Page 68 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 68
Pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 478 • VINERI, 20 NOIEMBRIE I9S5
nm•wr»4«>u«"v< -■ .......t - »«ni rr-nrin- i-urmiimiui■ »■iii l <uii«.iun»w.nii[ii | m'm^waiMiij«i|»»T»w»il»»ni'»lilKim■■»■»■mu wn«nmu« ,r
BJ.A.Ï.M. HUNEDOARA - DEVA
încadrează în condiţiile Legii nr. 12/1971
Convorbi?? româno-chîneze
1
ril noastre' — a relevat inginer principal în specialitatea metalurgie-
BEIJING. — 19 (Ager- Comunist Român şi Parti preşedintele P.C.A. siderurgie, pentru compartimentul control sto
pres). — Tovarăşul Deng dul Comunist Chinez, pre $3 HELSINKI. - Partidul
Xiaoping, vicepreşedinte al cum şi dorinţa ca raportu Social Democrat din Fin curi şi utilizarea resurselor materiale.
Comitetului Central al C.C. rile economice să se ridice ffî BELGRAD. - Preşedin landa !-a desemnat în una
al P.C. Chinez, a primit, la un nivel care să cores tele Prezidiului R.S.F. Iugo nimitate pe Mauno Koivisto, De asemenea, mai încadrează :
prim ministru şi preşedinte
joi, pe tovarăşul Ion Din- pundă bunelor relaţii, po slavia, Serghei Kraigher, a ad-interim
că, membru al Comitetului litice. S-a exprimat şi cu primit delegaţia parlamenta al Republicii,
drept candidat al său la
Politie Executiv al C.C. "al acest prilej hotărîrea ce ră somalezâ, condusă de funcţia da şef al statului, — Şei manevră
P.C.R., prim vioeprim-ini- lor două partide şi state Mohamed Ibrahim Ahmed, rămasă vacantă în urma de
nistru al guvernului, pre de a dezvolta şi aprofun preşedintele Adunării Po — manevranţi
misiei, din motive de sănă
şedintele părţii române în da în continuare schimbul porului din Somalia, aflată tate, a fostului preşedinte
Comisia guvernamentală de experienţă în construc în vizită la Belgrad. Cu a- Urho Kekkonen. După cum — tractorist-rntierist
româno-chineză de colabo ţia socialistă, de a acţiona cesi prilej - relevă agen h
rare economică şi tehnică. pentru asigurarea extinde ţia Tan.iug — a fost expri s-a mai anunţat, la 17 şi Relaţii la biroul personal, telefon 23350 j
18 ianuarie, 1932, va avea
în oadrul convorbirii, s-a rii şi diversificării colabo mată dorinţa părţilor de a loc alegerea „marilor elec 4 !
făcut o informare reciprocă rării în domeniile econo promova relaţiile de coope interior 137.
eu privire la preocupările mic. tehnico-ştiinţific, cul rare bilaterală. S-a subli tori»" care îl vor desemna I
actuale ale conducerilor de tural, de a se face totul niat, totodată, rolul dăună pe noul preşedinte al Re
publicii Finlandeze.
partid şi de stat din cele pentru ca această conlu tor al conflictelor dintre u- i
două ţări privind desfăşu crare să se desfăşoare în nele ţări nealiniate, care nu 83 HELSINKI. - Consiliul %
rarea construcţiei socialis modul cel mai activ şi în pot duce la soluţionarea Executiv al Partidului de I
te, De ambele părţi, s-a viitor, î.n conformitate cu problemelor apărute, creînd Centru din Finlanda l-a de 4
exprimat satisfacţia pen premisa pentru intervenţii semnat, cu o mare majori
tru dezvoltarea relaţiilor înţelegerile d.intre condu străine. In acest context, s-a tate de voturi, pe Ahti Kar- \
de prietenie şi solidaritate cerile de partid şi de stat evidenţiat necesitatea rezol jalainen, fost ministru de
externe, drept candidat al i
Frăţească dintre Partidul ale celor două ţări.
vării unor asemenea con acestei formaţiuni politice
flicte la timp şi prin mij în alegerile prezidenţiale i
Cuvîntarea preşedintelui Donald Reagan loace paşnica. programate în primăvara ci
81 V1ENA. — Securitatea, nului viitor.
la Ciobul Naţional al Prese» independenţa şi suveranita SS BUENOS AIRES, - mele Marin Aurei, elibe
tea Austriei pot fi apărata Intr-o conferinţă pe care a ţi 4 rată de E.M. Chel ari. O de
WASHINGTON 19 (Ager- mul „pentru controlul ar în mod optim prin promova nut-o la Buenos Aires, pe I
pres). — T.uind cu vin tul la mamentelor“, vorbitorul a rea unei politici active de tema „Omenirea la răscru clar nulă. (o. 2!)
Clubul Naţional al Presei arătat că la negocierile a- ce", preşedintele „Clubului
» Pierdut bon de coman
din Washington, preşedin mericano-sovietice, prevă pace şi neutralitate, a de de la Roma", Aurelio Pec- dă nr. 87J1, pe numele Bre-
tele S.U.A.. Ronalcl Rea~- zute să înceapă la Geneva clarat preşedintele Partidu V I N / A t i r
lui Comunist din Austria, cei, a condamnat faptul că
gan, s-a referit la „Pro la 30 noiembrie, Statele ti tean Mafia, eliberat de > M
Franz Muhri, referindu-se la omenirea cheltuieşte zilnic întreprinderea „Vidra“ O-
gramul Americii pentru pa ni te — propun în d reduce hotărîrea guvernului socia circa 1,5 miliarde dolari » Vînd apartament trei ră.ştie, îl declar nul. (v. li))
ce“ si la programul „pen rea reciprocă a forţelor list de ci renunţa la planu pentru înarmări, in condiţii camere (predau contract).
tru controlul armamente convenţionale şi nucleare rile de achiziţionare a 24 de le in care în lume se sufe Orăştle. strada Prieazului. ® Pierdut legitimaţie de
lor“. Pornind de la con cu rază medie de acţiune avioane de interceptare de ră de foame şi se manifes serviciu nr. 4030, pe nume
cepţia potrivit căreia „cu şi strategice — se vor de tip „Mirage". tă in continuare boli grave. bloc 52. apartament 3. te le Curelar Cornel, elibera
cit forţele noastre sînt mai clara gata să anuleze am Franz Muhri a subliniat 03 LONDRA. - La galeria lefon 42852. (1963) tă de l.M.H. Teliuc. O de
eficiente, cu atît este mai plasarea de rachete „Per- că Partidul Comunist din londoneză „Sotheby“ a fost clar nulă. (r. 24)
puţin probabil să fim ne slung-2" şi „Cruise“, lan Austria consideră justă ho- vindută, miercuri, pentru su 9 Vînd Dâeia 1300. stare
voiţi să le folosim", pre sate de pe sol, dacă par târîrea guvernului ţării. „Noi ma de 9 800 lire sterline, o perfectă. Deva. telefon DIVERSE
şedintele R. Reagan a a- tea sovietică va dezafecta ne-am pronunţat de la bun scrisoare manuscrisă a regi 22905, după orele 16. (2022)
rătat că S.U.A. vor conti rachetele „SS-20“, „SS-4” început împotriva planurilor nei Maria-Antoaneta, soţia © Dura Remus mulţu
nua să-şi întărească forţa ■SS-5“. Statele Unite — a de achiziţionare a unor a- lui Ludovic al XVI-lea. Scri ffl Vînd Dacia 1300, stare meşte directorului Spitalu
militară, conform unui pro menţionat el — propun semenea avioane, care ar soarea — de şase pagini — lui T.R.C. Deva, dr. Vll-
gram ele apărare „care va „începerea de negocieri fi corespuns mai degrabă data din anul 1781, fiind perfectă. Haţeg, strada
remedia neglijenţele din privind armamentul strate intereselor NATO decît in redactată cu 11 zile înain Cloşca, nr. 10. orice oră. ceanu Vaier. asistentei
ultimul deceniu“.' gic cît mai curînd posibil, tereselor naţionale ale ţă- te de căderea Bastiliei. (2004) Stoineseu Maria, precum şi
în legătură cu progra- anul viitor". tuturor cadrelor medicale
q - 0 ~ « 9 — i n — a — & — * — a — o-o — a-a — © a Vind convenabil Volk- ale Spitalului T.R.C. pen
ECOUL LUPTEI
tru îngrijirea ce i-au acor-
Amsterdam — marşul antinuclear PENTRU PACE ÎN * swagen 1200, set nou. Deva, dat-o. (2030)
strada Bejan. !>•<>«- 64, apar
3
Valul fără precedent al spre care oficialităţile afir de amplasare de noi ra EUROPA tament 125. (2007)
domonstraţiilor, marşurilor mă că ar putea fi cea mai chete nuclearo americane OFERTĂ DE SERVICIU
populare şi al celorlalte ac mare din istoria ţării". Au în ţări vest-europene, in DELIII. — Intr-un mate- j 0 Colectivul de mun
ţiuni de masă consacrate torităţile locale şi Gijs van clusiv în Olanda. rial consacrat valului ele I o Caut femeie pentru în că al Centralei minereu
dezarmării. în primul rinei der Fuhr, preşedintele Co In semn de solidaritate, demonstraţii î m p o t r i v a * rilor Deva este alături
dezarmării nucleare, des mitetului de organizare, a la demonstraţie vor parti înarmărilor care au loc în j grijit copil. Condiţii avan de tovarăşa Popa Aure
tinderii si păcii care au opinat că „demonstraţia de cipa şi delegaţii străine, prezent în Europa occiden- • tajoase. Hunedoara, strada lia la marea durere pri
avut loc in ultima vreme la Amsterdam va Ii cea venite în special din Repu tală, ziarul „Thé Times of i Independenţei, bloc 32. sea cinuită de pierderea ta
do-a lungul şi de-a latul mai mare de pînă acum blica Federală Germania, India“ din Delhi scrie : , ra A. apartament 7. (2020) tălui şi transmite since
continentului european, dar din Olanda“. Comitetul de Belgia, Marea Britanie şi „Europa nu a mai văzut | re condoleanţe familiei
şi în celelalte continente, organizare care reuneşte Franţa. c-eva de o asemenea am- . SCHIMB DE LOCUINŢA îndurerate. (2031)
nu putea lăsa indiferentă reprezentanţi ai Mişcării După cum a declarat Wil- ploare. Ua sfîrşitul suptă- >
populaţia O’andei. Iubitori pentru pace şi a o partide helun van der Ven, mem mînii trecute, peste o ju- , o Schimb apartament
do pace prin tradiţie, o- politice de stingă, este spri bru al Comitetului ele or mă-tate de milion de oameni | două camere Mediaş. cu
landezii se pregătesc febril jinit pe plan naţional de ganizare, lozincile cu care au organizat marşuri la » D E ( E S E
să spună un NU răspicat peste 200 de subcomitete. vor defila participanţii la Londra, Roma şi Bruxelles I similar sau garsonieră De
războiului, bombei cu neu Trenuri speciale şi circa demonstraţia de la Am împotriva amplasării de ar- * va. Prefer parter. Informa
troni. rachetelor nucleare 1000 de autobuze au fost sterdam sînt : „NU, noilor me nucleare în Europa. Cu ! ţii Deva. telefon 28246. du © Zdrobiţi de durere,
cu care continentul nostru deja închiriate pentru, arme nucleare în Euro o săptămînă înainte do a- * pă orele 17. (2024) soţia, fiicele, ginerii şi
osie mai ticsit decît orica transportarea demonstran pa !“, „Olanda trebuie să ceasta, un sfert de milion t, nepoţii anunţă cu adin-
re altul. ţilor la marele marş al respingă acordul NATO din de bărbaţi şi femei au de- « PIERDERI c:ă suferinţă încetarea
Sub impulsul opiniei pu păcii, care se va întinde decembrie 1979 privind am mon strat împotriva perico- ! din viaţă, după o lungă
blice, primul ministru An- pe o distanţă de 6 km. Ac plasarea de noi rachete nu lului atomic la Bonn. Son- | » Pierdut legitimaţie de şi grea suferinţă a ce
d-reas van Agt afirma, luni. tivităţile demonstranţilor cleare americane in Euro dajele de opinie indică o * lui ce a fost
in parlamenţ că „reduce din 21 noiembrie vor cul pa !“ şi, în sfîr.şlt, „Olanda mare schimbare a atitudi- J serviciu pe numele Curcă ŞTEFAN IO AN
rea riscurilor armamentu mina cu lansarea unui să exercite presiuni în ca nil publicului comparativ « Viorica, e l i b e r a t ă de pensionar C.F.R. Corpul
lui nuclear este o proble apel adresat guvernului o- drul alianţei atlantice pentru- cu numai opt luni înainte. 9 I.P.T.C.C.F. Deva. O declar neînsufleţit se aflu de
mă prioritară în politica landez, cerîndu-i să aban anularea acestui acord !“. Atunci un sondaj efectuat * nulă. (2021) pus la locuinţa sa din
guvernului sau“, precizînd. doneze programul NATO MARIN GHEORGHE în Marea Britanie arăta că S Simeria, strada Biscariu
totodată, că va amina, din 49 la sută dintre cei elles- J ® Pierdut legitimaţie de nr. 122. Inmormlntarea
nou, adoptarea unei decizii tionaţi erau în favoarea g va avea loc sîmbătă, 21
în problema amplasării de staţionării rachetelor „Crui- I serviciu, pe numele Ciocan noiembrie 1981, orele 1-i.
rachete cu rază medie de se“ .şi „Pershing 11“ în a- J Vasile. eliberată de Gru (2027i
acţiune pe teritoriul ţării, ceasta ţară, în timp ce în \ pul şantier montaj caza
din cauza linsei de progre prezent. 51 la sută sînt îm- * ne „Vulcan“ Bucureşti. O
se în desfăşurarea unor potrivă“.
negocieri pe această temă. declar nulă. (2026)
După Bonn. Paris. Lon în Belgia, 66 la sută din * o Familia adine îndu
dra, Madrid. Atena şi alte locuitori resping amplasa- | ® Pierdut carnet do stu rerată anunţă încetarea
mari oraşe europene este rea armamentului atomic „ dent pe numele Circo Au din viaţă în ziua de 18
acum rîridul Amsterdamu eurostrategic, faţă de.42 la 6 relian, eliberat de Institu noiembrie 1981, a ce
sută cu un an în urmă. în *
lui să-şi ridice puternic tul de sfubingineri Hune lui ce a Cost un bun
glasul împotriva cursei a- Olanda, proporţia celor ca- 3 soţ şi părinte
re se opun staţionării pa- J doara. îl declar nul. (c. 23)
berante a înarmărilor. în chelelor a crescut masiv * BĂŢĂLAN EMANOIL
apărarea dreptului funda de la 53 la sută la 68 la j a Pierdut legitimaţie de
mental al popoarelor — sută. în vîrstă de 69 de ani
dreptul la pace, la viaţă. uzină pe numele Turcanu din Deva, Gojdu, bloc
„Amsterdamul — rela Un alt fenomen reraar- J Toader, eliberată de C.S.ll. K 4. înmormîntarea va
tează agenţia Associated cat de ziarul indian îl re- „ secţia reparaţii siderurgice. avea loc în ziua de 20
Press — se pregăteşte pen prezintă creşterea opozl- jj O declar nulă. (c. 22) noiembrie 1981, orele 15,
tru un masiv protest anti ţiei populaţiei dîn ţările J la cimitirul din Deva,
de
La
SPANIA.
nuclear. La 21 noiembrie, monstraţie de — protest Madrid s-a desfăşurat, recent, o in mare NATO, occidentale faţă de aparte-, j © Pierdut legitimaţie de strada Călugăreni.
intrării
Spaniei
împotriva
la Amsterdam va avea loc demonstraţie la care au participat circa 100 ooo de persoane. nenţa la alianţa nord-at- •
ci demonstraţie de pace de lan tică. serviciu m*. 9640, pe nu
COiEGIUl OE REDACŢIE ■ Sabin Cerbu. fon Cioclei. îiberîu (straie (redactor şef), Lucia Elena Lîciu, Gheorgbe Pavel (redactor şef adjurad, Vasile Pâţan, Nîcoîoe Tîrcob
Abonamentele m fac la oficiile poştale, factorii poştali şî difuzorlî voluntari 30
redacţia şi administraţia fi
2 7G0 Dfva • str Dr Petru Grozs nr 35 Telefoane t 11275 11585 12157 20708 dîa înts-eprîRded şî loatttuţSl 9 I
TTP^R TT f * Orp 5 ) ctr 9^ nr Gostul unul abona-meni ? 24 le? (pe 3 luni). 45) lei fm £ Lini). 96 tel fu» anî