Page 5 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 5
SMA Dis l&CÎXJRĂ
Primul minisira al Republicii Ziînbabw®,
PRODUSE LIVRATE
Mugabe, va î u e o v’zilă oficiala LA EXPORT
Acordînd o atenţie
de prietenie in ţara noastră
deosebită realizării sar
La invitaţia tovarăşului babwe, preşedintele Uniu cinilor la export, colec
Nicolae Ceauşescu, secretar nii Naţionale Africane Zim- tivul de muncă din ca
general ai Partidului Co babwe Frontul Patriotic, drul I.F.E.T. Deva şi-a
munist Român, preşedin va efectua, împreună cu depăşit sarcinile de
tele Republicii Socialiste tovarăşa Sally Mugabe, o plan Iu o serie de sorti
România, şi a tovarăşei vizită oficială de prietenie mente <lc bază. în pe
Elena Ceauşescu, tovarăşul în ţara noastră in a doua rioada care a trecui de
Robert Mugabe, primul mi decadă a lunii noiembrie la începutul anului s-au
nistru al Republicii Zim- 1981. livrat suplimentar par
tenerilor din străinătate
ORGAN AL COMITETULUI JOIltTtfllil HUNEDOARA AL P C IMPORTANT li AGRICULTURĂ
DiN CRGMiCA
3KSME E ¡7P! mam P0 PUILAR JU DETEA N ÎNTRECER!!
De !a Comandamentul judeţean SOCIALISTE
pentru coordonarea activităţii în agricultură
Anul XXXIII, nr. 7 461 MARŢI, 3 NOIEMBRIE 1981 4 pagini - 30 bani peste 21)0 mc cherestea
de fag, 3(10 mc lemn
9 Arţionînd în spiritul e O preocupare deose
indicaţiilor şi sarcinilor bită să existe pentru în construcţii rurale şi 5<i
desprinse din cuvîntarea grijirea semănăturilor de mc lăzi de lemn. Pen
Vizita tovarăşului Nicolae Ceausescu secretarului general al apei care bălteşte şi apă reni luna octombrie a
tru
huiiedo-
forestierii
pentru
scurgerea
toamnă,
t o v a r ă ş u l
partidului,
constituit o perioadă hti-
_____________________________________ _____ __________________________*____________________________________________________________________________ ___________ *________________________________ Nicolae Ceauşescu, rostită rarea culturilor împotriva 1 nă de muncă. Din jude
cu prilejul sărbătoririi distrugerii de către anima ţul nostru au pornit
le prin pnşunalul abuziv.
„Zilei recoltei“, organizaţii
în judeţul Brăila le de partid de la sate, grabnică a recoltei de le spre pieţele lumii lOOM
strîngerea
Pentru
•
mc cherestea de fag, 200
organe
populare,
consiliile
le agricole judeţene şi toţi gume rădăcinoase şi a sfe mc lăzi din lemn şi 250
mc lemn construcţii ru
factorii răspunzători de clei furajere trebuie mo rale.
Marea adunare populară consacrată soarta producţiei agricole bilizate forţe suplimenta
au datoria să asigure folo re în toate unităţile care DEPĂŞIRI
sărbătoririi „Zilei recoltei 41 sirea cu înalt randament a au restanţe la acţiunile LA PRINCIPALII
tuturor suprafeţelor agri respective, asigurînd valo INDICATORI
cole, luarea în cultură, pî- rificarea in bune condiţii Colectivul de oameni
■Sărbătoarea Zilei recol re manifestaţie pentru pa liului linie agroindustrial nă la ultimul metru pă a întregii producţii, iar ai muncii de Ia l.M.M.R.
tei, sărbătoarea hărniciei ce. de stat şi cooperatist Scor- trat a terenurilor arabile cantităţile de sfeclă ce ră- Simeria înregistrează
celor caro prin munca lor Iniţiativele şi propune-, niceşti, judeţul Olt, loan în scopul transpunerii în min în cîmp vor fi prote frumoase succese în
neobosită smulg pămîntu- rile concrete, de o deose Teşu, ministrul agriculturii viaţă a obiectivelor stabi jate împotriva îngheţului, producţie, depăşindu-şi
lui recolte din an în • an bită însemnătate, ale tova şi .industriei alimentare, lite privind autoconducc- sarcinile de pian la
mai bogate, s-a încheiat răşului Nicolae Ceausescu, Ştefan Sprîncenafu, direc rea şi autoaprovizionarea • Ridicarea randamentu principalii indicatori. La
printr-o mare adunare ale României pentru de torul I.A.S. Dragalina, ju în profil teritorial. lui pajiştilor naturale prin osii noi montate, sarci
populară, organizată în zarmare şi, în primul rînd, deţul Călăraşi, Floarea Spî- • Cuvîntul de ordine în lucrări de curăţare, fertili nile pe întregul an au
Piaţa Independentei din pentru dezarmare nuclea nu, ţărancă cu gospodărie această perioadă il consti zare şi insămînţare repre fost realizate şi ch ar
:
zintă acţiuni de importan
Brăila. ră, pentru o lume fără ar individuală din comuna tuie mobilizarea tuturor ţă deosebită, Iu organiza depăşite mai devreme
Sosirea în Piaţa Inde me si Iară războaie, pentru Dorna Candrenilor, jude forţelor şi mijloacelor me rea şi realizarea cărora — cu două luni deeîl pre
pendenţei a secretarului o lume mai bună şi mai ţul Suceava. canizate la eliberarea te pe bază de programe con vederile stabilite. De a-
generat' al partidului, a dreaptă găsesc ecoul ade în numele tuturor parti renurilor de resturile vege crete — o contribuţie mai semenea, pe 10 luni
celorlalţi tovarăşi, este în- ziunii totale în inimile si cipanţilor la marea aduna tale în scopul efectuării a- însemnată trebuie să o a- s-au obţinut frumoase
timpinată eu o explozie de glasurile . celor prezenţi în re populară, primul secre răturitor de toamnă - pe ducă şi organizaţiile de ti realizări la osii recon
urale şi ovaţii. Piaţa Independenţei. tar al Comitetului judeţean toate suprafeţele care tre neret, diţionate şi la toţi cei
-
Cei peste 100 000 de oa Adunarea a fost deschi de partid a adresat tova buie însămînţate în pri • în vederea economisi lalţi indicatori, dintre
Nicolae
răşului
Ceausescu
meni ai muncii — tineri să de tovarăşul Ion Catri- rugămintea de a lua cu măvara viitoare, exeeptînd rii resurselor furajere se cave se detaşează pro
si vîrstniei —. re,prezen nescu, prim-seeretar al Co vin tul. terenurile situate în pantă va prelungi cit mai mult ducţia marfă — depăşi
ţi nd toate categoriile socia mitetului judeţean Brăila întîmpinat cu îndelungi unde solul trebuie protejat posibil perioada de păşu- tă cu peste 5 milioane
le din judeţul Brăila, scan al P.C.K. ovaţii si urale, a luat cuvîn împotriva spălării stratului nat a animalelor. lei. Contribuţia la obţi
dează, neîntrerupt, într-un Au luat apoi cuvîntul to tul ' tovarăşul NICOLAE fertil. nerea acestor' realizări
singur si puternic glas varăşii Vasilica I’opescu, CEAUSESCU, secretar ge • Maximă atenţie se • Concomitent cu termi şi-a adus-o întregul co
„Ceausescu — Pace“. Po preşedintele C.A.P. Cazasu, neral al Partidului Comu impune să fie acordată narea grabnică a transpor lectiv al întreprinderii,
rumbei albi, simbol etern judeţul Brăila, Dumitru nist Român, preşedintele fertilizării cu îngrăşămin tului la fermele zootehni din rîndul căruia se e-
al păcii, se înalţă în aces Ungureanu, director al te organice a suprafeţelor ce a tuturor cantităţilor de videnţiază în mod deo
te clipe spre cerul oraşu S.M.A. Sibioara, judeţul Republicii, care vor fi însămînţate în furaje, inclusiv a coce sebit lăcătuşii Cornel
lui Brăila. Marea adunare Constanţa, Andrei Balasz, Cuvîntarea tovarăşului primăvara viitoare, apli nilor, se vor asigura con Turdăşan, Viorel Ruda,
populară din Piaţa Inde preşedintele C.A.P. Joseni, Nicolae Ceauşescu a fost ci» d cu prioritate gunoiul diţii de tocare a nutreţu Josim Blaj, fierarul t u
pendenţei se transformă, judeţul Harghita, Vasile urmărită cu viu interes şi de grajd pe terenurile des rilor grosiere şi a fibroa- şile Ionichente şi strun
în aceiaşi timp, într-o im- Itărbulescu, preşedintele tinate culturilor de legu garul Emil Popa.
nresionanlă şi mobilizatoa Biroului executiv al Consi (Continuare in pag. a 4-a) me, cartofi şi sfeclă. (Continuare în pag. a 2-a)
n pieţe-abundenţă şi diversitate de produse
Duminică, de Ziua re Produsele cooperaţiei
coltei, pieţele municipii
lor Deva, Hunedoara, Pe
troşani şi ale oraşelor O- meşteşugăreşti - tot mai
răştie, Brad, Călan, Si
meria, Haţeg şi-au intim-
pinat cumpărătorii bo competitive în străinătate
gat aprovizionate eu le
gume, cartofi, fructe "ele.
întreprinderea judeţea Produsele realizate de se ridica la peste doua mi
nă pentru desfacerea le lucrătorii din unităţile lioane lei.
gumelor şi fructelor, în Uniunii judeţene a coope — Care sînt produsele
treprinderile agricole de rativelor meşteşugăreşti livrate de cooperaţia meş
stat şl Agmeoop au or şi-au cîştigat un bun re teşugărească hunedpreană
ganizat expoziţii de pro nume si pe piaţa externă, în ţările amintite ?
duse. în piaţa Devei, de ele fiind în ultimul timp — în afară de artizana
pildă, au fost organizate tot mai mult solicitate la tul textil (covoare, cergi,
patru standuri, iar uni export. bluze tip ie, rochii, parde-
tăţile I.J.L.F. şi I.A.S. au — Numai in acest an — sie, broderie manuală şi
ieşit cu tarabe la care nc spune Silvia Ilea, care mecanică etc.), deja tradi
desfăceau vinete, tomate in cadrul biroului desface ţional la export, am cău
de seră, ardeioase, rădă tat şi am reuşit în ultima
cinoase, cartofi etc. Car re al U.J.C.M. răspunde de vreme să oferim pieţei
tofii, morcovii şi pătrun compartimentul -export — străine si alte produse.
jelul s-au vîndut în pla au fost livrate unor parte Astfel, realizăm şi livrăm
se, ceea ce a permis ca neri din Anglia, Franţa, o serie de articole tehnice
vînzarea să se facă ope Japonia, S.U.A., R.F. Ger din cauciuc (mult sol ici ta-
rativ. în pieţe au venit mania, Olanda, Grecia, El MIRCEA LEPĂDATU
cu produse .şi cooperati
vele agricole de produc veţia .ş.a. o gamă largă dc
ţie, în special cu varză produse, a căror valoare (Continuare in pag. a 2-a}
şi cartofi. în Deva, C.A.P. Revenind la piaţa din adaugă .şi cele realizate
Lăpusnic a desfăcut 5 Deva precizăm că în Zi de unităţile agricole ce s-an terminat lucrările la lucrează în zootehnic. :*
tone cartofi, C.A.P. Ra- ua recoltei unităţile co-, au venit cu produse pro reţeaua de aducţiune a apei BILANŢUL DECENIILOR IN- *
poltu Mare a vîndut var inerţului de stat au vîn prii în pieţe. în acest fel potabile, care are o lungi CHINATE MUNCII. Coleeli- j
ză, cartofi .şi zarzavaturi, dut populaţiei 13 tone se poate aprecia că Ziua me de 3 km. Au fost racor vul de meşteşugari ai co«- |
iar C.A.P. Sîntandrei cir cartofi, 14 tone ardeioase, recoltei a constituit un date la reţeaua de alimen perativei „Retezatul“ din **
blocul
ca 5 tone cartofi şi zar 13 tone rădăcinoase, 15 bun prilej pentru coope s ■ PENTRU APKOVI55IONA- tare cu apă instituţiile cu 8 ur a- Haţeg a sărbătorit ieşirea la |
agricole
rativele
şi
în
şi
tone varză, 3,5 tone to
parfamente,
zavaturi. | REA POPULAŢIEI. Op la
mate de seră, 11 tone me treprinderile agricole de I ferma legumicola a I.A.S. mează să se introducă • apa pensie, după ani de muncă •*
în pieţele municipiilor re, 12 tone struguri ş.a. stat, asociaţiile econo ' Stmerta, tau zilnic drumul in rjosiiodăriile bomilaiiel. » şi succes^ în n|escria hidră- |
şi oraşelor au fost. pre După un calcul estima mice profilate pe legu pieţelor de desfacere mari APĂkTAMENTÎT ” PENTRU gită, a doi colegi. Este vorba ^
zente, în Ziua -recoltei, şl tiv, în pieţele municipii micultura de a etala bo ' cantităţi de legmne-vordc- MUNCITORII IMN I.A.S. In despre Petru C’eteanu, foto- |
centrului
gospodăresc
cadrul
unităţile de alimentaţie lor şi oraşelor s-au des găţia de recoltă ce au ob I (uri. Piuă in prezent s-au li- al fermei nr. 4 Orăştie, apar- graf, şi Avram Prejban, *
publică, cu mici, cîrnu- făcut duminică, cantităţi ţinut-o în acest an, iar * vrut, peniru aprovizionarea muncitor la secţia prefabri- **
impresionante de produ pentru cetăţenii locali ţimod de T.A.S. Simeria, a cate di»» beton. (Nicu Sbit- |
ciori, sucuri ete., ca şi se agroalimentare : 65. tăţilor urbane — posibi | populaţiei, peste MO tone fost construit şi dat iu fo
unităţi ale cooperaţiei * varză, juai mult de 100 lo- losinţa un bloc cu 24 de a- chea, corespondent). £
teue cartofi, 80 tone var litatea de a-şi procura
meşteşugăreşti cu articole ză, 82 tone rădăcinoase, legumele şt fructele ne I ne morcovi şi pătrunjel, po- partamente. Aceste locuinţe
de îmbrăcăminte şi în 78 tone ardeioase, 87 to cesare consumului zilnic; sle 30 tone ardei şi s tone au fost atribuite in grijii ori-
călţăminte pentru toam- ne mere, 76 tone "stru-• precum şi pentru timp de | verdeaţă. H ALIMENTARE CU Ior-muigăiori şi per&ou&htltti
nă-iarnă. guri etc. i.a acestea se iarnă. J APA POTABILA. La P.S1|a tehnic dc specialitate care
