Page 48 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 48
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 471 © SlMBĂTĂ, 14 NOIEMBRIE 1981
Vizita oficială de prieteni®, in ţara în întreaga lume- instituţii de stat
şi organizaţii neguvernamentale,
noastră, a t mar aşa lui Robert Mugabe,
personalii! s@ pronunţă
prim-ministru al Republicii Zimbabwe împotriva pericolului
preşedintele Uniunii Naţio în timpul dineului, des
Vizită protocolară nale Africane Zimbabwe — făşurat într-o ambianţă de unui război nuclear
Frontul Patriotic, prim-mi- cordialitate şi prietenie, to
Preşedintele Uniunii Na zită protocolară tovarăşu nistru al Republicii Zim varăşul Nicolae Ceauşescu WASHINGTON 13 (A- rii unei zone denucleari-
ţionale Africane Zimbab- lui Nicolae Ceauşescu, se gerpres). — într-o alocu zate în nordul Europei,
we — Frontul Patriotic, cretar general al Parti babwe, şi a tovarăşei Sally şi tovarăşul Robert Muga ţiune rostită la Universita chestiune care — a subli
primul ministru al Repu dului Comunist Român, Mugabe. be au rostit toasturi. tea Dartmouth, în cadrul niat el — este mai actuală
blicii Zimbabwe, tovarăşul manifestărilor pentru pace decît oricând. Vorbitorul a
Robert Mugabe, a făcut, preşedintele Republicii So (Urmare din pag. 1) gabe au răspuns cu cor şi dezarmare, organizate în
vineri după-amiază, o vi- cialiste România. dialitate manifestărilor de ultimele zile în instituţiile criticat concepţiile cu pri
la
un
tovarăşi din conducerea de dragoste şi vie simpatie de învăţămînt superior din vire nuclear aşa-zis „răz
boi
ară-
limitat“,
Dineu partid si de stat. _ a- celor veniţi în întîmpimare. S.U.A., cunoscutul fizician tînd că ele sînt iluzorii.
bucureşteni,
Numeroşi
P r e ş e d i n t e l e
Nicolae
flaţi pe aeroport, au acla Ceauşescu, primul minis Philip Morrison, unul din După ce a subliniat nece
sitatea
realizatori
luptei
principalii
tre
intensificării
T o v a r ă ş u l Nicolae tovarăşa Elena Ceauşescu, mat cu căldură pentru tru Robert Mugabe şi to ai bombei atomice ameri pentru pace şi dezarmare,
Ceau.şescu, secretar gene au oferit, vineri, la Pala prietenia dintre ţările şi cane, a declarat că „spira Olof Palme a reafirmat a-
ral al Partidului Comunist tul Consiliului de Stat, un popoarele noastre. varăşa Sally Mugabe pă la extraordinară a dezvol taşamentul Suediei la po
Român, preşedintele Repu dineu oficial în onoarea T o v a r ă ş i i Nicolae răsesc aeroportul în aplau tării armamentelor nuclea litica de neutralitate.
blicii Socialiste România, şi tovarăşului Robert Mugabe, Ceauşescu şi Robert Mu- zele celor prezenţi. re a făcut ca omenirea să
fie confruntată cu un risc *
•taaaaaaaoomo»»ooef>»»aomooaoooa-'03i»aaaaaaa»oat)«m»eoaaaaaoo^oooa»»oseo»»ae>moooa9oae>o
tot mai grav de distruge CETATEA VATICANU
re“. .-.Sintem în prezenţa LUI 13 (Agerpres). — în
unui risc extrem“ — a de cadrul unei alocuţiuni ros
clarat prof. Morrison, adău tite la Vatican, papa Ioan
gind că, în cazul în care Paul al II-lea s-a pronun
„aceste lucruri teribile ar ţat împotriva cursei înar
făcut şi Consiliul de Secu ninţării cu forţa, pentru fi folosite într-o confrun mărilor, avertizând că „o-
intervenţie românească în dezbaterile
ritate în vara acestui an, renunţarea, definitivă la u- tare majoră, noi nu am menirea dat l'iind creşterea
să pună pe primul plan tilizarea mijloacelor mili supravieţui ca naţiune". fără precedent a arsenale
Adunării Generale a 0.50. acţiunea hotărîtă împotri tare în soluţionarea proble lor nucleare este arntf^m-
va folosirii forţei sau ame melor internaţionale. ir ţată eu distrugerea atomi
NAŢIUNILE UNITE 13 Comunitatea internaţio MADRID 13 (Agerpres). că". „Nu este vorba de o
(Agerpres). — Corespon nală, a arătat vorbitorul, Conferinţa internaţională a educaţiei — Peste 200 de organizaţii singură ţară sau un singur
denţă de la Romulus Că- trebuie să respingă cu atit obşteşti şi-au anunţat par continent, ci de întreaga
plescu : Adunarea Gene mai ferm teza unui atac ticiparea la demonstraţia lume. care este ameninţată
rală a O.N.U. a trecut în sau război preventiv, cu Cuvîntul reprezentantului României pentru pace şi dezarmare astăzi de pericolul unei
plenul său la examinarea cit există intenţia de a se „ se va desfăşura dumi autodistrugeri atomice“ —
unui punct special privind transforma această teză în GENEVA 13 (Agerpres). Nicolae Ceauşescu, subli nică la Madrid. Această a spus Ioan Paul al II-lea.
bombardarea, vara trecută, doctrină politică. Conside — în ’ cadrul lucrărilor niază necesitatea de a se iniţiativă a forţelor iubi
de către aviaţia israeliană rând că securitatea nici Conferinţei internaţionale acţiona pentru înfăptuirea toare de pace din Spania *
a reactorului nuclear ira unui stat nu poale fi ga a educaţiei, care se desfă dreptului fundamental al este susţinută şi de parti BOGOTA 13 (Agerpres).
nian de la Tammuz, punct rantată prin agresiuni ar şoară în aceste zile la Ge tuturor popoarelor la pa dele politice din ţară — — într-o declaraţie făcută
înscris pe ordinea de zi la mate contra altui stat, neva, a luat cuvîntul şeful ce, la o viaţă liberă şi in Partidul Comunist, Parti la Universitatea El Cauca.
cererea Irakului şi a unui România şi-a fixat ca unul delegaţiei române, ambasa dependentă. La realizarea dul Socialist Muncitoresc din Popayan, ministrul co
mare număr de alte state din obiectivele fundamen dorul Mircea Maliţa. Spaniol, de principalele or lumbian al relaţiilor exter
arabe şi nealiniate. tale ale politicii sale ex Reprezentantul ţării noas acestui obiectiv trebuie ganizaţii sindicale. ne, Carlos Lemos Sim-
Reafirmînd poziţia con terne, subliniat cu neabă tre a evidenţiat necesitatea să-şi aducă o contribuţie De asemenea, peste 350 monds. s-a pronunţat pen
secventă a ţării noastre în ca în actualele condiţii sporită şi UNESCO, Biroul de oameni de cultură au tru intensificarea acţiuni
ce priveşte inadmisibilita- tută consecvenţă de pre dezbaterile conferinţei să Internaţional al Educaţiei, dat publicităţii o declara lor împotriva cursei înar
tea folosirii forţei sau a- şedintele Nicolae Ceauşescu, se constituie ca o contri chemate să sprijine efor ţie în care se arată că mărilor. pentru un climat
meninţării cu forţa în re excluderea definitivă a for turile de educare a tine Spania nu poate să rămî-
ţei din viaţa internaţiona buţie practică la eforturile de pace şi cooperare în
laţiile internaţionale, ne lă. soluţionarea probleme pentru ca măreţele cuce rei generaţii, de creare a na pasivă cînd popoarele regiune si în lume. El a
cesitatea respectării stricte lor litigioase dintre state riri ale geniului uman — unei opinii publice bine Europei se pronunţă împo evidenţiat pericolul pentru
a independenţei, integrită ştiinţa, tehnica, învăţămîn- informate şi active, în mă triva cursei înarmărilor, a pacea mondială, pe care îl
ţii teritoriale, dreptului fie exclusiv prin mijloace paş tul şi cultura să nu mai sură să acţioneze tot mai pericolului izbucnirii unui arc- cursa înarmărilor prac
cărui stat de a pune în nice, pe calea tratativelor. fie folosite în scopul dis hotărît în favoarea opri nou război. Trebuie să ticată de unele ţări din
slujba dezvoltării sale toa România, condamnînd cu rii cursei înarmărilor, în condamnăm politica mili- zonă, invitînd guvernele
te resursele disponibile, fermitate acţiunea milita trugerii şi războiului, al primul rînd a celor nu taristă şi de confruntare. din America Latină şi zona
reprezentantul permanent ră israeliană, apreciază în ameninţării securităţii şi cleare. Să spunem „NU“ aderării caraibiană să facă tot ce
al României la O.N.U., acelaşi timp că evoluţia e- muncii paşnice a popoare ţării la N.A.T.O. — se spu depinde de ele pentru în
ambasadorul Teodor Mari- venimentelor din Orientul lor, ci să slujească în ex în ţara noastră — a ară ne în declaraţie. lăturarea oricărei postiV
nescu, a reamintit că gu Mijlociu demonstrează mai clusivitate bunăstării şi fe tat ambasadorul român — ■A- taţi de declanşare a urnii
vernul român, opinia pu mult ca oricînd necesita ricirii omului, progresului învăţămîntul îşi aduce din război.
tea unei reglementări glo plin contribuţia la educa TOKIO 13 (Agerpres). —
blică din ţara noastră au societăţii umane, destinde Zeci de mii de oameni ai ir
condamnat cu toată fermi bale, juste şi durabile a rii şi păcii internaţionale. rea tineretului studios în muncii din Japonia, sosiţi
tatea, încă din prima zi, Utuaţiei din zonă. Vorbitorul a relevat în spiritul păcii şi prieteniei din toate colţurile ţării, au LIMA 13 (Agerpres). —
acest act de agresiune ar în împrejurările actuale, între popoare, şcoala ro organizat pe străzile capi Senatul peruan a adoptat,
mată, considerîndu-1 o s-a arătat în încheierea continuare că Apelul Fron mânească sprijinind. tot la propunerea coaliţiei
gravă violare a principii intervenţiei, se impune ca tului Democraţiei şi Uni odată, formarea de cadre talei nipone o amplă ma „Stingă unită“, o moţiune
lor fundamentale şi a nor Adunarea Generală, con tăţii Soc ia l i s t e , lan nifestaţie de protest împo în care este condamnată
melor de drept internaţio damnînd în mod ferm ata sat la iniţiativa pre naţionale pentru ţările în triva cursei înarmărilor. hotărîrea S.U.A. do a se
nal. cul israelian. aşa cum a şedintelui R o m â n i e i , curs de dezvoltare. Participanţii ia demonstra trece la fabricarea bombei
ţia iniţiată de o serie de cu neutroni. Documentul
organizaţii sindicale s-au subliniază. în acelaşi timp.
SVIENA. — La Viena ¡H LONDRA. — Primul a declarat, potrivit agen premeditare a fostului pronunţat împotriva creş că princâpiile autodetermi
a avut loc o plenară a ministru britanic, Marga- ţiei iVIEN, preşedintele preşedinte al Egiptului. terii cheltuielilor militare, nării şi neintervenţiei în
Comitetului Central al ret Tliatcher, a fost con Tribunalului Militar, ge în favoarea utilizării fon treburile interne ale altor
Partidului Comunist din firmată oficial ca lider neralul Hameii Ilamou. H NAŢIUNILE UNI durilor destinate înarmări ţări trebuie să devină nor
Austria, consacrată si al Partidului Conserva Prima şedinţă a tribuna TE. — Comitetul special lor, pentru dezvoltarea in- me de convieţuire interna
tuaţiei internaţionale ac tor, într-o reuniune de lului va fi publică, iar O.N.U. împotriva apart văţămîntului. a asistenţei ţională. Popoarele sînt a-
tuale şi problemelor la rutină a grupului con celelalte cu uşile închise. heidului a condamnat re medicale şi în alte scopuri ceiea care sînt chemate
zi ale evoluţiei politice servator în Camera Co Agenţia citată publică gimul de la Pretoria pen sociale. să-şi rezolve problemele si
interne. munelor. numele celor 24 de per tru încercările sale de a ir să-şi aleagă destinele pro
prii — se subliniază, de a-
Luînd cuvîntul la o Margaret Tliatcher, ro- soane implicate în asa lipsi de cetăţenie sud- semenea, în moţiunea a-
conferinţă de presă des aleasă din oficiu, in ab sinarea preşedintelui Sa- africană pe locuitorii din WASHINGTON 13 (A- mintită.
făşurată la încheierea senta oricărui alt candi dat, pentru care parche bantustanul Ciskei. gerpres). — Mitingul de
plenarei, Franz Muhri, într-un comunicat dat masă organizat la Univer ★
preşedintele P.C.A.. a de publicităţii la sediul sitatea Georgetown din ca IIAGA 13 (Agerpres). —
clarat că în actuala si B33Qg3D * BtëügüD O.N.U. din New York, pitala S.U.A. se înscrie în Pictorii olandezi s-au în
tuaţie internaţională com preşedintele Comitetului campania generală de pro scris si ei în ampla miş
plexă este necesar să se dat, conduce Partidul tul militar a cerut pe special împotriva apart test contra înarmărilor, care de protest din ţară
intensifice lupta pentru Conservator din 1975. Li deapsa capitală. heidului, Yusuf Maitama- pentru preîntîmpinarea u- împotriva armelor nucleare.
menţinerea păcii şi des derul Partidului Conser Patru dintre aceştia — Suie (Nigeria), a denun nui război nuclear. Vorbi în oraşul Groningen —
tinderii, pentru preîn- locotenentul Khalid El ţat aşa-zisa independen torii au subliniat absurdi
vator din Marea Britanie tatea ideii unui „război nu sub deviza „Nu bombei cu
tîmpinarea unei catastro Islambuli şi trei dintre ţă a Ciskeiului, cerînd, neutroni !“ — a fost des
este ales anual în luna clear limitat“.
totodată,
tuturor
fe racheto-nucleare. Co noiembrie în Camera Co complicii săi — au fost lumii să nu-1 recunoască. ţărilor chisă o expoziţie în care
muniştii austrieci — a acuzaţi de uciderea cu ir sînt prezentate aproximativ
munelor. 300 de lucrări. fondurile
relevat el — s-au pro 88 LONDRA. — In cadrul manifestărilor dedicate ani COPENHAGA 13 (Ager obţinute din vînzarea a-
nunţat şi se pronunţă îm sa CAIRO. — Procesul versării centenarului naşterii lui George Enescu, in sala pres). — Aflat la Copen cestor picturi urmând a fi
Bibliotecii centrale a oraşului Exeter din Marea Britanie haga, preşedintele Partidu
potriva extinderii încor persoanelor acuzate de a- lui Muncitoresc Social-De donate pentru finanţarea
a fost deschisă o expoziţie documentară de fotografii,
dării, a cursei înarmări sasinarea preşedintelui consacrată vieţii şi activităţii marelui muzician român. mocrat din Suedia, fostul marşului naţional de pro
rachetelor
lor, a trecerii la războiul Anwar El Sadat va în Au participat reprezentanţi ai Consiliului municipal, premier Olof Palme, a e- test împotriva urmează să
ce
nucleare,
retro. cepe la 21 noiembrie — membri ai Ambasadei române la Londra. videnţiat, într-o conferinţă fie organizat la Amster
de presă, necesitatea creă dam.
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Cîodei, fiberiu Islrate (redactor şef), Lueîo Eleno Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA Abonamentele se fac la oficiile poştale, factorii poştali şi difuzoril voluntari
2 700 Deva i str Dr. Petru Sroza nr 35. Telefoane t 11275 11585 12157 20708 din întreprinderi şi Instituţii ş
TIPARUL i Tipografia Deva, str 23 August or 257 Costul unul abonament i 24 Iei (pe 3 luni), 48 lei (pe 6 luni), 96 lei (un an)