Page 66 - Drumul_socialismului_1981_11

Pag, 2 DRUMUL SOCIALISMULUI N

rĂRTIPUL - CEĂUŞE8C0 - PACE!
Grija pentru calitatea producţiei —
IŢEI
Oţel pentru producţia de pace,
sarcină de răspundere a întregului colectiv
pentru dezvoltare şi colaborare 16.00 Telex
Hi,05 Teleşc
T {Urmare din pag. 1) ani în municipiul Hune­ Ca în orice unitate rela­ cat vizibil responsabilitatea doreşte să demonstreze că Prima plenară care a avut 10,30 Emisii
doara sîntem hotărîţi să ne tiv nouă, şi la Fabrica de faţă de calitate. Crearea la poate mai mult în direc­ • loc a analizat tocmai pro­ germ a
Luînd cuvântul in cadrul aducem, alături de între­ bere de la Haţeg proble­ nivelul întreprinderii a u- ţia calităţii producţiei. blemele calităţii. Atunci 18.25 Trage:
18,35 La vi
mitingului de pace, tovară­ gul nostru popor, contribu­ mele de rezolvat în legă­ nui comitet de partid, cu Gheorglie Albeanu, se­ s-au formulat o serie de 18,50 1001 c
şul Pogea Brîncoveanu, ţia la promovarea ideilor tură cu calitatea producţiei patru organizaţii de bază, cretar adjunct cu proble­ cerinţe concrete, dar s-au 19.00 Telejl)
prim secretar al Comitetu- nobile cuprinse în Apelul n-au fost puţine. Rezolvă­ a făcut ca forţa politică a me organizatorice: Ceea ce dat şi soluţii. De pildă, 19.25 Aciua
llui municipal de partid a F.D.U.S., înţelegînd că ast­ rile care s-au dat au fost colectivului să fie mai bine trebuie să mai punem la maistrul Ioan Meseruş de 19.10 Practi
dat o înaltă apreciere ini­ fel apărăm dreptul sacru nu o dată rezolvări „cu distribuită pe toate com­ punct, în funcţie de noua la fermentaţie, membru în reşte
ţiativei de pace a Româ­ al fiecărui „om al muncii bătaie scurtă“, iar proble­ partimentele procesului teh­ organizare a muncii de comitet, a făcut propuneri 19,15 Mcmo
niei, exprimată în Apelul la viaţă, liniştea căminelor mele reveneau cu aceeaşi nologic. De asemenea, to­ partid, este creşterea ca­ pentru etanşeizarea mai 20.10 Film
tă-mc;
F.D.U.S. la pace şi dezar­ noastre, munca constructi­ acuitate şi frecvenţă. bună a instalaţiilor, ca şi „mine“
mare, iniţiat de tovarăşul vă pe care o desfăşurăm Unele modificări struc­ pentru impregnarea cu bio­ ră. C
Nicolae Ceauşescu. „Adre- pentru progresul patriei turale operate cu răspun­ Integrare, exigenţă, răspundere xid de carbon. Problema co-ital
sîndu-se tuturor popoarelor socialiste“ — spunea el. La dere şi chibzuinţă de către în conducerea activităţii economice etanşeizării a fost în cea 21.10 Luptăi
lumii, opiniei publice mon­ tribună au urcat şi pensio­ Comitetul orăşenesc de lumii
suri
diale, Apelul, ea şi noile narul Tiberiu Spînu, pre­ partid în organizaţia de la de către organizaţiile de partid mai mare parte rezolvată. 21,50 Penlri
iniţiative de pace ale pre­ şedintele comisiei munici­ fabrică n-au întîrziat să-şi Noi, la nivelul comitetului pace -
şedintelui României, chea­ pale de Cruce roşie, şi arate efectele pozitive. Re­ de partid, precum şi în ca­ lucită
mă la acţiune pentru asi­ maistrul minier Octavian cent, pe această temă am varăşii din conducerea fa­ drelor de care avem ne­ drul consiliului oamenilor „t o vară
Ceauşi
gurarea înfăptuirii unuia Todea, elevul Alexandru întreprins o anchetă, care bricii au fost repartizaţi voie. Paralel cu aceasta, muncii urmărim cu stric­ niei s<
dintre drepturile funda­ Mărgoi, pioniera Mihaela a avut ca întrebare : în ce în toate cele patru organi­ trebuie să facem să creas­ teţe înfăptuirea tuturor mă­ 22.10 Telcju
mentale ale omenirii — Ilruban, muncitoarea Ma­ măsură organizaţia de zaţii de bază. Problema ca­ că poţenţialul- organizaţiei, surilor propuse în acea
dreptul la pace“ — a spus rin Dragotă de la între­ partid din fabrică îşi asu­ lităţii producţiei a fost pu­ atît numeric cît şi calita­ plenară. Am luat şi măsuri
vorbitorul. prinderea de tricotaje ca si mă răspunderea într-o pro­ să astfel în centrul aten­ tiv. Rezerve avem, în spe­ de mai bună eşalonare a
La tribună au urcat apoi colega ei Clara Dumitru de blemă atît de controversa­ ţiei, constituind acum o cial în rîndul femeilor. în diferitelor etape de fabri­ £2&ft*s<£32S
muncitori şi maiştri side- la Fabrica de încălţăminte, tă cum a fost calitatea cauză a întregului colectiv felul acesta, crescînd nu­
rurgisti, constructori, repre­ medicul Alexandru Mari- producţiei întreprinderii încă de la recepţia mate­ meric şi calitativ, va creş­ caţie. Calitatea producţiei bucure:
Radiojurna
zentanţi ai minerilor din neseu ca şi lucrătoarea co­ haţegane ? riei prime. Aş mai adău­ te corespunzător şi influen­ devine astfel tot mai mult dioprogram
Poiana Ruscăi, profesori şi mercială Maria Jurăseu, cu Ing. Teodor Pătescu — ga că în ultimul timp şi ţa pe care o exercită or­ o problemă de răspundere presei; 8,l(
medici, elevi, lucrătoare toţii pronunţîndu-se hotarît secretar adjunct cu pro­ comisiile pentru calitate au ganizaţiile de partid, co­ comunistă pentru toţi mem­ diilor; 9,00
din industria de bunuri de în favoarea păcii şi dez­ bleme economice, directo­ intrat mai bine în atribu­ muniştii, în problema cali­ brii de partid din fabrică, 9.05 Răspu;
rilor; 10,00
consum a oraşului. „Faptul armării. rul întreprinderii: în orga­ ţii, zilnic organizează con­ tăţii. pentru toţi oamenii muncii 10.05 Atlas
că pe lingă rachetele deja într-o atmosferă de de­ nizaţia de partid din fabri­ troale în secţii, dau rezol­ Ion Bordeanu, secretarul şi sperăm că rezultatele nu Ştiinţa şi
Instalate în Europa se pre­ plină responsabilitate, par­ că s-au manifestat o vre­ vări pe loc la problemele comitetului de partid: vor întîrzia. pul Maţi a
steagul
luj
conizează să se amplaseze ticipanţii la mitingul pen­ me o serie de. lipsuri or­ ce se ridică. în general se Ne-am constituit comitetul — cîntece;
alte rachete şi arme cu tru pace şi dezarmare au gan izatorice care au mar- simte că întregul colectiv de partid în luna august. ION CIOCLEI mi eră radi
neutroni, justifică îngrijo­ adoptat o moţiune In care letif?. de ş
rarea noastră, dorinţa fier­ se cere respectarea drep­ rea Româi
1 la 3> 15,
binte de a ne apăra cu tului sacru al tuturor po­ 16.00 Radio
toate mijloacele liniştea şi poarelor la viaţă, la pace Cum este pregătită ordonate
no
pacea atît de dorite de noi şi progres, în care se spune Baladă —
pămint
toţi" — spunea în cuvîntul între altele : Ne declarăm autobaza Hunedoara 16,55 Sfatul
său maistrul laminator, Io- împotriva sporirii cheltuie­ Buletin de
sif Alic, iar iurnalistul An­ lilor pentru înarmare, spu­ (Urmare din pag. 1) vertisment şla
Revista
ton Filipescu dedlara : „Co­ nem un NU hotărît ampla­ termezzo r
lectivul de oameni ai mun­ sării de noi rachete cu ra­ unele repere pentru insta­ rele serii;
cii unde îmi desfăşor acti­ ză medie de acţiune în Eu­ laţiile electrice şi de frînă armare şi
şi
strălucit
vitatea sînt hotărîţl să-şi ropa şi producerii bombei din lamilia motoarelor „Ro­ varăşului N
unească forţele cu ale în­ cu neutroni. Dorind pacea, man". a Românie
tregului popor, să nu pre­ sprijinim cu toate forţele Deci, pentru desfăşurarea Moment f<
cupeţească nici un efort politica partidului nostru unei activităţi bune şi pe reşan; 20,1
20.
nomică;
pentru a răspunde vibran­ de a se pune capăt folosi­ timpul iernii, pentru utili­ re; 22,00 <
telor îndemnuri ale Apelu­ rii forţei şi ameninţării cu zarea întregului parc la 23.00 Biju
lui F.D.U.S., militînd cu forţa, de a impune înceta­ capacitatea nominală este 23,30—3,00
cal noctun
toată energia pentru pace rea oricărei demonstraţii necesar să se îmbunătă­
şi colaborare între toate de forţă, a oricăror acte ţească sistemul de apro­
naţiunile“. ce pot genera tensiune şi vizionare, iar factorii co­
în numele constructorilor neîncredere între state ast­ ordonatori din acest com­ I«IN
ESW-dSSES
Hunedoarei noi a vorbit fel ca toate problemele li­ partiment din cadrul I.T.A.
Eroul Muncii Socialis­ tigioase să fie soluţionate Hunedoara-Deva să se pre­
3
DEVA:
te, Constantin Dlaconescu : numai pe cale paşnică, ocupe de procurarea piese­ tria); Trid.
„Noi, cei ce trăim, muncim prin tratative. lor de schimb deficitare, a de (Arta);
şi construim de peste 30 de TH. MĂRCUŞ anvelopelor. Poliţist sau
a — • — o — o — ® — © — o căra); Du
tul); Jan<
tereştrii (i
Fiecare palma de pămfnf si rotească, toţi cetăţenii să contribuie la autoagrovizionare auto Brad. Mecanicii din — seriile
de
reparaţii
Atelierele
rul);
PET1
echipa condusă de Simion mid, dar
rea); Am
Toma asamblează un agre­ U 4 i).; Ian
Comuna are încă importante Micişi dejun mai bine organizat, gat destinat autovehicule­ cui (Repu
Un şerif e
lor de mare capacitate.
tural);
Pe
rezerve ne valorificate mai diversificat căsătorită (Luce
VULCAN:
păţi
Strada Ha
în asigurarea autocon- vaci şi 39 juninci —, 269 Dî.nd curs invitaţiei pe listă de meniu, cu gustări melor şi zarzavaturilor în PETRILA: st
poliţia
ducerii si autoaprovizionă- porci, 460 oi şi capre), dar care o face I.C.S.A.P. Deva calde şi reci, cu preparate pregătirea meniurilor, di­ Schimb resc) ; A
rii teritoriale a fiecărei lo­ contribuţia locuitorilor la consumatorilor de a vizita de sezon. „Aici se mănîn- versificarea lor. De aseme­ sau mort
calităţi sînt implicaţi deo­ fondul de stat nu este pe unităţile sale care „ser­ că bine şi ieftin — spun nea, credem că ar fi bine de experienţă RICANI: (Ri I
cordia
potrivă atît consiliul popu­ măsura posibilităţilor. S-au vesc prompt micul dejun consumatorii. Şi nu numai ca şi în alte unităţi de a- Aii Baba
lar cît şi fiecare cetăţean livrat doar 8 000 1 lapte. într-un bogat sortiment“, dimineaţa, ci în tot cursul limentaţie publică să se — seriile
în parte. Avem sate în ca­ I.a contractări de animale am întreprins zilele trecu­ zilei“. servească dimineaţa ceaiuri în organizarea Consiliu­ şic) ; OR
man — se
re cetăţenii îşi asigură din stau însă bine. Au înche­ te, în primele ore ale dimi­ calde şi gustări. De exem­ lui judeţean al sindicate­ Bietul Ioai
producţie proprie necesa­ iat contracte pentru 65 tău- neţii, un raid prin aceste plu. la bufetul din piaţă, lor, la Hunedoara are loc (Flacăra);
li
rul de consum la carne, raşi, 32 bovine adulte şi 50 unităţi. Redăm, pe scurt, Prin unităţi la 6,30 dimineaţa, se ser­ azi un amplu schimb de Mijlocaş cui
de
sa
lapte şi ouă şi, totodată, de porci. în comparaţie cu cîteva constatări: vesc doar... mîncăruri gă­ Porţile dii
contribuie la fondul de stat cetăţenii din celelalte sate La cafe-barul „Bulevard“ de alimentaţie tite. Oare aici nu s-ar pu­ experienţă avînd ca temă BRAZI: S
eu însemnate cantităţi de ale comunei Geoagiu — se oferă ca mic dejun : publică din Deva tea bea un ceai fierbin­ „Forme şi metode de mun­ nului ; CJ
iarnă
(Ci
produse agroalimentare. Renghet. Bozeş şi Băcîia ouă, brînză şi salam — te 7 Sau la „Gospodina" că folosite de birourile gru­ Amatorul
Aceasta, ca urmare a fap­ — cei din satele Aurel toate cu măsline , ceai, (unitatea din centru), unde pelor sindicale în îndepli­ MERIA: A
tului că folosesc şi culti­ Vlaicu şi Cigmău au puţi­ lapte sau cafea neagră. Co­ Cu prilejul raidului am dacă ceri un ceai eşti pri­ nirea sarcinilor ce Ie re­ riile I-II
Stop
vă fiecare palmă de pă- ne vaci şi livrează puţin fetăria „Violeta“ din str. constatat că în unităţile vit cu mirare. na) ; cadi\
G
mînt, cresc animale şi pă­ Lenin serveşte ceai, brînză de alimentaţie publică e- Supunem atenţiei organi­ vin din documentele Con­ scripUnn
sări. Locuitorii din satul lapte la contract. Faptul că topită, unt cu dulceaţă, o- xistă preocupare pentru zatorilor acestei activităţi gresului U.G.S.R.“. Parti­
Bozeş, sat care are 105 la nivel de comună efec­ chiuri cu măsline. La co­ servirea în condiţii optime propunerile de faţă, cu cipă preşedinţi şf secretari
gospodării — deţin 191 vaci tivele planificate pe 10 luni fetăria „Dacia“ se solicita­ a micului dejun. în acelaşi convingerea că vor fi stu­ ai consiliilor sindicale te­ .Vm
şi junlnci, 134 porci, iar au fost realizate, se dato­ seră pînă la ora 10 „vreo timp,se poate spune că diate şi rezolvate, astfel ca
cei din Băcîia — la un nu­ rează gospodarilor din sa­ şase omlete“, dar în me­ este necesară îmbunătăţi­ micul dejun să l'ie peste ritoriale, preşedinţi ai co­ Timpul
măr de 25 gospodării — tele care cresc un număr niu mai erau prevăzute o- tot privit ca o problemă mitetelor sindicatelor şi or­ ziua de 2<
au 66 taurine şi 23 de mai mare de animale. A- chiuri, unt şi ceai. Cofetă­ rea gamei de sortimente, serioasă. ganizatori de grupe sindi­ Vremea s<
Cerul va 1
porci. Primii au livrat la oeastă situaţie o vom re­ ria „Astoria". de la muta­ folosirea mai largă a legu­ DOINA COJOCARU cale din mai multe unităţi Izolat vor
industria laptelui, în zece glementa şi. pe baza pro­ rea în alt local (tot în ca­ economice ale judeţului. ţii slabe
ploaie.
luni, 30 000 1 lapte, iar cei gramului propriu de dez­ drul complexului), nu mai Imporlosit peratrsj peratura Vii i
din Băcîia 23 000 1 lapte. voltare a zootehniei vom serveşte micul dejun. La Acţiunea cuprinde o vi­ prinsă int
La Cigmău însă, la un nu­ lua măsuri ca fiecare gos­ restaurantul „Izvorul vese­ lucratorii ogoarelor zită la oţelării, laminorul grade, iar
măr de 79 gospodării, exis­ podărie care are posibili­ liei“ se oferă ochiuri sim­ de 800 mm şl la furnalul tre 4 şl 9
local ceaţ
tă numai 79 vaci şi juninci, tăţi să ţină cel puţin o ple sau cu spanac, omletă (Urmare din pag. 1) să asigure înlăturarea de­ nr. 8, discuţii pe grupuri Timpul
76 porci. 149 oi şi capre. vacă, mai mulţi porci şi oi, simplă sau eu brînză şl sa­ ficienţelor ce mai există restrînse, iar la clubul zilele de <
lată asortată (în sfîrşlt, în activitatea fermelor, tre­ 1981. Vrer
Situaţia cea mai slabă se să crească iepuri de casă ceva de sezon I), ceai sau onorarea prevederilor la „Siderurglstul“ se desfă­ Cer temp
găseşte în saţul Aurel şi păsări, pentru a se au- cacao cu lapte. Cea mai fondul de stat, un loc a- buie să se regăsească în şoară schimbul de expe­ cădea pr<
Vlaicu unde, la 291 de gos­ toaproviziona şi a da şi la parte îl ocupă respectarea redresarea producţiei şi te sub
Local cea
podării, sînt numai 134 fondul de stat mai multe reprezentativă unitate de cu rigurozitate a progra­ sporirea contribuţiei la rienţă. Aici, mai mulţi pre­ La mim
taurine, din oare 70 de vaci profil din reţeaua de ali­ mului de lucru în fermele fondul de stat. De aseme­ şedinţi de comitete de sin­ de încă
produse animaliere. mentaţie publică este „Lac- zootehnice. Eficienţa con­ nea, se cer a fi impulsio­ mult norc
şl 7 juninci. în satul Ho- IOAN VĂLEAN to-vpgetarian“ —- pe bună nate achiziţiile de produ­ dicate şi organizatori de dea preei
morod — care are 227 gos­ vicepreşedinte dreptate şl cea mai soli­ trolului şi îndrumării e- se agroalimentare de la grupe sindicale prezintă de ploaie
podării — există un nu­ ai biroului executiv citată. Aceasta oferă în fie­ fectuate de către conduce­ şi experienţa dobîndită în ac­ moderat
din sud !
agricole
unităţilor
rile
măr mare da animale (533 al Consiliului popular care dimineaţă: chiar de la organele locale de partid gospodăriile populaţiei, pre­ tivizarea pe toate planuri­ pe văi di
cum şl încheierea contrac­
taurine — din care 241 comunal Geoagiu ora deschiderii, q bogată •şi d® care au datoria telor pentru anul viitor. le a grupelor sindicale.