Page 47 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 47
71 m S.IMBÄTÄ, 14 NOIEMBRIE 1881 Pay. 3
PARTIDUL — CEAUŞESCU — PACE! Efectuarea Plenara Comitetului
ras maximă judeţean al femeilor
laşul de pace ai tinerilor ceosimctarl din Retezat
rogra- operativitate
r»r Ieri a avut loc, la Deva, mitebului judeţean Hune
Apelul pentru dezarmare Adeziunea deplină, mindria avem nevoie de pace ca să Plenara Comitetului jude doara al P.C.R., preşedin
„Prin şi pace al F.D.U.S. adresat că din partea ţării noastre putem munci, ne preocupă a arăturilor ţean al femeilor. La lucră tele Comitetului executiv
jí m rile plenarei an participat al Consiliului popular ju
Cum popoarelor din toate ţările vine din nou o asemenea zilnic realizarea planului şi
-ii cm lumii de a întreprinde acţiuni iniţiativă de pace prin cel obţinerea unei noi calităţi in (Urmare din pag. 1) membrele Comitetului ju deţean.
‘ ale consacrate păcii şi dezar mai autorizat fiu al ei, sen lucrările realizate. Aveam 14 deţean al femeilor, pre Analizînd în spirit critic
) mării a produs şi in colec timentul hotărîrii de a spune ani cind a trecut frontul prin canizatorii Roman Dănilă, şedintele comitetelor mu
săptâ- Constantin Gîta şi Maxim şi autocritic activitatea po-
tivul constructorilor de pe un NU ferm escaladării cursei Bacău. Nu mai vreau ca nicipale, orăşeneşti şi co litico-i-deologică .şi cultu-
csl amenajarea Riu Mare-Retezal înarmărilor rezultă şi din asemenea necazuri să treacă Brumar. Cu randament ri munale, reprezentanţi ai ral-educativă, plenara a
un larg ecou. Această nouă şi peste cei cinci copii' ai dicat au lucrat şi mecani organizaţiilor de masă şi apreciat rezultatele obţinu
şi strălucită iniţiativă de mei care au crescut mari zatorii Viorel Crişan, Ni- obşteşti. Plenara a exami te de majoritatea comite
emi- pace a tovarăşului Nicolae Cit costă înarmarea? şi-s buni de muncă. Vreau oolae Retrase, Petru Gfroza, nat activitatea desfăşurată telor şi comisiilor de fe
ce şi Ceauşescu, a României so ca munca lor să fie liniştită“. Roman Olaru si alţii, care de comitetele şi comisiile mei, aportul muncii de e-
cialiste arată că epoca noas Ioan Ursu, timplar la baraj, au apropiat da încheiere de femei, in lumina docu
ure şi tră trebuie să înceteze să mai e Potrivit aprecierilor, doreşte să rămlnă la Riu arăturile la C.A.P. Bretea mentelor Congresului al ducaţie la îndeplinirea sar
i stra Ici un miliard de dolari Mureşană şi Sîrbi. cinilor economico - sociale
ft lo- fie orizont aI unor apocalip Mare pină la terminarea lu XH-lea al P.C.R. şi Con ale unităţilor şi localităţi
•lae tice ameninţări de distrugere, cheltuiţi în scopuri mili crărilor. ,.Nu vreau să se Mecanizatorii din forma gresului educaţiei politice
mâniei tare revin circa 76 000 lo ţia care deserveşte coope şi culturii socialiste, pen lor. în acelaşi tim.p s-a in
devenind epocă a unor pu curi de muncă; or, în ra distrugă rezultatul sudorii rativa agricolă din Burjuc sistat ca în viitor munca
în
h'vumi! ternice progrese ale întregii murile civile, cu această noastre“ — spune el. Vorbim au asigurat eliberarea te tru educarea femeilor prin desfăşurată să aibă in ve
şi
normelor
spiritul
omeniri. ,,Participind alături cu Ioan Benca — sudor la
de mulţi tineri la construcţia sumă se pot crea cel baraj. „Cind mă gindesc — renului prin folosirea uti cipiilor eticii şi echităţii dere creşterea nivelului de
-
lire — unui baraj de mare impor puţin 100 000 locuri de spune el, că munca mea aici lajelor de toeare şi însilo- socialiste, precum şi sta pregătire profesională a
zare a cocenilor. Concomi
tanţă economică, mindră că muncă (in ţările în curs ar putea fi distrusă, mă năpă diul realizării angajamen muncitoarelor, a tinerelor
pot să aduc o contribuţie de de dezvoltare există 350 deşte ura împotriva tuturor ce tent cu arăturile, ei au tului de muncă patriotică nou încadrate, întărirea or
imm milioane de şomeri). transportat în cîmp şi au
preţ la realizarea acestui o- lor care ameninţă oamenii cu pe primele 10 luni ale a- dinii şi disciplinei in mun
biectiv, nu doresc ca munca ® Pentru nevoile mili război. Aş vrea ca protestul aplicat 350 tone îngrăşă cestui an. că, ridicarea calităţii pro
wm minte organice. Joşii Coli- duselor, valorificarea tutu
mea şi munca colegilor mei tare se consumă în lume meu hotărit împotriva înar neac, Gheorghe Beica, Tra- La dezbateri, pe margi
Radio- să fie ameninţată cu distru 700-750 milioane barili mărilor să se audă". nea materialelor prezen ror terenurilor în vederea
7,00 de petrol pe an, ceea ce ian Âdam, Virgil Todosiu creşterii aportului fiecărei
Revista gerea“ — ne spunea Beatrix Dorinţa de pace trebuie să si Ion Blaj au dovedit o tate, au participat tovară
melo- Bajor, operator topograf la depăşeşte de două ori renască, in întreaga omenire răspundere deosebită faţă şele Voichiţa Micheş, Delia comisii de femei la auto-
e stiri: Lotul 2-baraj. ,,Ca tînăr, sînt consumul anual de ţiţei pină nu va fi prea tirziu. De Florean, Delia Livescu, Au aprovizionarea localităţilor,
; 10,00 pătruns de adevărul că mun al tuturor ţărilor din aceea, pătrunşi de admiraţie de soarta recoltei viitoare. relia Lugojan, Valeria Ma-
05 Re- Deoarece timpul este la mai buna gospodărire a
; 10,40 ca reprezintă garanţia zile Africa. şi devotament in faţa exem mult înaintat, se impune rlnescu, Doina Tileanu. acestora, la valorificarea
5> jo- lor fericite de miine. Pentru plului de datorie patriotică ca organizaţiile de partid Elena Trandafir, Doina materiilor prime .şi mate
5 ştiri; a o putea face in linişte ne şi neobosită luptă pentru rialelor refolosibilo. Un loc
11,35 discuţiile purtate cu Vasile din C.A.P. şi consiliile de Moisescu, Angela Cimpea-
io-Tv. ; opunem vehement acelor viitorul patriei, al omenirii conducere sa ia măsuri nu, Doina Nelega, Rozalia aparte în plenară l-a ocu
¡,* 12,05 minţi care folosesc uriaşe Fillp — miner la aducţiunea- dat de tovarăşul Nicolae ferme in scopul încheierii Aclam. pat atenţia si grija <e tre
in co- mijloace materiale şl finan baraj, Soş Francisc — me Ceauşescu, secretarul general
nostvu; ciare in scopul distrugerii şi canic auto la Brazi, Gruia al partidului, tinerii construc grabnice, pină la ultimul în cadrul plenarei a luat buie acordate pentru creş
oreşti ; hectar, a arăturilor pe toa cuvîntul tovarăşul Radu terea şi educarea tinerei
; 15,00 al morţii, deturnîndu-le de la Dinga — electrician la apa tori de pe amenajarea hidro te suprafeţele planificate. Bălan, prim-secretar al Co- generaţii.
Radio- scopul lor firesc. Nimic nu rate de măsură şi control din energetică Riu Mare-Retezat
Ínter- poate justifica acumularea de baraj, Şerban Vasile — lăcă nu vor precupeţi nimic pen
pillara;
i; 17,05 arsenale militare care au tuş mecanic la secţia con tru a Urma in faptă hotărirea Cantitâti
00 Ore- depăşit orice raţiune“, spu fecţii metalice Brazi, Gheor exprimată de cel mai iubit 9 tierului Orăştie al T.C.I1. a
dezar- nea tinărul Ionel Todoresc. ghe Tofan — sudor şi Cos- fiu al naţiunii noastre : „Vom început construcţia a două
iouă şi sporite de
1 tova- Un alt tinăr, învăţătorul tică Captat — mecanic la face totul in numele drep noi blocuri de locuinţe, cu
fie
apartamente
uşcscu. Gheorghe Căciulă spunea : baraj, sau cu Gheorghe Cris tului la viaţă, pentru a infrin- legume cile 31 în de cartierul „Aeroport“
care,
e; 20,00 ,,Copiii vin dimineaţa la şcoa tian şi Niţu ioan de la şan ge pe cei care doresc să ia din Petroşani, o în holul
20,30 tierul aducţiunii principale.
20,40 lă cu ochi de soare şi cer dreptul fundamental al omu {Ufmate din pag. 1) © La festivalul filmului Casei de cultură a sindica
lladio- senin. li aştept in fiecare Aceeaşi hotărire generală de lui — viaţa, pentru a asigura pentru amatori, desfăşurat telor din Petroşani a fost
»ţie la zi ca pe o certitudine a tim a se trece de la vorbe la pacea“. toacelor de transport. Uni recent la Anina, sub gene deschisă recent o expoziţie
in stop ricul „Adine şi lumină“, au de pictură a cercului de artă
pului şi împlinirilor noastre fapte, cum cere secretarul tatea noastră a preluat a- participat şi două cineclu- plastică din cadrul Clubului
tinere. E atita încredere in general al partidului, tovară TRAIAN OPRONI proape întreaga recoltă buri din Valea Jiului. Cineciu- studenţesc al Institutului de
ochii lor, atita senin in visele şul Nicolae Ceauşescu, o secretarul Comitetului U.T.C. produsă de cooperativele bului „XI orizont“ Aninoa- mine. Lucrările aparţin stu
lor. Nu, n-aş putea şă ci regăsim apoi in cuvintele de pe amenajarea agricole cu care am avut sa, care a participat cu fil denţilor — viitoare cadre de
tesc pe feţele acestor copii calde ale zidarului Lazâr hidroenergetică încheiate contracte. mul „Pentru mai mult căr specialitate din mineritul
surisul chinuit al Hiroşimei". Gheorghe de la baraj. ,,Noi Riu Mare-Retezct — Unitatea dumneavoas bune“, i s-a decernat diplo Văii Jiului şi al ţării. © La
faza
Petroşani
s-a
încheiat
or (Pa- tră se află in etapa însilo- ma pentru debut, iar cine- Valea
zgii’ie zărilor pentru iarnă. Ce clubului „Amafilm“ din Lu- pe Combinatul minier pro
Jiului
concursului
de
a
(Arta); peni „Lampa de bronz“ pen tecţie a muncii. Pe primele
1 e fru Mitingul de pace din Valea Jiului s-a pus pină acum la tru film-ul „Paşi în adine“.
ía mpio- păstrare ? © Unitatea de cofetărie-pa- locuri s-au clasat echipajele
(Siclc- — S-au insilozat 250 to „Her- I.M. Vulcan (format din Ni-
complexul
din
Jianu (Urmate din pag. î) boiul decit din povestirile bu ponţilor a fost adoptat textul ne cartofi — cu 20 tone tiseric din Petroşani şi-a ex colac Boboc, Ioan Cohia şi
mes“
da Ha nicilor, din cărţi şi din filme. unei telegrame adresate Constantin Jianu) — locul I;
li; PE- C. C. al P.C.R., tovarăşului mai mult decit prevedea tins spaţiul de desfacere cu I.P.C.V.J. (Gheorghe Arsoi,
2 iarnă de prim rang a tuturor locui Ne-am născut intr-o ţară unde planul, 12 tone sfeclă roşie, încă 200 mp. Aceasta s-a fă Dumitru Cojocarii şi Con
extra- torilor planetei, indiferent de grija pentru om este ţelul NICOLAE CEAUŞESCU, In s-au pus la murat 30 tone cut prin închiderea terasei şi stantin Pigui) — locul II ;
); Lovo suprem a tot ce se face. Din care, printre altele se spune: dotarea acestui spaţiu cu 50 I.M. Petrila (Ioan Constan
ublica); virstă şi preocupări — arăta ..Organizaţia municipală de varză şi 30 tone castra mese şi 200 scaune. Astfel, tin, Emil Florea şi Gheorghe
iltural); studentul Sorin Radu, de la această grijă pentru om, con veţi. Acum se lucrează la au fost create condiţii şi Rad) — locul III. Cîşligălo-
luncito- C, dtuiul de mine. Sintem a- ducătorul nostru iubit, tova partid, cei peste 15 000 de sortarea şi insilo/aroa mor pentru extinderea spaţiului
Cünele lături de toţi tinerii lumii, con răşul Nicolae Ceauşescu s-a participanţi la mitingul de rii au fost stimulaţi cu pre
filnil) : prezentat în faţa popoarelor pace din Valea Jiului, apro covilor. Din cele 85 tone de producţie la propriul la mii in bani. Pe următoare
(Mine- vinşi fiind că va triumfa ra planificate am realizat borator de cofetărie şi pati le locuri s-au clasat I. M.
: Stele ţiunea in conştiinţa popoare pentru a cere, în numele a băm din inimă înţeleaptă deja 65. în acelaşi timp serie, acesta dublîndu-şi ca Paroşeni, I.M. Lenea, i.M. A-
tor esc) ; lor, creindu-se condiţii dorin tot ceea ce este omenesc, politică internă şi externă a s-a acţionat pentru pune pacitatea. © in cadrul lucră ninoasa, cărora li s-au ofe
nul to- încetarea cursei înarmărilor. rit diplome şi premii in o-
a t u l ) ; ţei noastre ds muncă, de a- partidului şl statului nostru, rea la păstrare a guliilor, rilor de construcţii social- bicctc.
(Steaua- firmare plenară in libertate Prin glasul tovarăşului Nicolae al cărui eminent arhitect sin ridichilor,, ţelinei ş.a. Ţin cuiturale pe care le execu
lancu şi pace". Ceauşescu răsună însuşi gla teţi dumneavoastră, mult iu să subliniez că pregătirile tă in Valea Jiului şantiere
Patria); sul poporului, şi glasul po bite şi stimate tovarăşe din judeţ, lotul nr. 5 al Şan- C. IOVĂNESCU
lacára); Zguduitor prin glas şi me pentru iarnă se desfăşoară
Secretul saj a fost cuvintul pionierei porului nostru se împleteşte Nicolae Ceauşescu, asigurin- sub Îndrumarea şi supra
de eul- cu cel al tuturor popoarelor, du-vă că ne vom strînge tot vegherea îndeaproape a
3habana Camelia Chirculescu, de la care ¡şi cer astfel dreptul la mal mult rindurile în jurul
Dacia) ; Şcoala generală nr. 1 Petro lucrătorilor noştri şi se
pentru şani, din care cităm : „în a- viaţă. partidului, întărindu-i şi mai ui măreşte asigurarea tutu
lacrimă Oameni mari, dacă sinteţi mult unitatea de nezdrunci ror condiţiilor -pentru a se
sultură); ceste zile, cind natura insăşi mari cu adevărat, dacă sin nat. Cu aceste gîndurl, cu a- Gimnastele devene
5 ui la pare că aduce mesaj prin al evita pierderile de produse
! 1 (Mu- bul strălucitor al zăpezii, ve teţi oameni, ridicaţi-vă împo cest solemn angajament co pe timpul iernii. La lu
-lea salt triva a ceea ce nu este o- munist, patriotic, vom sta ne crările ce se desfăşoară
nim şi noi, copiii ţării să ne în „Cupa României“
împletim glasurile cu cele ale menesc. Ascultaţi glasul co clintit de strajă păcii, vom în aceste zile în locurile
părinţilor intr-un singur glas: piilor, al copilăriei care îşi spune un hotărit NU - aşa de depozitare participă cir
PACE. Pace pentru ca albul cere drepturile azi pentru cum dumneavoastră ne în ca 80 de oameni. Un spri Recent s-a desfăşurat la individual, Marínela
WSBB2F1 zăpezii să nu fie înroşit de datoria de miine". demnaţi - războiului, mun jin substanţial ne dă Şcoa la Focşani un adevărat Cimpoieru locul 3 la
pete de singe. să nu fie Din miile de piepturi ale cind fără preget pentru spo la generală nr. 1 din festival al gimnasticii ti bîrnă. Putem nota şi
■ pentru călcat de tunuri şi tancuri. demonstranţilor a răsunat a- rirea producţiei de cărbune Orăstie, care ne trimite nere, dotat cu „Cupa buna evoluţie a compo
Vreme tuncl lozinca : „Pacea lumii şi întărirea patriei noastre zilnic 50—60 elevi la sor României“. Au participat nentelor echipei de ca
ros. L,o- Pace pentru ca sub această să rodească, toţi copiii mari 187. de gimnaste de la tegoria a Il-a : Laura
¿cipitaţii haină a iernii să crească li dragi, luptînd cu întreaga e- tarea rădăcinoaselor. Apre
\ iar în niştit bobul de grlu, piinea să crească". nergie şi înalt devotament re ciez că în jurul datei de toate cluburile sportive Guţă, Luminiţa Cojocarii,
munte de miine pentru oameni. Pe fondul acestei dorinţe voluţionar pentru cauza so 20 noiembrie vom' încheia din ţară. Plecînd din şi Marínela Nulă, care
şi sub Noi nu am cunoscut răz- unanime a tuturor partici- cialismului şi comunismului". pregătirile pentru iarnă. start ca favorite ale aces au prezentat în faţa pu
şi nin- tui concurs, micuţele şi blicului din Focşani exer
ifla mo-
empera- talentatele sportive de- ciţii bine cotate pe plan
euprin- vene s-au impus, cîştigînd internaţional, cu elemente
3 grade. o adevărată salbă de de dificultate ridicată.
itre 3 şi Cele două componente
recventă medalii. Revelaţia a fost
micuţa Dana Silvaş, ele ale lotului naţional de
vă în clasa a IV-a la gimnastică aflate in pre
Şcoala generală nr. 7 gătire la Deva, Dorina
IZICA si Mariana
I ŞI Deva, care a cucerit trei Ungureanu
JUNTA: medalii de aur, la sol, Silişteanu, au ocupat lo
bîrnă şi paralele, ocupînd cul I şi respectiv. III la
oicmbric în final locul II Ia indi categoria maestre.
•20”, s-a vidual compus. Antre
rea ora Deci, o toamnă de aur
li vneimea nată de prof. Ion Cârpi- pentru sportivele de, la
emur cu nişan, Dana se dovedeşte „Cetate“ Deva. O toamnă
,4 grade a ii „micuţa Nadia" a
ntensita- cu multe medalii, pentru
fost de devenilor. care le felicităm pe mi
ra Mcr- Au mai cucerit medalii cuţele sportive şi pe an
ccntrală,
avarii la Emilia Popovici (locul 3 trenorii lor, prof. Ion
amurul a la sol şi paralele, locul Cărpinişan, Ana şi Ghe-
•calităţile 5 — individual), Zsok Ali nadie Ferdinand, Gero
a tării,
le IV—V na — locul 3 la sărituri Ladislau şi Olimpia To
la Iîucu- Sala (le antrenamente a lotului naţional feminin de gimnastică din Deva. si bîrnă, Mariana Dines- fan. (Nicolae Gavrea, co
•ade.
Foto : VIRGIL ON OII) cu locul 3 la sol şi 9 respondent).