Page 62 - Drumul_socialismului_1981_11

"?aq. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

iTai

9,00 Teleşc*
11,00 „Vîntu
episod i
11.50 Lftttrea
lui „M
Service“ în serviciul minerilor Orice lucru perfect 12.25 Forum
Sie
99 12.50 Telex
Perseverenţă 16,00 Telex
Secţia „service“ din cadrul fan, Constantin Oprişor, Var­ lizat prin propria noastră ca­ mai poate îi perfecţionat 16,05 Report
I.R.I.LLM. Petroşani funcţio­ ga Andraş, Ionel Ţigănuş, pacitate de gindire tehnică, a- Atelierul de maşini elec­ Insulei
nează cu doua brigăzi de e- Liviu Uscatu“. poi le remontăm pe staţille- Dacă furna/iştii secţiei a raţiei de căptuşit jgheabul de trice al I.R.E. Deva s-a 17.25 Viaţa
lectromecanici, una de elec­ Despre „pramişti“ am reţi­ mamă din abatajele miniere. ll-a furnale din C.S. Hune­ fontă). mutat doar de două luni 18,35 Desene
tricieni pentru PRAM şi una nut că se ocupă de asigu­ Este una din bunele noastre doara au economisit de la De la ce s-a pornit.? O re­ in casă nouă — in cadrul 19,00 Tclcjuj
ce specialişti in telegrizume- rarea — prin verificările şi experienţe de pină acum“. începutul anului şi pină acum ţetă mai veche de preparare modernei baze de pro­ 19,30 Actual
trie, avind ca sarcină revi­ intervenţiile făcute — a bunei „Iar alta, pe care vrem s-o atita cocs cu care s-ar pu­ a masei de astupat nu mai ducţie industrială — unde 19,45 Docum
lui al
zuirea şi repararea instalaţii­ funcţionări a celulelor de ¡nal­ concretizăm curind, tot prin tea produce suplimentar corespundea noilor condiţii avem condiţii deosebite gram
lor hidraulice ale complexe­ tă tensiune din subteran şi forţe proprii, este realizarea 20 000 tone fontă, au făcut-o de la furnale. Masa umedă de desfăşurare a activită­ Român
lor mecanizate şi ale insta­ de la suprafaţa întreprinderi­ unui banc de încărcat bate­ cu bună ştiinţă, pentru că a- de astupat nu a putut fi atit ţii, Sarcina principală a 20,15 Ora ti
laţiilor telegrizumetrice. Sco­ lor miniere, in timp ce tele- riile de codificatoare, incit cest material combustibil de­ de compactă incit utilizarea colectivului nostru o con­ 20,55 Origim
pul este evident: buna func­ grizumetriştii au misiunea de staţiile telegrizumetrice să vine de la un an la altul el să prezinte o siguranţă stituie repararea transfor­ sodul
ţionare şi prelungirea dura­ mare importanţă şi răspun- poată funcţiona tot timpul in tot mai scump, că se impor­ sporită in funcţionarea fur­ matoarelor de forţă, a mo­ 21,45 Din c
şurile
tei de exploatare a utilajelor plin, cu toate cele 40 de tă şi că, din această cauză, nalelor. Orificiile perforau. toarelor electrice şi altor 22,10 TelCjU:
miniere, asigurarea securităţii puncte de captare cite au în creşte efortul valutar al ţării. Căptuşeala pe jgheaburi tre­ aparataje din instalaţiile
muncii oamenilor, realizarea dotare“ — ţine să adauge Ca urmare, preocupările pen­ buia schimbată la două, trei întreprinderii, dar efec­
unor producţii sporite de căr­ I.R.i.U.M. Petroşani tehnicianul Konyar Tiberiu. tru găsirea unor soluţii op­ zile. Tributul de energie u- tuăm asemenea lucrări şl s H P .
bune cocsificabil şi energe­ Am mai reţinut din activi­ time, care să contribuie la mană cerut de dezbaterea şi pentru unele întreprinderi
tic de care ţara are mare ne­ tatea laborioasă a acestui sporirea eficienţei muncii lor, apoi baterea rinelor era foar­ BUCURE*
voie. dere de a întreţine şi repara tinăr colectiv de muncă al s-au concretizat in perfecţio­ te mare. Pentru a pune sta­ d io program
staţiile telegrizumetrice şi a-
Am căutat să aflăm cum I.R.I.U.M. Petroşani că se narea tehnologiei de Inten- vilă acestor neajunsuri, co- 1. R. E. Deva Radiojurnal
vine secţia „service“ a nexele acestora din dotarea străduieşte şi reuşeşte să asi­ presei; 8,10
diilor; 9,00
I.R.I.U.M.P. in sprijinul mine­ minelor, veghind — in acest mileze o serie de piese de 9.05 Râs pui
rilor Văii Jiului. „Electrome­ fel — indirect la securitatea schimb pentru unele anexe £. S. H. — Secţia a i!-a furnale din judeţ. De asemenea, rilor; 10,00
muncii şi vieţii oamenilor ca­
10.05 Tribu:
canicii, ne spune maistrul Ni- ale staţiilor telegrizumetrice, executăm o serie de lu­ Tineri aut
colae Sabo, execută repara­ re lucrează în subteran. „E- cum sint codificatoare, trans­ sificare a procesului din fur­ lectivul de tehnologi din sec­ crări şi pe teren — la a- uşoară; l
de
ţii la complexele mecanizate, chipele noastre verifică pe­ formatoare, condensatoare, re- nale, cu ajutorul oxigenului, ţie, în frunte cu şeful secţiei, gregatele electrice amin­ artistice de
Buletin
afară şi in subteran, inter­ riodic staţiile telegrizumetrice ducind in bună măsură impor­ imbunătăţlndu-se regimul ter­ Inginerul Petru Opriş, după tite — in scopul diminuă­ tru pacea
venţii la combinele de înain­ din subteran, intervin opera­ tul de asemenea piese şi a- mic din furnale prin mărirea o serie de 'încercări, a a- rii volumului de manoperă cîntece; li
tare şi de abataj, precum şi tiv oriunde şi oricînd situaţia sigurind înlocuirea lor opera­ gurilor de vint. Deşi ceea ce juns la o nouă reţetă şi la o şi a timpului de lucru. ră radio-tv
la stilpii „ S V J P r i n dăruirea o cere, pentru înlăturarea u- tivă la staţii, in subteran. O s-a obţinut pină acum este soluţie optimă: masa anhi- Activitatea noastră, deşi de ştiri; j
nostru;
nor deranjamente, incit toate
rul
in muncă a oamenilor, prin dovadă a hărniciei, dăruirii şi demn de luat in seamă, fur- dră de astupat. s-a desfăşurat in alte con­ tehnico-şliii
colaborarea şi consultarea captoarele staţiilor să func­ creativităţii tehnice proprii a naliştii nu se opresc aici. Ei Cuvintul optim are in a- diţii, are deja o burtă fit?-'' tccc pţ<>nic
permanentă cu minerii, prin ţioneze ireproşabil, să averti­ telegrizumetriştilor de la ştiu că orice lucru conside­ cest context mai multe va­ diţie. Colectivul a acumu­ 1 la 3; 15
20; 16,00 11
adaptarea rapidă la exigenţe­ zeze corect eventualele depă­ I.R.I.U.M. Petroşani o consti­ rat perfect, mai poate fi per­ lenţe. in primul rind, cu noua lat in timp o experienţă Tehnică ş
le sporite ale tehnicii moder­ şiri ale concentraţiei de gaz tuie aprecierea scrisă, lăsată fecţionat. Cunoştinţele teore­ pastă au crescut durabilitatea bogată. Oamenii au per­ agricultură
ne şi la cerinţele tot mai metan in orice zonă subte­ la conducerea întreprinderii de tice şi practice le-au demon­ căptuşelii de pe jgheaburi la severat in profesie, s-au populare; l
dicului;
mari ale producţiei de căr­ rană a întreprinderii miniere“ un grup de specialişti fran­ strat in permanenţă acest lu­ o săptămină şi siguranţa in perfecţionat, incit azi reu­ ştiri; 17,03
bune am reuşit să ne per­ — ne spune subinginerul cezi in domeniu, care s-au cru, iar efectele aplicării so­ exploatare. In al doilea rind, şim să rezolvăm unele lu­ ne; 17,25
fecţionăm activitatea, să reali­ Gheorghe Chelaru, şeful ate­ aflat de curind intr-un schimb luţiilor sint dintre cele mai se valorifică o serie de ma­ crări de anvergură, com­ cint, pairi
gram
muz
zăm lucrări bune şi in timp lierului de telegrlzumetrie. „A- de experienţă la întreprinde­ bune. Vorbind in continuare teriale existente in combinat plicate, dar — vreau să serii; 18,11
nexele defecte ale staţiilor le rea din Petroşani, cu care co­ despre perfecţionări nu pu­ (cocs mărunt, gudron, smoa­ precizez — nu in detri­ mare şi pt
util, fiindu-le de un real spri­ laborează fructuos. mentul calităţii. De cu­ strălucită i
jin minerilor. Am consolidat aducem in laborator — con­ lată dar, că formaţia „ser­ tem să nu ne oprim asupra lă) fără să se mai aglome­ rind, priceperea şi dărui­ răşului Ni
Românie
a
două formaţii puternice de tinuă ideea maistrul Csontos vice“ de la I.R.I.U.M. Petro­ unei îmbunătăţiri a mersului reze serviciul aprovizionare rea in muncă, dorinţa me­ Ateneu. Ci
cu comenzi pentru unele ma­
lăcătuşi din rindul cărora se Ernest — le reparăm, le ve­ şani vine efectiv in serviciul furnalelor, prin utilizarea li­ teriale din afara combinatu­ seriaşilor noştri de a se 20,30 Ceru
remarcă, prin pricepere, hăr­ rificăm la un banc de probe minerilor Văii Jiului, uşurin- ne/ mase anhidre de astupat lui, solicitate de reţeta ante­ autodepăşi au fost proba­ program ir
nicie şi conştiinciozitate in multifuncţional, care realizea­ du-le munca, făcindu-o mai orificiul de evacuare a fon­ rioară. In al treilea rind, noua te la citeva lucrări impor­ ccse ale
Bulei
21,00
muncă, Gergely loan, Şandor ză toate funcţiile staţiei te­ spornică, asigurindu-le secu­ tei şi de căptuşit jgheaburile tehnologie a impus şi un flux tante, in premieră pentru Muzică fo!
Gheorghe, loan Starna, Gheor- legrizumetrice din subteran şi ritatea in subteran. de fontă şi zgură (care per­ adecvat pentru pregătirea şi noi. Mă refer la schim­ muzicale;
oră;
23,00-
barea conexiunilor la un
ghe Ciocan, Szabaszloi Şte­ pe care l-am conceput şi rea­ DUMITRU GHEONEA mite şi o mecanizare a ope- prepararea masei anhidre, muzical m
vreind posibilitatea produce­ transformator de 6,3 MV A
rii centralizate a necesarului in staţia de 35 kV de la
de masă de astupat pentru Gheţari şi la altul de 4 ICJIN
toate furnalele Hunedoarei. MV A de la Crăciuneasa
La un moment dat s-a crezut — lucrări de bună calita­
DEVA:
că la acest produs, aşa cum te, executate in termen tria); Trid
este preparat, nu mai trebuie scurt. de (Arta)
să i se aducă nici o îmbu­ Vorbeam despre oame­ Poliţist sai
Du
nătăţire. nii noştri. Sint harnici şi căra); Jan
tul);
Furnaliştii susţin că per­ pricepuţi, unii — fruntaşi tereştrii (
fectul este... imperfect. Ca de ani de zile in produc­ — seriile
PETi
să fie intr-adevăr aşa cum ţie. Ar putea fi eviden­ rul); clar
mid,
¡1 văd ei, au in vedere mon­ ţiaţi pentru vrednicia , rea); Am
tarea in fluxul de producţie conştiinciozitatea lor in bric); Ian
şi a unui concasor pentru muncă şeful de echipă Ion cui (Rcpu
Un şerif e
măcinarea cocsului in vede­ Morar, electricienii Nico- tural) ; V
rea creşterii omogenităţii ma­ lae Albăstroiu, loan ¡urcă, din Carp;
sei refractare şi, de aici, a Vionela Badiu şi alţii, cu Alarmei ii
durabilităţii căptuşelii. în cu­ care colectivul nostru se rcsc) ; LO
novra
(Mi
rind vom fi in măsură să mindreste. împuşcătu
consemnăm şi această izbin- ALEXANDRU GALGOŢI creta (Mi
I.M. Barza : In imagine,brigăzile conduse de minerii Teodor Fcier şi Florian Stăncanu — sectorul Valea Morii, dă a furnalistilor. şeful atelierului NOASA:
(Muncitori
care lună de lună işi depăşesc in mod constant sarcinile de plan in medie cu 30—40 la sută. DORIN CORPADE maşini electrice Circuit în
BRAD :
(Steaua r<
ZA:
Pierd
Peste 8 tone de porumb boabe la hectar nerul); O
man — se
Asimilări Bietul Ioa
I.P.I.C.C.F, Deva
(Flacăra);
In ultimii ani cooperativa kg boabe la hectar, astfel zei, Vasile Bota, Vasile Ursu am asigurat cite 72 000 boa­ Shabana
(Casa de
Perseverind pe linia în­ agricolă din Pricaz a inregis- fiind puse in evidenţă însem­ şi Nicolae Mihăilă dovedesc be la hectar, rezultind o den­ Cactus
noirii şi diversificării con­ locomotivele „Diesel", piese trat recolte medii de peste natele posibilităţi existente o răspundere deosebită faţă sitate de peste 57 000 plante BRAZI: E
tinue a producţiei materia­ pentru unele aparate cas­ 5 000 kg porumb boabe la pentru creşterea în continua­ de calitatea lucrărilor efec­ recoltabile la unitatea de su­ CÂLAN : ((
Jupiter
le, a adaptării din mers la nice şi bunuri de consum. hectar, ceea ce oglindeşte re a producţiei de cereale. tuate, incepind de la arături prafaţă. Făcind erbicidarea Amatorul
serii mici de fabricaţie, so­ In această perioadă avem preocuparea susţinută a me­ Fireşte, se pune întrebarea: şi pină la stringerea recoltei. totală a culturii, terenul a RIA: In
(Mureşul) .
licitate de beneficiari, co­ un plan comun de colabo­ canizatorilor şi cooperatorilor care sint factorii cu influenţă Aceste cerinţe au stat in a- fost menţinut permanent in revelion (
lectivul atelierului de ma­ rare cu I.M. Cugir, in vede­ de a-şi aduce o contribuţie decisivă asupra producţiei ? tenţie şi la pregătirea baze­ stare curată de buruieni, in- LARI: Po<
se plastice din cadrul rea asimilării majorităţii re­ cit mai însemnată la transpu­ Deşi nu se poate face o lor recoltei din anul viitor. tervenindu-se doar cind a citorcse).
I.P.I.C.C.F. Deva obţine con­ perelor pentru maşina de nerea in viaţă a obiectivului
stant rezultate bune in mun­ spălat cu program, care va central stabilit de Congresul fost nevoie cu praşile me­
că. In acest sens depunem intra in fabricaţie in cursul al Xll-lea al partidului in do­ C. A. P. Pricaz canice. Dintre hibrizii folosiţi, SSbnccíííVlí. I
eforturi stăruitoare pentru anului viitor. In acest mod meniul agriculturii, respectiv cea mai bună comportare a
asimilarea unor noi piese şi se va reduce în mare par­ sporirea producţiei de cerea­ avut-o HT 180, pe care-l vom Rezultat«
repere din mase plastice, te importul acestor piese, clasificare strictă, am con­ In ceea ce priveşte ferti­ menţine şi extinde in cultu­ noiembrie
Extr. I :
care să le înlocuiască pe intr-o perioadă cind între­ le. Pe baza experienţei do- statat că un rol deosebit in lizarea s-au aplicat in medie ră in primăvara viitoare. Con­ 33, 6.
cele tradiţionale — din me­ gul popor depune strădanii bindite, in acest an s-a apli­ Extr. a
tal — mai grele, măi scum­ susţinute pentru dezvoltarea cat o tehnologie care a asi­ balanţa recoltei l-au avut: cite 500 kg îngrăşăminte com­ sider că aplicarea acordului 39, 18, 20.
Fond de
pe, cu funcţionalitate scă­ economiei naţionale, în con­ gurat depăşirea cu peste 800 modul de pregătire a terenu­ plexe la hectar, care au fost global, cu mecanizatorii şi lei.
zută şi volum ridicat de diţiile reducerii cheltuielilor, kg boabe la hectar a produc­ lui, fertilizarea, asigurarea u- incorporate sub arătură, iar cooperatorii, pe tarla, şi nu
manoperă la montaj. Astfel, diminuării eforturilor valuta­ ţiei medii planificate, ceea ce nei densităţi corespunzătoare odată cu semănatul s-au mai individual cum s-a procedat
am reuşit in ultima vreme, re ale statului, îmbunătăţirii pină acum, este o măsură ca­ î f R
printr-o strinsă colaborare continue a parametrilor teh- a permis unităţii să-şi ono­ de plante la unitatea de su­ administrat cite 150 kg azotat re va stimula participarea la
reze in condiţii ireproşabile
cu unii beneficiari ai pro­ nico-calitativi ai produselor. prafaţă şi întreţinerea cul­ de amoniu la hectar. Am fl
duselor noastre, să asimi­ Vom sprijini şi noi, cu toa­ sarcinile de livrare a cerea­ turii. dorit să procedăm la fel şi muncă, efectuarea unor lu­
lăm şl să Introducem in tă puterea de acţiune şi ca­ lelor la fondul centralizat al La pregătirea terenului s-a in această toamnă, dar nu crări de calitate şi in perioa­
statului.
producţia de serie a atelie­ pacitatea creatoare a colec­ avut in vedere ca arăturile de ni s-au asigurat la timp in- dele optime, ceea ce va In­
rului o serie de repere din tivului. acest efort naţional, Referitor la nivelul recol­ fluenţa favorabil şl soarta re­
mase plastţce solicitate în patriotic. tei, se poate consemna că toamnă să fie efectuate pe grăşămlntele chimice nece­ coltei.
sare.
construcţia unor maşlni- DUMITRU JURCĂ producţia medie obţinută de întreaga suprafaţă, respectind
unelte, echipamente pentru şeful ate'îe-uhn pe o suprafaţă de 44 de hec­ normele de calitate stabilite. Cunoscind că densitatea VIOREL BALOTA
vagoanele de cah ferată s> — p'^stice tare — In tarlalele Şes şl Mecanizatorii Dumitru Oră- hotărăşte in mare măsură Inginer şef
Halinga — a depăşit 8 000 şari, Ştefan Creţu, Petru Me- soarta ■ recoltei, la semănat la C.A.P. Pricaz