Page 51 - Drumul_socialismului_1981_11

DUMINICA, 15 NOIEMBRIE 1,581 Bag.iS

toii
r 1
ir imm msmn nl sil

â itinerar Sard Takenoko dansează mereu
Duminicile
mare
in
Pentru italieni. Sardinia reprezintă arteră rutieră şi din zilele ilc sărbătoare, o nipone
centrul
capitalei
plin
pămîntul de dincolo de ape, cu climă se transformă in una din cele mai mari piste
II 1*0-
Episo- aspră, locuitori a căror stare se împle­ de dans în aer liber din întreaga lume. Pe
teşte cu cea a vegetaţiei cu care natura mai multe sute de metri strada devine neagră
ea n-a fost prea darnică. Cu aceste gînduri de lume: in fafa mulţimii de curioşi şi de oa­
meni
japo­
la
ieşiţi
plimbare,
nenumăraţi
tineri
ne-am îmbarcat în Civitavcchia, locali­ nezi intre 14 şi 19 ani, cu o vestimentaţie fra­
i
i tate situată la 100 km de Roma pe un pantă, dansează frenetic in grupuri de 10—20
pe muzică „disc»“ sau, de preferinţă, de
vapor al Companiei Tireniene.
A rock’n’roll, in versiunea anilor "50.
e După 400 km pe mare în care ara Desemnaţi sub termenul general de „lâke-
pacea Personalitatea Oraşului (IV) distins şi contururile Corsicei, „Boccacio“ noko“ (mlădiţe de bambus), luat de la unul
magazinele
îmbracă,
ti­
se
pentru a ancorat în Porto Torres. Ţinta călătoriei dintre dansatori în unde liber se împart aceşti două
in
aer
neri
noastre era localitatea Mamoiada. Rînd pe
mari categorii. Mai jntii, „the roekcrs“ — dan­
Să zicem, aşadar, că is­ s-o cunoaştem cel puţin tot ţie de ales profesionism, rinei, am lăsat in urmă oraşele Sassari, satorii de rock — îmbrăcaţi in bluzoane de
iei toria spirituală a Oraşului atit de bine cum cunoaştem, care are insă parte de un Nuoro, alte aşezări mai mici. piele, jeans şi veste, ţipătoare, cu lanţuri atîr-
eaă a începe să se scrie. Ea a de pildă, o echipă de fot­ anonimat aproape perfect. nînd la cingătoare. El ii copiază pe pionierii
eran Toate acestea şi fiecare Pămîntul nu este deloc darnic cu oa­ rockului pină şl in coafură, clădită cu mari
lug ţii început de fapt să se scrie, bal care de ani de zile nu cantităţi de briantină. Dansează tivist, pe me­
«ţie a căci există o seamă de oa­ face nici o Ispravă. in parte pot contribui la menii, peisajul e dezolant, rareori întil- lodiile cîntate de Elvis Prcslcy, Bill Haley şi
Cinci meni competenţi, cu interes Cu exemplul ,,Sargeţiei", conturarea personalităţii O- nesti verdeaţă, predomină mărăcini us- Chubby Chcckcr, sau slows pe baladele hii
şi dragoste pentru trecut, care mi s-a ivit din intim- raşului. Deocamdată însă eaţi şi prăfuiţi. De o parte şi de alta a Paul Anka.
care explorează acest teri­ plare in vîrful peniţei, am unele zac de ani într-un soi drumului, pe pantele domoale vezi îngră­ Cei mai tineri (14—15 ani), formează catego­
IUE de stare letargică, altele dite cu ziduri de piatră porţiuni de pă- ria takenoko propriu-zişi ; muzica lor este mai
toriu încă demult. Dig pă­ ajuns de fapt la ideea ar­
gălăgioasă
poate
şl
fi
•a BiH- cate, cercetările lor apar ticolului de azi: concomi­ reuşesc doar să supravie­ mînt ce aparţin locuitorilor insulei. puţin vacarmul decibelilor, chiar considerată uneori,
in
„siropoasă“.
ca
in publicaţii ocazionale sau tent cu efortul de reconsi­ ţuiască, altele, în sfîrşit, în ciuda peisajului, sarzii din Ma­ Poartă haine din satin în culori vii, formate
de strictă specialitate, rămi- derare a celor preexistente, există realmente, avind însă moiada sînt oameni primitori. Localitatea ilintr-un pantalon larg şi o tunică croiiă am­
i> nind astfel necunoscute toc­ de înfruntat cvasianonima- are primar comunist. Dealtfel, Partidul plu, şi o mulţime de podoabe. Pentru a face
grup,
dc
dintr-un
parte
este
asemenea
ajuns
i gră- mai Oraşului, majorităţii lo­ tul, indiferenţa publicului, Comunist Italian are organizaţii puter­ să al mai puţin de 20 de ani şi să dovedeşti
.,Yin- cuitorilor săi, adică acelei Consemnări lipsa unei meritate publici­ nice în interiorul insulei. Aceşti oameni aptitudini pentru dans. Pe ansamblul acestor
Episo- categorii pe care ne-am tăţi.' Revizuindu-ne optica cunosc România, au o deosebită admira­ takenoko intilneşti clivajul existent intre „roe-
obişnuit s-o numim ,,publi­ e necesar să le perfecţio­ asupra unor asemenea insti­ ţie pentru realizările şi politica de pace kers“ şi „mods“, in Anglia anilor ’Ml. Cu o sin­
p ace-a tuţii şi manifestări culturale, gură diferenţă — ele se împacă de minune.
îi ver- cul larg", dealtfel din ce in năm şi să le popularizăm pe si colaborare pe care o promovează pe Dealtfel, totul se petrece in „stil japonez“ —
ce mai interesată de istorie, cele existente. Care ar fi ar trebui să începem prin plan internaţional preşedintele ei, tova­ niciodată nu se petrec certuri Intre grupurile
are şi inclusiv de istorie locală. La acestea ? Să încercăm să a le revizui înseşi rosturile, răşul Nicolae Ceauş eseu. Au dorit să de takenoko. De asemenea, eu binecunoscuta
i stră- le enumerăm, dar cu ones­ statutele şl stilurile de mun­ disciplină niponă, toată lumea işl face baga­
ă a Deva, bunăoară, apare de cunoască ia ei acasă folclorul românesc
colac ani de zile o excelentă pu­ titate şi nu cum număra că (sau tocmai lipsa unui pe care l-au aplaudat cu căldură. Ne-au jele la ora şase seara, cind se reia circulaţia
mâniei blicaţie editată de Muzeul Pristanda steagurile. Ar fi stil In modul de a munci). prezentat şi ei cîntece din folclorul local, pe improvizatul ring de dans. Fiecare grup
rămase
urma
»-şlijm judeţean : ,,Sargeţia‘‘. Mă astfel cele citeva Societăţi Pe urmă, treptat, să ne cu sonoritate plăcută si tonuri calde. stringe gunoaiele ora cind in fiecare se „duminicii
întoarce,
Este
dansante“.
întreb citi dintre cei peste de ştiinţe (filologice, isto­ formăm un public avizat. Spectacolele prezentate aici, în Orgosolo, cuminte, acasă. Acest fenomen, deşi durează
m-am 60 Q00 de locuitori ai Ora­ rice, medicale etc.) la care Pentru asta nu ne putem care ne aminteşte de un film prezentat de ciţiva ani la Tokio, nu pare să aibă sem­
popu-
şului ştiu de existenţa ei putem adăuga Asociaţia fol­ întemeia decit pe probitate cu 15 ani în urmă pe ecranele noastre, nificaţia profundă a vechilor obiceiuri. Mulţi'
fie
plictisiţi
să
takenoko,
şi mă tem că un sondaj de cloriştilor. Avem apoi Ce­ şi competenţă in tot ceea sau în Piaţa San Giovani din Cagliari, dintre discoteci datorită vîrstei tot prea daţi afară
au
lor
mici,
din
masă ar duce la rezultate naclurile „Ritmuri" şi cel ce întreprindem, insuşindu-ne capitala Sardiniei, în faţa a zeci de mii găsit astfel un mijloc simplu de a dansa pe
penibile. Desigur, ,,Sargeţia“ al tineretului ,,Albatros". Sub totodată arta publicităţii efi­ de locuitori, au fost îndelung aplaudate. muzica lor favorită. Indirect, Ia originea aces­
Otake,
este o publicaţie de specia­ egida Casei de cultură stau ciente. Asupra acestor două Semnele prieteneşti in timpul spectaco­ tei mode se află Takcnori proprietarul creatorul
„takenoko“
veşmintelor
maga­
şi
litate, dar istoria nu este ,,Colocviile de istorie”, ,,Tri­ noţiuni cu rădăcină comună lului sau pe stradă erau o dovadă că in zinului cu acelaşi nume, situat in foarte „ti-
10 Ac- cibernetică, ci o ştiinţă ac­ buna ideilor" şi ..Amfitea­ — public şi publicitate — Italia folclorul românesc are mulţi ad­ nărul“ cartier Harajuku. Creind această vesti­
filiiute; cesibilă totuşi oricărui om trul artelor“. Să nu uităm merită să zăbovim insă în­ miratori. mentaţie, acum 6 ani, el a vrut — după cum
¿iţelor; cu o cultură normală. Datoria Cenaclul plasticienilor şi Or­ tr-un articol viitor. afirmă — să modernizeze kimonoul tradiţional,
inical ; întoarcerea pe drum de ape în pen­ făeindu-1 mai uşor de purtat. Lansarea modei
i toţi ; noastră e să fim mindri de chestra de cameră a pro­ insulă la Civitavcchia ne-a readus insă takenoko a corespuns cu apariţia dansatorilor
30 Va- o asemenea publicaţie şi fesorilor de muzică, forma­ RADU CIOBANU gîndul de acasă. Doream să atingem din in stradă. Şi, de atunci, takenoko dansează in
) Unda toate duminicile şi zilele de sărbătoare...
ret pe nou eu toată fiinţa noastră iarba verde
ii; 15,00 din patrie, să ne îmbătăm ochii de dealu­
»0 Bu- %ămmtal ca ftmţă J rile şi văile „spaţiului mioritic" româ­
Album 0-amemi, o-ammi nesc fără sfîrşit, dar şi fără egal în lume. Pace
radio-
pop u- ORIZONTAL ; 1) Autoarea versurilor intitu-
t; ştiri j El ne oferă darnic noapte, zi O, cer albastru, imens safir MINEL BODEA late „Sportivi ai păcii“ (Ana) — Compozitor
mi toţi; şi ca pe-o miere patru anotimpuri, contemporan, semnatarul partiturii corale „Lu­
15 Cin« Nu vreau să te văd înroşit mină şi vreri de pace“; 2) A * cris poezia
ifesiuni din rostul său de nu s-ar mai opri Ştiaţi că ?... „Ostaşi ai păcii“ — Variantă pentru acel de
.5 Tur- cum ii prezic oracole din timpuri. De vîlvătăi
Radio - colo ; 3) Dat pentru pace sub diferite forme —■
toramic Ne duce-n spate proaspăt şi jilav Pe care unii doresc ... 9B la sută din apa de pe glob este A solicita pacea ; 4) Reconfortant şi stimula­
ică dc ca un bunic odraslele de soare sărată, fiind inutilizabilă pentru consumul torii! — La „Armata păcii“ de Andreescti ! —
e ştiri; Să Ie descătuşeze. Scrise cu pix ! ; 5) Riu in U.R.S.S. — Atmos­
•nuzical pămîntul ca fiinţă pare sclav uman propriu-zis sau in industrie şi feră de pace (fig.) ; G) Autorul cantatei „Odă
tălpilor noastre rele, pieritoare. Iar soarele, să nu mai fie soare. agricultură ? Din restul de 2 la sută, pe păcii“ — Diviziune administrativă în Suedia ;
care îl reprezintă apa dulce, 1,2 la sută 7) Zeitate scandinavă — Pe zebră î ; 8) Un
Duna să nu mai fie lună, vraci obişnuit descris !! — începe „Imnul păcii“
£8533 In ave se roteşte şi-i plăcut se găseşte in calotele de gheaţă de la de I. Costescu î — E pace fără ea î — Venite
să-l şlii in dansul cosmic o Planetă Pămîntul, să nu mai fie. poli, rămînînd apă dulce utilizabilă doar de la Braşov î 9) Tanzania in codifica (ia
Raţională: ce-are de făcut Oamenii să nu mai fie. 0. 8 la sută din apa globului ! Necesităţile automobilistică internaţională — „ . . . păcii“ dc
e scris mereu in mintea iui secretă. crescânde de apă fac să se folosească, in I. C. Aslan — Grup de mici insule in Oceania;
>r (Pa- Boltă albastră, 10) Sprinten la minte — A scris poezia „Partid
zgirie Albastru printre astre, Voroneţ afara apei de suprafaţă şi a celei subte­ al păcii şi al frumuseţii“ ; li) Compozitor
(Aria); Vreau ca rane, din ce în ce mai multă apă de
• e fru- ai Universului pestriţ in toate mare desalinizată, aceasta însă, in con­ român, autorul piesei corale „liniiuJ păcii“ —
‘ampio- ne va purta pe umeri îndrăzneţ Soarele şi nu îngrozitorul rug nuclear Un veac moldovenesc ; 12) Mobilă la seara
(Side- fără de viaţă, fără de moarte. diţiile unor cheltuieli mari. Se ştie că obişnuită — Regretat compozitor bănăţean,
Jianu Să le lumineze ziua. apele reziduale, netratate corespunzător autorul corului „Cintec pentru pace“.
da Ha­ înaintea 'evacuării fac improprii pentru
li; PE- Cu floarea căutării prinsă-n piept Duna făclie de noapte să-ţi fie. viaţă riurile şi lacurile în care ajung. VERTICAL ; 1) A scris versurile intitulate
: iarnă ca el să-nvingem inerţii fatale „Ostaşi ai păcii“; 2) Poet contemporat, autorul
extra- şi dintre toate, Pacea este drept Soarele să fie soare, Lacul Erie din S.U.A., de exemplu, din poeziei „Cîntec pentru pace“ ... — ... şi altul,
•; Love care se prindea jumătate din întreaga semnatarul poeziei „Cîntecul luptelor noastre“;
ibliea); s-o oferim in dar Măriei Sale. Luna să fie lună
alături
lumea,
dc
toată
alte
Organizate
3)
in
Uural); cantitate de peşte rezultat din zona Ma­ manifestări, in scopul apărării păcii — Alt poet
; VUL- Pe im nucleu de Pace să rotim Şi oamenii să fie oameni. rilor Lacuri, a devenit un lac mort toc­
ctronic firile noastre uneori mai rele, mai datorită poluării, curăţirea lui nece- român, autorul poeziei „Sub al păcii stindard“;
planat sitînd cheltuieli de aproximativ 30 mi­ 4) Vechi popor, semnalat şi pe teritoriul ţării
ONE A : Pămîntul ca fiinţă să-l iubim STELIAN DENA, noastre — Etapă convenţională de stabilire a
; PE- ca singura fiinţă dintre stele ! furnalist, liarde dolari, adică mai mult decît pro­ unor tratate de pace (pl.) — Ofiţer ieşit din
libelule gramul „Apollo“. Decurge de aici, foarte luptă I; 5) Apărător (şi al păcii) — Pc mo­
JOASA: MARIN NEGOIŢĂ C. S. Hunedoara logic, imperioasa necesitate de a preveni ment î — Sini in plină pace ! ; U) Din cantata
uncito- „Soare al păcii“ de M. îNIoldovan ! — Merge
ismanul poluarea, lucru absolut posibil, rezultatul la manifestaţie — Nume masculin ; 7) La Sna-
catul) ; fiind si economisirea unor uriaşe fonduri
(Steaua E X P O Z I Ţ I I P E R S O N A L care ar putea primi altă destinaţie. gov ! — De tras linii — în pace î — La un
: Stop „tratat de pace“ I ; 8) Scăzută sută la sută ! —
norul) ; (Dr. Cornel Stoica, Simeria). Dintr-un „Cintec de pace“ ! 9) Localizare
.7 ia nu de culoare, ce urmăresc gă­ tivă in lemn, in satul natal apropiată în spaţiu — Simbolul păcii — Au­
Bobby Deslgn industrial sirea dc soluţii prin care Gurasada in cadrul Săptă- torul versurilor „Cintec de pace“ ; 10) Sînt
GEOA- cromatica să influenţeze sta­ minii cultural-educative „Sil­ Din istoria presei hunedorene (IX) unanim recunoscute în politica de pace şi de­
cascto- rea fizică şi randamentul in viu Dragomir“, precum şi la zarmare a partidului şi stalului nostru — Au­
xitură); Galeriile de artă ale Fon­ muncă, cit şi elegantele taberele de documentare pic- torul poeziei „Pentru pace“ : 11) Compozitor
- seriile dului plastic Deva prezintă soluţii de formă ale unor turâ-grafică din judeţul nos­ Deceniul trei al acestui secol este bogat român căruia îi aparţine coiul „Hora înfrăţirii“.
: Drop­ preocupările de design in­ moduli de iluminat, valabile tru, ia actuala expoziţie în publicaţii, pe cît de numeroase pe atît
ii LAN : dustrial ale tânărului design- atit pentru spaţiile interioare personală de pictură, la seara de diverse ca problematică. Iată cîteva : DICŢIONAR : OSA, LEN, ODIN, EAT, SAE,
(Casa ner Adrian M. Marian (ori­ cit şi pentru exterioare. dc proiecţii pe tema : „Sculp­ VAC.
la do- ginar din Deva). în planşe tura decorativă în lemn“ de
SIME- şi machete remarcăm studii Prin lucrările expuse, li- la Casa de cultură Deva. ® „Solia dreptăţii“ (1921—1940), Deva VASILE MOLODEŢ
metodă de forme şi culori, concep­ nărul designer Adrian M. Actuala expoziţie (15 lu­ — Orăştie. între 1923—1924 a fuzionat cu
il 3-lea ţii şi metode de creaţie prin Marian ne convinge asupra crări de pictură în ulei) are
; GHE- care autorul urmăreşte să necesităţii impunerii acestei teme clasico (peisajul, na­ „Gazeta Hunedoarei“. în 1928 a hotărît
©aselor asigure unor produse in­ discipline şi a potenţialului tura statică, portretul, com­ să nu mai apară „pînă nu încetează silni­
dustriale un înalt randament său de creaţie, fireşte, în i 2 3 4 5 9 10 11
funcţionai in condiţiile unei continuă devenire. poziţia), tratate iu suprafeţe cia cenzurii", clar după o scurtă între­ m
economicităţi optime şi a mate, cu tranziţii de tonuri rupere îşi continuă tipărirea. Pagina lite­ 2
de
ton
unei rezolvări estetice supe­ catifelate şi acorduri afinitatea rară apărea sub titlul „Grădina soliei“, m
vădesc
ce
ton,
pe
rioare. pictorului faţă de arta noas­ unde semnau L. Rebreanu, Al. Vlabuţă, 3
Designul — (nouă disciplină Pictură tră populară şi fresca me­ m
de specialitate cu două secţii dievală, la fel ea şi iubirea 1. Agîrbiceanu, Cezar Petrescu, Al. Caza-
pentru la noi in ţară, la institutele faţă de pămîntul, oamenii şi ban, S. Drăgoi, V. Poiană ş.a. „Solia 4 m 1
Vremea de arte plastice din Bucu­ Galeriile de artă ale Fon­ culorile ţării. dreptăţii“ a protestat împotriva Dictatu­ —
?dă, cu reşti şi Cluj-Napoca) a apă­ dului plastic Deva au găzduit 5 r~
coperit. rut dintr-o stringentă nece­ expoziţia personală de pic­ Ingenioasa şi eleganţa în­ lui de la Viena. a
iporare, sitate şi se dezvoltă in inte­ tură în ulei a pictorului cadrare a lucrărilor grupate, 6
*ma lo- resul industriei şi ai nostru Aurel Breilean (născut la dc preferinţă, in dipticuri, © „Hai să rîdem“ (1921—1927), apărut la a n
insoare. al tuturor. în unităţile in­ Gurasada, în 1929), stabilit, triptlcuri şi polipticuri, cu 7
vest şi dustriale designcrul trebuie să după absolvirea Facultăţii goluri sau ieşiri din inca- Orăştie „după nevoie“, organ al „netezirii M Wf, ggj
tura în găsească mijloace de adap­ de arte plastice din Cluj- ilramentui mare, trădează pe tuturor zbîrcilurilor sufleteşti“. Publicaţia,
fi cu- Napoca (1955), la Timişoara. sîrguinciosul elev al liceu­ ancorată în realităţile oraşului, reunea în m a m
3 şi 2 tare la propriile sale creaţii, lui industrial, secţia de sculp­
ia ¿n- interdependenţa dintre om şi Munca sa de creaţie şi cea tură In lemn, Deva — 1949. paginile sale fabule, glume, versuri umo­ 9 . m a
?aţă lo- factorii fizici ai locului de de ia catedră nu-1 împiedică Expoziţia personală de pic­ ristice, snoave, epigrame.
muncă, in fine o reevaluare să fie mereu prezent în viaţa tură Aurel Breilean consti­
a raportului dintre om şi eultural-artistieă a judeţului tuie un remarcabil eveniment '0 m m
Snchisă a „Dreptatea" (1922—23; 1925—30 ;
• cădea spaţiul construit. nostru. cullural-artistic. .
(Moteo- în prima expoziţie de acest Elocvente sînt participările 1932—38 ; 1945). A ţinut pasul eu vremea m
. Pron- fel organizată la Deva se anuale eu expoziţii de pic­ ION CÂRJO! pe care a străbătut-o, dedicînd pagini (în 1
remarcă interesantele studii tură sau sculptură decora- artist plastic format mare) evenimentelor naţionale. A 1? m
apărut la Deva.