Page 6 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 6
3 1 DRUMUL SOCIALISMUL
important în agricultură
(Urmare din pag. 1) ® încheierea acţiunilor
de modernizare, cu spriji
9,C
selor, care vor fi folosite nul unităţilor economice n,o
numai în amestec în hrana din judeţul nostru, ocupă 11,3
suplimentară a vacilor cu un loc de primă însemnă
lapte. tate pe agenda conduceri 11,4
© Pe lingă stabilirea u- lor unităţilor agricole. posibil să-ţi produci şi a- cetăţeni din satele de deal 12,3
nor raţii echilibrate şi e- 0 Conducerile unităţilor eolo mai toate cele nece ale comunei Geoagiu au
conomice pentru fiecare agricole care mai au încă sare traiului. cerut sămânţă pentru a cul 16,0
specie şi categorie de ani deficit de furaje au obliga După exemplul lor, sti tiva grîu. 23 de tone de 16,0
male, o atenţie deosebită ţia de căpetenie să asigure mulaţi de măsurile prevă grîu pentru sămânţă au fost 17,1
se impune să fie acordată completarea în timpul cel zute în decretul privind distribuite în comuna, do 18,0
18,2:
de către specialişti organi mai scurt a cantităţilor ne Comuna Geoagiu nu se Marin Stoica din Renghet vadă că aceste măsuri au
autocondu-
zării judicioase a procesu cesare de fibroase sau su întinde în întregime pe au cultivat şi în acest an îmbunătăţirea autoaprovizionării fost bine înţelese. 18,3'
cerii
şi
lui de reproducţie, urmă culente. lunca Mureşului. O bună grîu. îndeletnicirea aceas teritoriale, tot mai mulţi ION CIOCLEI 19,01
19,2.'
rind cu întreaga răspunde • Odată cu respectarea parte de teritoriu este si ta e mai veche la ei, pen 19,41
re ridicarea procentului tuat pe dealuri şi pe cos tru că le-a plăcut întot
de natalitate la fiecare programului de lucru în tişe, mai puţin propice deauna să mănînce pîine 19,5(
specie de animale. fermele zootehnice şi a re pentru agricultură. Şi to de pe pământul .pe care
o Creşterea în cele mai gulilor de zooigienă, să tuşi, şi pe aceste pămîn- l-au muncit împreună cu 21,33
bune condiţii a tineretului existe preocupare pentru turi mai izolate, pe care familiile lor. Asemenea lor
femei pentru reproducţie ridicarea nivelului de pre se practică o agricultură sînt şi alţii, din alte sate 21,40
şi înlocuirea din efectiv gătire politică şi profesio tradiţională, locuitorii sa ale comunei : Iosif Mun- Exemplul colectivului C.A.P.). O cămară bogată,
a animalelor neproductive nală a tuturor lucrătorilor telor respective cultivă teanu, Sabin Pascu şi Ion Şcolii generale din Dobra rod al hărniciei gospodari
constituie o problemă ce din sectorul zootehnic, în autogospodărire merită lor şcolii — de la cadru
necesită preocupare perma pentru creşterea răspunde Comuna Geoagiu să fie cunoscut. Nu ne re didactic la elev, de la ad
nentă şi susţinută din par rii faţă de îndeplinirea grîu, secară şi porumb. Ei ferim la gospodărirea imo ministrator la bucătăreasă 22,10
tea factorilor răspunzători sarcinilor ce Ie revin, în Hurduban din Homorod, bilelor şi a incintei şcolii sau fochist.
de soarta producţiei ani deosebi privind realizarea reuşesc să producă cereale Aurel Căliman, Simion Ru- (care acum e un imens — în gospodăria anexă
pământului
su şi Ioan Curuţ din Bozeş
ce
i
se
dînd
maliere. livrărilor la fondul de stat. cuvine. au obţinut în acest an pro şantier, în care se profi creştem 28 porci (opt pen
-Pământul nu «re voie să ducţii de grîu în jurul a lează spaţiile moderne de tru tăiat — au 80—85 kg
—, iar restul sînt scro-
mîine), ci la modul în ca
Activitate i lenevească, spun ei, şi ma şi 1 800 kg la hectar. Ce în re este înţeleasă sarcina şi purcei), doi cai care' a- (Hop:
Chiar
seamnă 1 800 leg ? înseam
au.
dreptate
re
Radi
eîţiva ari de teren, dacă-s nă, în condiţiile unui con autoconducerii şi autoapro sigură, parţial, efectuarea preş
în
lucrărilor pe cele ,2,94 ha,
vizionării
în
condiţiile
diilo
arăturile de cultivaţi eu grîu, asigură sum raţional, plinea pentru care aici funcţionează un precum şi transportul ali 9.05
12 persoane pe timp de un
o parte din pâinea familiei.
rilor
La Renghet, .la Homorod, an. Grâul pentru pâinea internat şi o cantină. mentelor. în aceste zile. în 10.05
10,25
Ţinînd seamă de cerin cute această importantă la Bozeş — sate aparţinând aceasta nu se mai ia din — La noi e o tradiţie. atenţia noastră se află Mior
gospodăriei
dezvoltarea
a-
ţele agrotehnicii moderne lucrare. între unităţile -a- comunei Geoagiu — fieca magazia fondului de stat. •De peste un deceniu ne-am nexe, pentru că dorim să ştiri;
creat o microfermă pe ca
privind lucrarea şi culti gricole care sînt foarte a- re gospodar cultivă cerea Şi-l produc cei ce consu adie
varea pământului, organi vansate, având de făcut a- le pe suprafeţe de până la mă pîine trăind şi mun re o gospodărim gospodă răspundem eu fapte cerin ştiri;
eloru
zaţiile de partid, consiliile rături de toamnă pe su un hectar. Aurel Popa şi cind în satele de deal şi reşte — 'ca să zic aşa. ţelor desprinse din recen tece
tele decrete ale Consiliului
populare, consiliul unic a- prafeţe cuprinse .între 20— Petru Popa, Bazar Moţa şi de munte, dovedind că e Directorul şcolii — prof. de Stat privind autoapro- 1 la
lor;
groindustrial Haţeg, spe 35 ha sînt C.A.P, .Silvaş, Florean Velescu — nu se vizionarea — precizează Coon
cuvintele.
cu
joacă
Haţeg şi Pui. De aseme
cialiştii din agricultură au nea, au realizat ogoare de mm este. Se gospodăresc gos- Aşa directorul scolii. Pern
luat măsuri pentru huna şoart
organizare şi desfăşurare toamnă pe mai mult de tul
tin <1
a muncii, pentru folosirea jumătate din suprafaţă Şcoala generală Dobra gazin
cu randament sporit a trac C.A.P. Rîu Alb. Sînpetru mele
18,00
toarelor la executarea o- şi Rîu Bărbat. Executarea podar este. 2,94 ha c supra — Am fixat terenul, morii
goarelor de toamnă intr-un arăturilor trebuie intensi faţa eultivabilă a lotului parte din materiale sînt 20,30
timp cit mai scurt şi în ficată la C.A.P. Sălaşu de şcolar care, prin hărnicia aduse, avem şi meşteri popii
bune condiţiuni, pe toate Sus. Şerel, Livadia. Nuc colectivului de aici, aduce care -să execute lucrarea. ştiri;
suprafeţele destinate cul şoara, Sălaşu de Jos şi anual frumoase venituri, Vrem — ne asigură pri indus
21,20
turilor de primăvară. în Sîntămăria-Orlea. Directo în această toamnă s-au re 22,00
toate unităţile, lucrările de rul S.M..A. Haţeg, fean Me- coltat 8 000 kg cartofi (la marul comunei, tovarăşa 5,00 P
arături se fac sub condu drea, a ţinpt să precizeze care se adaugă alte 8 000 Eugenia Lazăr — ca în turn.
cerea specialiştilor şi se că ogoarele de toamnă în kg, contravaloarea muncii acest an să realizăm o par
depun toate eforturile pen consiliul unic agroindus elevilor desfăşurată în .pe te din lucrări, pentru că BSP*
tru ca acestea să fie în trial Haţeg se vor realiza rioada ă septembrie — 7 nu sînt puţine: grajd pen
cheiate pînă la 15 noiem pînă la 10 noiembrie. octombrie la C.A.P. din lo tru cai, cocini pentru
brie. Este de subliniat şi fap calitate), 3 000 kg porumb, porci, coteţe pentru pă DE\
Lucrîndu-se în schim tul că aici, paralel cu a- ■4 000 kg sfeclă furajeră. sări, depozit de furaje, nării
buri prelungite — ne in răturile de toamnă, se ac 1 730 kg sfeclă de zahăr, magazie pentru unelte, şi lui (/
forma tovarăşul Iustin Va- ţionează la fertilizarea te mari cantităţi de nutreţ toate le vom face cu- f< ^ imn
.0;
siu, inginer şef al consi renului cu gunoi de grajd pentru hrana animalelor ţe proprii. (Sidei
liului unic agroindustrial şi îngrăşăminte chimice, din gospodăria anexă, 950 Forţe proprii înseamnă chis
— s-a reuşit ca pînă la 1 îndeosebi a suprafeţelor ■kg rădăcinoase, sute şi su la Dobra gospodari har purilo
PETR
noiembrie să se facă ogoa destinate culturilor de car te de kg de legume, din nici şi bună gospodărire. iui H*
re de toamnă pe aproape tofi şi legume. care au fost conservate Gospodarii se numesc Io trula
(7 No
1 000 ha din cele 1 885 ha pentru cămara iernii 100 nel Bujoran (fochist), Ion pulul
pe cai-e trebuie să se exe N. EAD1U kg fasole verde, 110 kg ro Muntean (muncitor de în Un i(
şii cu pătrunjel, 190 kg treţinere), Loti Butar (vi (Culţii
salală combinată, 640 kg zitiu), Doina Mircea. Au tea
VULC
(femei
de
Noaghi
rora
Timpul tergiversărilor Comunistul -Szucs Ştefan, castraveţi la borcan, 90 kg serviciu), .Ediţia Muntean. Em ma
fărul)
ardei iute, 300 1 bulion,
de la sculăria întreprinde 600 kg ceapă, 500 kg .go Aneta I-lerbai (bucătărese), SA :
(IVI unc
mobilizare susţinută pentru finalizarea lucrărilor! rii mecanice frezorii de nă tru umplut, 150 kg gogo- Eleonora Trif (administra Viu s
este
Qrăştie,
gonele, 170 kg ardei pen
BRAD
tor), care împreună cu ca
unul
din
dejde ai unităţii, cxecutînd şari. 80 kg ardei umplut drele didactice şi elevii (Steau
încă c
La Ţesătoria din Lupeni finalizate pînă la 30 de — Abia acum, în ceasul lucrări de bună calitate. cu varză roşie, 40 kg go şcolii au ridicat munca la tria) ;
numărul lucrărilor de fi cembrie şi nu vor împie al doisprezecelea v-aţi gîn- Foto: VIRGIL ONOIU gonele cu conopidă, 10 kg -dimensiunile reale ale ne cer (
nalizat este din ce în ce dica în nici un fel intra dit la ei ? Este o lucrare usturoi, 200 kg varză mu cesităţilor si eficientei ei. BAI:
(Casa
mai mic. Beneficiarul a rea în producţie a ţesăto- la care cu orice preţ se rată (la care se vor adău Bracor
trecut (mai demult) să exe riei — afirmă în continua cere accelerat ritmul ele ga alte 1 500 kg de la LUCIA L1C1U Zboar:
cute probele tehnologice la re şeful de şantier. lucru. Se apropie şi timpul ' o —e — — o — o — o — ® — — o — • — • — • — « CALAI
de eul
utilajele existente în hala — Totuşi, pînă atunci, rece. Altfel face şi betonul toarce
:
de producţie, data punerii tovarăşe inginer, benefi priză. Aici se impun con ---- ------— — " A ___ ______ — ' --— “ f ! LLTA:
în funcţiune a obiectivului ciarul are nevoie de cele centrate principalele forţe ilî S0STSFÎ
ra
fiind foarte apropiată. Con două uzine de climatizare, ale dumneavoastră, ale ES f e l pTUta 1
structorii, prin reprezen pentru executarea în bune constructorului. Nu trebuie = m
tantul lor, ing. Gheorghe condiţii (microclimat) a neglijate nici lucrările de
Băcanu — şeful Şantieru probelor la războaiele de la hala de produse brute, Sîmbătă 24 octombrie, Rezu
lui 7 Lupeni al T.C.I. Cra- tesut. care am înţeles că tot în oamenii muncii din ca cepţior
această perioadă se execu (Urmare din pag. 1) — Atît la uniune, cât şi drul cooperativei de 1981 :
Extr.
» gă, de ce nu s-a lucrat la produse de calitatea lor), analizează decadal modul rit ieşirea la pensie a GC, 42,
*» «o v tă. Cit a fost vara de lun în fiecare cooperativă se consum Ilia au sărbăto 38, 84,
te
pentru
Extr.
marochinărie
ea ?
Extr.
lor la export, cauzele u-
— Din cauza necunoaş şi ceramică. Pot spune că de îndeplinire a sarcini unor colegi cu vechi 25, 9,
state de ser lciu în coo
IN TERiAEN, ttONMMCE, Di terii unui traseu de con există o preocupare con nor restanţe, stabilindu-se perativă, cu contribuţie Extr.
ducte al I.G.C.L. Petroşani. stantă atît la nivelul u- px’ompt măsuri care să du mare în perfecţionarea 35, 32,
Extr.
iova —. ne-a dat asigurări — în uzina de climatiza Planurile şi proiectele n-au niunii, cit şi al fiecărei că la realizarea niveluri schimbului de mărfuri 24, 51.
că la 10 noiembrie a.c., u- re nr. 2, ventilatoarele şi corespuns. Trei luni am cooperative pentru lărgi lor planificate. O atenţie dintre oraş şi sat. Au Fond
nitatea va fi pregătită pen conductele aerotermiee sînt întârziat tot săpînd pămîn- rea gamei de produse o- deosebită se acordă asigu fost sărbătoriţi in acest 1 212 7G:
tru recepţie. într-adevăr, montate. Acum executăm tul pentru a da de ele (!). ferite la export, pentru e- rării din timp a materiilor cadru : Dragomir Cojan
ritmul de execuţie a lu tencuielile. Uzina va func Deci, pe acest şantier xecutarea acestora la un prime, materialelor şi for — de peste 23 de ani
crărilor de construcţii s-a ţiona foarte curînd. Ne este nevoie de o nîDÎlhiza- înalţ nivel calitativ-, htunişi ţei de muncă necesăi’e ex preşedinte al cooperati
intensificat. Utilajele sînt dăm cu toţii seama că a- re susţinută şi în conti în ăcest an, cooperaţia riîeş- portului. Âu fost Organiza
asigurate la strictul nece ceste uzine sînt vitale pen nuare pentru a lichida ră teşugărească a realizat 50 te, de asemenea, în fieca vei, Ion Lambertlis şî Timpi
sar. Mai puţin forţa de tru ţesătorie. mânerile în urmă şi de de noi modele de articole, re cooperativă eomparti- Victor Luca, de peste ziua d<
muncă. Lipsesc 10 dulgheri. — Şi de aceea, prima u- preocupare pentru comple toate competitive peste ho- mente C.T.C. care efectu 30 de ani în cooperati Vremea
Pe la T.Q.I. Craiova ş-au zină arată qum araţii ? Şţnţ tarea efectivelor dg muncă ţare. Cele mai hune rea ează un control riguros, pe vă, Ovidiu Blaj, Ion moaşă,
noros.
primit asigurări că vor -H ridicate doar eîteva ziduri ce lîpseşc, în Jh&l, pălitrii lizări în acest domeniu le faze de fabricaţie. Colec cădea i
detaşaţi 7 dulgheri. Ei sînt şi nici o instalaţie nu este Ţesătoria de mătase Lu au colectivele d'e ia coope tivele noastre d'e proiec- Barbu, Elena Cisma'ş, sufla î
vest. T
aşteptaţi pentru a demara executată. Nici hiăca'r aco pani s-a prevăzut nu nu rativele „Progresul" Deva, tăr'e-cfeaţîe acţionează in Dorina Cărmăzan şi Ma- va fi <
lucrările la uzina de cli perişul, Plbuă peste venti mai un program de pune- „I-Iaţegana“ Haţeg şi „Drum ria Kiş. In semij de 18 arşic
matizare nr. 1, care sînt latoare. Ce lucrări solicită be îh îuhcţihn'e. ci şi un nou“ Hunedoara. tens pentru diversificarea între 2
rămase în urmă. în seria acest obiectiv ? plan de producţie. Planul — Cum se acţionează producţiei, pentru realiza «cin§tiis» pentru m'Utte'a ta La locp
ra
lucrărilor care nu se în — în p'rimUl rînd turbări de producţie este lege pentru realizarea ritmică a rea uffor noi pfoBuja lor. foştii colegi ie-ău să, cu
scriu îh graficul de exe de betoane. O 'execuţie pentru toată lumea şi ca sarcinilor la export, pen făcut cadouri, le-au Urat va şti
cuţie se află şi hala de pretenţioasă. Fără dulgheri atare, rtit 'se mai admite tru îmbogăţirea gamei de nite să spăreaâcă presti sănătate şi Viaţă înde tempor?
(Meteor
materii brute. bUni tiu putetti face nici nici un fel de tergiversare. produse meşteşugăreşti Ofe giul meşteşugarilor huhC- lungată. Ludovic
— Aceste lucrări vor fi ufi pas. DORIN CORPADE rite pieţelor externe ? d'oreni p'est'e hotare.
