Page 50 - Drumul_socialismului_1981_11

DRUMUL SOCIALISMULUI N
Pag. 2

umizar i Siloift'A
1
w
(5
In cele trei organizaţii Din întreaga acţiune co­ care să ie solicite efort comerţ civilizat, la o înal­ Revirimentul producţiei din 8,00—8,
8,41) To
do bază de partid din uni­ mitetul de partid a obţinut real. Intr-un an şi 10 tă ţinută etică. 9,13 IU):
tăţile I.C.S.M.l. Deva, dis­ un important număr de luni organizaţiile noastre Ţinînd seama de faptul fiii
«tu.
cuţiile individuale anuale propuneri, chiar de critici. de bază au primit nu mai că marea majoritate a lu­ luna octombrie trebuie menţinut 9,40 On
cu comuniştii s-au înche­ Ele se referă nu numai la puţin de 26 noi membri, crătorilor noştri sînt tineri, 10,OU Vi;
iat. In două au avut loc activitatea strict de partid, 80 la sută din ei prove­ comitetul şi-a luat sar­ (Urmare din pag. 1) tirea fabricaţiei. Firesc, 11,45 Bn
si adunările în care s-au ci la ansamblul muncii nind din U.T.C. Este evi­ cina ca, împreună eu unii şefi de compartimente 12.30 De
dezbătut concluziile des­ noastre de aprovizionare şi dent că birourile trebuie birourile să lucreze mai ducţie, există indisciplină sau ateliere au fost înlo­ 13.00 Te.
13,05 Al)
prinse din aceste discuţii. desfacere a mărfurilor In­ să se ocupe mai serios de îndeaproape cu această la unele locuri de muncă, cuiţi cu oameni potriviţi, 17.25 Sei
Ce a reţinut pentru acti­ dustriale. Pe această bază dezvoltarea conştiinţei so­ categorie, dezvoltîndu-le unii maiştri şi brigadieri interesaţi să scoată unitatea 17.40 Lu
Iun
vitatea viitoare comitetul au fost luate unele măsuri: cialiste a acestora. răspunderea pentru mese­ încep cu întîrziere progra­ din impas. Este şi aceas­ 12.40 MO
de partid. înţelegînd că vizitarea bisăptămînajă a Pentru a determina o ria pe care şi-au ales-o. mul de lucru, alţii nu ta o consecinţă a reviri­ eei
birourile organizaţiilor de Pînă în prezent n-am avut urmăresc ca în fabricaţie mentului de la 2 000 la 19.00 Te
bază „şi-au luat“ partea să intre numai materiale 4 000 perechi încălţăminte 19.25 Cil
De
ce li se cuvine si că ac­ VIATA BE PARTID probleme deosebite privind corespunzătoare, nu toţi pe zi. ţilr
ţionează pentru îmbunătă­ disciplina în muncă, totuşi oamenii muncii manifestă — Şi vrem să-l menţinem 20.30 Fii
ţirea activităţii de partid. manifestarea lipsei de soli­ — ne spunea Dumitru Ha
depozitelor cu ridicata în îmbunătăţire a acestei ac­ citudine, sub diverse for­ aceeaşi exigenţă faţă de cat
Purtăm în legătură cu tivităţi comitetul de partid me, îşi mai face simţită calitatea producţiei. O Mincu. Am reorganizat 22.25 Tel
aceasta o discuţie cu to­ vederea alegerii mai ope­ a recomandat birourilor prezenţa în activitatea cauză principală a acestei activitatea în atelierele de *
rative a produselor căutate
varăşul loan Şonea, secre­ de cumpărători. în acelaşi organizaţiilor de bază să unor lucrători, ceea ce stări de lucruri o consti­ producţie, continuăm să LUNI,
tarul comitetului de partid scop, unităţile mai mari repartizeze pe lingă co­ viciază relaţiile cu cum­ tuie calificarea, datorită aducem unele îmbunătăţiri 16.00 Km
din I.C.S.M.l. părătorii. împotriva unor fluctuaţiei mari a forţei la lansarea fabricaţiei, prin Biţi
au primit dezlegarea să-şi muniştii cu experienţă atît 18.50 100
— Deci, ce a reţinut co­ completeze l'pndul de mar­ pe noii primiţi, cît şi pe asemenea manifestări tre­ de muncă. Spre exempiu, înfiinţarea a două magazii 19.00 Te!
mitetul de partid, tovarăşe fă şi din alte judeţe. Sub tovarăşii aflaţi în perspec­ buie să îndreptăm mai de la începutul anului de regrupare (la croit şi 19.25 Cir
secretar, pentru activitatea această formă, în anul tiva de a fi primiţi, ocu- hotărît ascuţişul combati­ s-au încadrat 382 de oa­ cusut). Din aceste locuri 19.50 Tei
clin
viitoare '? curent a fost introdusă pîndu-se de formarea lor vităţii. meni şi au plecat 233. Deci, toate detaliile se pregă­ 20.00 Boi
— Întîi de toate vreau marfă în reţea în valoare ca oameni de nădejde, lu­ mai mult de un sfert din tesc spre a fi lansate în tul
(ÎUl
să subliniez că am avut de circa 6 milioane lei. cratori care să practice un CORNEL ARMEANU efectivul fabricii trebuie fabricaţie. 20.50 1ai
grijă ■ ca birourile organi­ —. Dar în domeniul vieţii pregătit, calificat sau re­ — Ce mai trebuie făcut, hm
zaţiilor de bază să poarte interne de partid ce-si calificat. tovarăşe inginer, pentru sur
discuţiile individuale ţinînd propune comitetul ? Cu Lia Văduva şi Aurica recuperarea rămînerilor în 21.00 Pci
seama de datelo concrete — Cea mai importantă Iu muncii Simon, maiştri la liniile urmă şi realizarea inte­ pac
Uu:
ale problemei din fiecare concluzie reţinută de co­ de cusut, am discutat des­ grală a planului anual ? tOY
organizaţie de bază. Am mitetul de partid este Comisia de femei din acţiuni patriotice de pre calitatea reparaţiilor — In primul rînd îm­ Cei
soc
recomandat să sc înceapă cerinţa imprimării unei cadrul Secţiei mecanice a strîngere a fierului vechi ce se execută la maşini şi bunătăţirea cooperării cu 21,20 ori
cu tovarăşii cărora li s-au exigenţe comuniste sporite întreprinderii miniere Te- îndeplinind şi depăşind utilaje. Este discutabilă în trepr in cler i le furnizoare ţlfl
făcut recomandări con­ în întreaga noastră acti­ iiue desfăşoară o fru­ cu mult angajamentul ce această calitate. în plus, de materii prime pentru 21,55 Sat
crete cu prilejul preschim­ vitate. Este nevoie de aşa moasă şi rodnică activi­ şi l-au luat. O astfel de nu se găsesc întotdeauna o aprovizionare tefmieó- nas
Iar»
bării documentelor de ceva întrueît se mai întîl- tate. Pe lingă acţiunile acţiune a avut loc şi în piese de schimb. Inginerul materială corespunzătoare. 22,15 Tel
partid, să judece cu temei­ nesc unele neajunsuri în întreprinse în cadrul clu­ 4 noiembrie a.c. cînd, Mircea Angliei aprecia că Factorii de decizie din
nicie şi principialitate munca unor membri de bului „Fernina“, unde printr-o mobilizare exem­ factorii de conducere din fabrică să ia măsuri ferme
evoluţia fiecărui tovarăş. partid. Unii mai lipsesc participă cu regularitate plară, au reuşit să strîn- anumite compartimente ale împotriva acelora care
In al doilea rînd, au ur­ de la adunările generale toate membrele clubului, gă 15 tone do fier vechi. întreprinderii au fost mai nu-şi văd de treabă, să
mat tovarăşii care au sar­ si învăţămîntul politico- se organizează şi alte S-au evidenţiat, ca de mult cu funcţia si mai pu­ acordăm multă atenţie buci:
cini în conducerea orga­ ideoiogic, alţii, mai ales activităţi obşteşti. De fiecare dată, Maria Man- ţin cu răspunderea. Din gospodăririi materiilor» pri­ luai i ta te
nizaţiilor de masă: U.T.C.. din rîndurile celor de exemplu, de la începutul tog. Aurica Bularda, Le- această cauză nici produc­ me şi materialelor. să 8.00 Rad
!Y1
0,30
sindicat, femei, urmărin- curînd primiţi in partid, anului şi pînă în pre­ tiţia Circo, Domnica Voi- ţia n-a fost supravegheată întărim disciplina de pro­ 12.00 Do
du-so cum se achită fie­ desfăşoară încă o activi­ zent, femeile de aici au nea, Ana Condurache şi în mod corespunzător. De ducţie, incit să avem rit­ 13.00 Ba
rietăţi fi
care de obligaţiile încre­ tate slabă; nu tuturor li participat la numeroase altele. aceea au fost multe gre­ micitate şi calitate în | veselă;
dinţate. Aşa s-a procedat. se încredinţează sarcini şeli în lansarea şi pregă- întreaga muncă. j portativ:
Clubul
| letin de
sonor;
Lucrîîid m formaţii mari, fonic;
Iară; 18
18,30' Mu
mecanizatorii obţin randamente 20.00 Ra
lece, ai
cu Emil
snp.-rioare noul mc
jurnal;
Sportiv;
(Urmare din pag. 1) le agricole din Vilcele şi dans; 2
Bretea Română. Pentru 0,05—5,00
nocturn.
tractoarelor pe întreaga răspunderea ce o dove­
durată a zilei. Ca urmare, desc în muncă merită să
deşi condiţiile atmosferice fie evidenţiaţi mecaniza­
nu sînt tocmai prielnice, torii Gheorghe Cîrje, Ţinu m
iar starea terenului creează Sicoe, Ion Gherghinoiu.
unele greutăţi, mecaniza­ Gheorghe Moraru. Ion Po­ DEVA
tria) ; i
torii au reuşit să are. în iană. Marcel Visarlnescu. nori —
ultimele patru zile. peste Ion Boglea şi alţii. Asis­ HUN ED<
200 de hectare care vor- fi tenţa tehnică au asigurat-o moaşă
nul —
insăminţate în primăvara Aron Zoizoni şi Constantin r urgislui
viitoare. Dobriţoiu. încheierea grab­ zapciul
în continuare, formaţia nică a arăturilor impune novra (
respectivă are pe agenda ca .şi la C.A.P. Batiz. Toamnă tirzie pe lacul Cinciş. TROŞAiN
(Unirea)
de lucru. inclusiv azi Vilcele şi Ruşi să fie eli­ Foto : VIRGIL ON O IU terestru
duminică, efectuarea ară­ berate neîntîrziat de co­ story pi
turilor pe ogoarele altor ceni toate suprafeţele des­ — Om mă fac ! Vreau fără profesor), drept pen­ lucru, avînd in vedere cei LUPENI (
Nicky
unităţi din consiliu, între tinate insămînlărilor de să încep o viaţă nouă, să tru care, auzind sămînţă 16 ani pe care-i avea). Organelor de miliţie sosite CAN :
care amintim cooperative­ primăvară. şterg ruşinea de pe obra­ de vorbă în această lim­ Franco (aşa se chema la faţa locului, Relu în­ (Luecafá
(Mini ci U
zul meu şi al rudelor bă, s-a adresat unui ce­ acum eroul nostru) era cerca să le explice, tot în Gornist u
că
limba
maşina
italiană,
mele. să muncesc cinstit tăţean italian : foarte amabil, lire avea aparţine tatălui său. La o TRIL A:
(Munciţi
Asociaţia horticolă Deva — o şi... în sfîrşit ! N-o să mai — Cosa fai, signore ? suficiente (adică avusese cercetare mai atentă, „ita­ Stele di
y trec pe această poartă — Mulţumesc, bine — păgubaşul), aşa că se pro­ lianul“ nostru a redevenit rose) ; U
niciodată. i-a răspuns acesta, dînd fila o călătorie ca-n cele Dorel-Tiberiu Marcu. „Fran­ toreador
puternică bază de aprovizionare ... Aşa suna angajamentul dovadă de o oarecare cu­ mai frumoaste filme (co­ co“ a povestit tot ce făcuse. BRAD :
lui Dorel-Tiberiu Marcu, noaştere a limbii surori de lor, Cinecitta !). Dar, vor­ Pe româneşte ! roşie) ; (
cadru 1;
(Urmare din pag. 1) mari de legume în solarii la eliberarea din peniten­ la Dunăre. bind atîtea zile doar în OHAŞTi
şi asigurării unei mai bu­ ciar, în ziua de 26 august, limba italiană, Relu, alias Acum, meditează la cele zapciul
ne aprovizionări a popu­ săvîrşite. Şi are la ce: Deerfiek
spre realizarea integrală a laţiei cu legume timpurii, ca urmare a aplicării de­ furt calificat în paguba GIU-BAi
programului privind însă- cretului de graţiere nr. avutului personal, condu­ fonului
HAŢEG:
mînţarea în această toam­ în anul viitor vor mai in­ 189/1981. Angajament per­ cerea unui autovehicul fără I-Jl (Da*
nă a celor 80 de ha cu le- tra in producţie încă patru fect posibil de realizat, permis şi în stare de talc per.
gume-verdeţuri pentru pro­ hectare de solarii. Aşa că. avîndu-se in vedere că ebrietate, fals privind iden­ O lacrin
ducţia anului viitor. Ast­ in 1982, se vor cultiva le­ acestui tînâr de 26 de ani, titatea şi operaţiuni cu de culţii
miciliu
fel. au fost semănate 31 gume în solarii pe o su­ clin Timişoara, i s-a pus mijloace de plată străine, RIA: R.
ha cu spanac, 18 ha cu prafaţă de 2-1 ha şi în cimp imediat la dispoziţie un Mai mult, la pedeapsa ce (Mureşul
salată, 30 ha cu ceapă ver­ pe 410 ha. Tot in anul vii­ loc de muncă la Fabrica salt mori
LARI:
de şi un hectar cu ustu­ tor va intra parţial in pro­ de zahăr Timişoara, so­ momentul cînd Relu s-a i se va aplica pentru (Muncit o
roi verde. în solar s-au ducţie livada, care cuprin­ cietatea dîndu-i astfel încă trezit la volanul autotu­ Franco, a uitat zicala aceste fapte, se vor adăuga
pus, pentru producerea de de 100 ha. Toate eforturile o şansă — pe lingă cea rismului cetăţeanului ita­ autohtonă, potrivit căreia şi cei doi ani, din pedeap­
legume timpurii 8 ha cu care se fac au drept scop a graţierii —* de a se lian, n-a trecut prea mult plapuma de furat nu ţine sa anterioară de 2 ani şi
Ghinionul
ră­
!
s-a
salată, un hectar cu spa­ asigurarea unei bune apro­ înrola în şuvoiul imens al timp, doar preţ de două... de cald calea lui taman şase luni închisoare, ur­
postat în
ca
maşi
neexecutaţi
nac şi altul cu ceapă ver­ vizionări a populaţiei cu oamenilor cinstiţi. pahare cu whisky i După la intersecţia şoselelor mare a graţierii. Şi, pe Timpul
de. Tot in scopul produ­ legume, zarzavaturi şi Numai că, din păcate, care, fără să-i spună pro­ Orăstie — Simeria — Ha­ 15 noien
cerii unor cantităţi mai fructe. gîndui bun l-a părăsit pe prietarului măcar „ciao“, ţeg, cînd datorită vitezei lingă toate acestea, „dra­ va fi In«
lui
l-a
gostea
călătoare“
cerul m
Relu după cîteva zile. Mai a pornit într-un tur (fără exagerat de mari cu care părăsit. A luat-o tăticu’ Vor cad'
precis, în ziua de 1 sep­ orizont, însă) prin ţară, circula şi celor eîtorva acasă. care se
Tîrguri de loamnă-iarnă tembrie 1981. Era o zi „via“ Arad — Oradea — „Martini“ ingerate, a pier­ cal în lt
Vînt mc
prea frumoasă ca să se Braşov — Sibiu. Aici, în dut controlul volanului, ...Ştiţi ce eîntec fredo­ nord-ves
Incepînd din această lună, tîrgurile de vite şi de poată ocupa de perfec­ Sibiu, vorbind în frumoa­ intrînd cu „Alphetta“ nează acum Dorel-Tiberiu scădere,
Marcu ? „Vita mia“ ! (sau,
mărfuri, care au fost sistate în perioada campaniei tarea normelor de înca­ sa limbă a lui Dante, a tranformată în bolid de pe româneşte şi mai com­ prinsă î
grade,
agricole de toamnă, îşi reiau activitatea şi se vor drare în muncă, aşa că a impresionat pînă la extaz formula 1, într-un auto­ plet „Ce fac eu cu viaţa tre 1 şi
ţine la datele fixate şi în localităţile respective, con­ „poposit“ (aşa, vreo 7—8 o tînără blondă, care s-a turism care stătea paşnic mea / Se-alege praful de cală din
La mu
form calendarului tîrgurilor de ţară. (Locul şi data ore) la un restaurant. Aici, hotărît să-l însoţească în pe marginea şoselei. Spre ea“)... şi cer a
cînd au loc se anunţă şi prin afişe expuse la con­ brusc, şi-a adus aminte călătoriile sale, fără mă­ norocul lor, cei doi „în­ ninsori
siliile populare). că o .rupe“ binişor în car a-i cere voie lui tăticu’ drăgostiţi“ au scăpat ca ARON SICOE releg de
cenco).
limba italiană (învăţată (deşi s-ar fi impus acest prin minune nevătămaţi. procuror