca va, cu celelalte unităţi cu formă de
să-i
Vii
îndu-se constant in ron­ sindu-se locomotive rea­ în citeva rîuduri buni care ceferiştii din Sime- soare. din
derat
dul fruntaşilor în între­ lizate in cadrul întreprin­ aminteşti pe cei mai ria au bune relaţii de turile min
cerea socialistă pe judeţ derii. în unele sectoare dintre cei buni, mai cu cooperare şi întrajutorare. se între n
şi pe ţară. Dar pentru se aplică metode de ex­ scamă că la succesele în- Meritul pentru rezultatele iar cele î
grade,
8
ea sporurile de minereu ploatare de înaltă pro­ treprinderii îşi are partea bune obţinute ¡1 are în­ dimineaţa
să fie tot mai consistente, ductivitate (in subetaje), sa de contribuţie, mai tregul colectiv. Citeva e-
pentru creşterea mai ac­ aproape 40 la sută din mare sau mai mică, fie­ videnţieri ale unora dintre
centuată a conţinutului volumul producţiei fiind care încadrat al unităţii. ceferiştii cei mai con­ CENTR
de metal în minereul extras prin asemenea me­ Şi totuşi, să-i notăm pe ştiincioşi din staţia de A PA
extras şi pentru valori­ tode. Totodată trebuie cîţiva fruntaşi dintre cale ferată Simeria-triaj SEISMOI
ficarea integrală a meta­ menţionat că indicele de MOCANU, fruntaşii întreprinderii : sint totuşi necesare. la- în ziua
VICTOK
IO AN PURCEL, lelor din minereuri, aten­ utilizare a maşinilor de şef (le echipa operatori pre­ Fior ian Alba, Ioan Ste­ tă-le: tura a ll-a condu­ 1981, la
şef de echipă, sectorul I Mu- parare, in a căror atribuţii luţă, Gheorghe Toma, să de Gheorghe Arsin, produs îi
sariu, o formaţie omogenă, ţia principală este acor­ încărcat este de 85 la intră valorificarea superioa­ şuiul Tul
destoinică, ale cărei depăşiri dată mecanizării lucrări­ sută, iar al maşinilor- ră a componenţilor minerali T.eodor Feier, Nicu Bla- precum şi Petru Gheza — de 15 km
de plan se ridică lună de unelte este cu 1 la sută clin zăcămintele extrase de ga, Vasile Ilea, Teodor şef de manevră, Costică magnitudi
lună la 5—10 la sută. lor miniere, perfecţionării mai mare faţă dc plan. mineri. Dulgheru şi Ion Timişan — (scara Rj
unor tehnologii de ex­ Circo, Dorin Buliga, Dan tea cutrei
Preocupaţi continuu de tracţie şi de preparare, că se lac eforturi deose­ Murzacu, Gheorghe Roşea. manevranţi, Maria Arghi- VI Vii g
călii)
în
extracţia şi prepararea u- utilizării raţionale. la bite pentru reducerea Asemenea preocupări Teodor Ursoi — de la lean şl Ion Pădurar — a- unde s-au
nor cantităţi tot mai mari parametri optimi, a do­ consumurilor de mate­ are şi colectivul de pre­ mină, Aurel Dobîrcău, cari, Alexandru lacobescu unele clăi
de resurse minerale utile, tării tehnice. Astfel, riale. combustibili şi ener­ paratori, unde se insistă Traian Vurdea, Victor — impiegat de mişcare, fost sinii
Maria Meszaroş şi Angela
parte
minerii şi preparatorii transportul pe galeriile gie, crescînd neîncetat pe toate căile pentru Moranu, Ionel Ancheş, B ratiloveanu — magazi­ din intens
cu
de la I.M. Barza obţin secundare în ' subteran eficienţa economică a creşterea randamentelor llie Faur, Viorica Tancu neri de tranzit. grade, inii
lună dc lună rezultate este mecanizat în pro- întreprinderii. instalaţiilor si vaiorifica- — de la preparaţie. rest i a f<
^___________________