Page 70 - Drumul_socialismului_1981_11
P. 70
Pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI Ni
PARTIDUL - CEAUŞESCU - PACE ! Ritmuri de lucru mai intense pe
Ti
unele şantiere de pe amenajarea
Alegem viaţa, lumina, libertatea 8,30 Pre;
hidroenergetică Rîu Mare-Retezat mul
(Urmate din pag. 1) ve, expresia lor dind-o înţil- Şpunind un NU botărit 8,40 ..Sine
„noii
nirile cu activişti de partid şi războiului, alegem lumina, li Deşi mercurul termome- boţi este bine cunoscută a- o putere totală instalată de 9,05 Telc
de stat, expoziţiile tematice, bertatea, seninul zărilor şi al trului a coborît simţiţoi', a- cum în toată amenajarea. 134 MW (3 centrale cu 9,45 Filn
dementele pioniereşti inscriin- manifestările artistice sub ge privirii, înţelegerea, bunăsta menajarea hidroenergetică Am fost ajutaţi foarte mullt lacuri de acumulare şi 6 flac.
du-şi in programe acţiuni de nericul „Copiii lumii doresc rea şi fericirea patriei. Rîu Mare-Retezat rămine de muncitorii de la staţii 11.40 Telc
bogate şi profunde valenţe pacea“. un punct' fiei’binte în sfera le de betoane, care ne-au centi’ale cu derivaţii). 12.00 Cen
Acum se execută terasări
educative: ştafeta „Porum Pionierii şi şcolarii judeţu Purtătorii cravatelor roşii lucrărilor de investiţii. şi excavaţii la lacul de la ţării
belul păcii“, acţiunea „Tot cu tricolor din judeţ se ală Aşa, spre exemplu, în cen livrat în mod operativ ma Ostrovul Mic şi la centrala 13.00 La
înainte“, „Ştafeta cravatelor lui vor face totul, prin pro tură glasului şi credinţei se trala subterană, constructo terialele, în cantităţile şi de din acest punct. Volumul mîn
roşii cu tricolor“, „Memoria pria lor muncă, după pro cretarului general al parti rii din lotul condus de Flo calitatea solicitate de exe mare de lucrări reclamă 18.25 Sapi
18.40 Oait
lul Aurel Vlaicu", „Decada priile puteri, pentru pace, dului, tovarăşul Nicolae rin Mandai, au predat la cuţia din centrală. Aceeaşi însă forţă de muncă supli pace
educaţiei politice pentru pio pentru eliminarea războiului Ceauşescu, ale întregului montaj cu opt zile mai re bună colaborare se menţi mentară : circa 100 de oa 18.50 1001
nieri şi tineret“ etc. şi ameninţării cu forţa din re nostru popor pentru a face pede grupul nr. 1. Cu o lu ne şi la betonarea galeriei 19.00 Tele
apel la pace, la solidaritate, meni calificaţi în meseriile
Apelul Frontului Democra laţiile ¡nterţpri şi interumane. la dezarmare, la o lume a nă în urmă finalizaseră tot foi'ţate, un alt punct de de dulgheri, beton işti şi 19,30 Plai
ţiei şi Unităţii Socialiste a de Copilăria este şi trebuie să bunăstării şi fericirii, in care înainte de tei-men) galeria lucru .unde ne desfăşurăm mecanici de utilaje. Tot în 19.50 Tcle
clanşat in judeţ, de la grupe rămină stavila cea mai trai copilăria să nu fie tulburată, legătură cu volumele mari 20.25 Filn-
cii“.
pină la nivelul Consiliului ju nică, durabilă, in calea înar ci încărcată de veselie şi IM¥ESTIT1ILE de lucrări: şantierul nu di ou
deţean, un şuvoi de iniţiati mării I bucurii. este dotat cu buldozere în „Bu
număr suficient. Necesarul 22.00 Tele
ar fi de 20. Sînt 10. Din a- 22,20 Noc
Âpel pentru pace - apel pentru viaţă cestea 4 stau. Nu există fără
de fugă. Acum sînt concen în prezent activitatea. Şi piese de schimb pentru ele. &?****&
(Urmare din pag. 1) cută în anii luminoşi ai can, Petronela Petruţiu, traţi la o altă lucx-are cu ter aici sîntem cu lucrările în Nici colaborarea cu benefi
socialismului, într-o ţară Ernest Uscar, Petru Bora, men de predax-e la sfîrşitul grafic. S-au executat peste ciarul (I.E. Haţeg) nu este
liberă şi independentă, o eleva Mirela Iordan, ţăra lunii noiembrie — grinda 120 m de galerie, De ase corespunzătoare. Nici pină
secretarul Comitetului de generaţie pe care partidul nii cooperatori loan Mun podului rulant. De la ingi menea, cele două distribui- astăzi beneficiarul nu a fi BUCUR
partid de la întreprinde tean u şi Rodiea Copilu, nerul Lucian Toma am a- toaie îşi aşteaptă xindul la nalizat drumurile de acces, dioprogri
Radiojuri
rea „Victoria“. „Preşedin a format-o şi educat-o în preotul Eronim Pădureanu, i’lat detalii cu privu-e la execuţie. La primul distri la Osti’ovul Mic şi reţeaua presei; 8
tele ţării noastre este un respectul faţă de valorile Traían Tuza, Mircea Şte- mersul investiţiei în acest buitor si la galeria de le de alimentare cu energie diilor; 9,'
erou al păcii şi, cum po civilizaţiei umane, în spi fănescu, Vasile Sava. punct. gătură nr, 1 se află acum electrică, cu toate că tre 9,05 Aud
<
porul îşi urmează neabă ritul păcii şi prieteniei cu în încheierea adunării a — Ritmurile bune de lu montorii. Ei aşează vlrole- buiau terminate încă din Buletin lite
vista
tut eroii, noi vom sădi în toate popoarele lumii“, cru şi avansurile înregis le. La cel de al doilea dis luna mai. Buletin t
■ inimile noastre dorinţa lui Cu aceeaşi botărîre şi-au fost adoptată o telegramă trate se datorează oameni tribuitor constructorii exe în ciuda acestor neajun cultural;
de pace“ — declara pio exprimat voinţa de pace, adresată C.C. al P.C.R., lor cu care lucrăm, preocu- cută lucrări de excavaţii şi suri, constx’uctorii de la mieră de m
letin
niera Adina Mihăilă, iar t o v a r ă ş u l u i NICOLAE păx'ii lor de a găsi cele mal perforări pentru a crea şantierul nr. 4 se stră citate; l
tînărul Ioan Puţinelu com dorinţa ca oamenii să fie CEAUŞESCU, secretarul ingenioase soluţii menite fx’ont de lucru celor de la duiesc să desfăşoare o ac folclorul*
pleta, în ouvîntul său : lăsaţi să-şi construiască în general al partidului, pre să crească productivitatea lotui montaj. tivitate noi-mală. Pentru a Iod iile fa
1 la 3; 1
„Sîntem o generaţie cres linişte viitorul Tatiana Uri- şedintele F.D.U.S. muncii ; betonai ea cu ho- La lucrările din aval suplini deficitul de forţă 16.00 Rad
-
însă, începute în acest an, de muncă specializată la cer ui. pă
16,3
— — o — a — a a — — • — e> în luna mai, sînt unele a- lucrările de dulgherie şi tece; muzit
de
nomalii, faţă de care şeful betonări s-au făcut cursuri Buletin t
Nicb o clipă de răgaz pînâ şantierului 4, ing. Ke- de calificare. Urmează să viitor —
Contribuţii sporite la fondul de stat mecsei Ştefan, s-a declarat se deschidă un curs pentru 17,20 Şlaj
deni;
18,t
Sa încheierea arăturilor! nemulţumit, în cîteva cu mecanici de utilaje. Dar Pentru C
Hotărîţi să coiiitribuie în mai max'e măsură la bu vinte ; lipseşte forţa de nu este vorba numai despre — o nou
(Urmare din pag. 1) turi cel puţin zece meca na apx’Ovizionare a populaţiei, locuitorii comunei Le- muncă necesax’ă, o serie de forţă de muncă. în aceas ţiativă a
Ceauşcsci
utiUije stau în repaus, exe
nizatori, astfel fiind posi lese sporesc continuu cantităţile de produse livrate la cuţia obiectivului a dema tă lună numai la diguri cialiste; î
tueze arături pe toate su bil ea, pină la jumătatea fondul de stat. în acest an ei au predat 300 miei la trebuie transportat 2,5 mi cîntece“;
prafeţele stabilite. De ase acestei decade, să fie înde complexul din Simeria şi 580 kg brînză. De aseme rat cu întîrziere, sînt şi lioane mc de umplutură. România; 2
ding;
menea, ogoarele au fost plinite prevederile progra nea, de la gospodăriile populaţiei s-au contractat în ceva restanţe faţă de pla în perioada care urmea 22,30 Rin
terminate şi la Asociaţia mului privind arăturile'de 1981 cu 15 capete tineret bovin peste plan, iar la bo nul iniţial, iar centrala de ză, pentru încadrarea în 6.00 Non
economică i-ntercooperatistă toamnă. Eforturi susţinute vine s-au predat pină acum 93 capete, în afară de a- la Osti’ovul Mic la finele termenele pi-evăzute este turn.
anului 1983 trebuie să intre
din Bărăşti, asigurîndu-se pentru materializarea aces ceasta, pădurenii satelor de munte din comuna Le- imperios necesar ca şantie
astfel condiţii de sporire a tui deziderat depun, între lese, recunoscuţi pină acum doar ca buni crescători de în funcţiune, trebuie să rul să fie asigurat eu uti
producţiei la culturile ce alţii, mecanizatorii Petru animale, se preocupă tot mai mult şi de cultivarea producă enei’gie electrică. lajele şi maşinile solicitate «ii
urmează să fie însămînţa- Mihuţ, Mihai Gabor, Tibe- pămîntului, de pe oare au obţinut în acest an pro După cum se ştie, în aval
te în primăvara viitoare. riu Bal şi Anton Cioană. ducţii bune de legume, cax-tofi şi cereale, obţimînd — pe un traseu de 18 km. conform graficelor întoc DEVA:
După finalizarea lucrării, Din formaţia care lucrea astfel singuri cele necesare familiilor lor. (A. Căta, Brazi—Haţeg — vor fi con mite. tria); Tri
mecanizatorii s-au depla ză pentru efectuarea ară corespondent). struite 9 microcentralc, cu D. CORPADE de (Arta
s;
Poliţist
sat în alte unităţi unde turilor la C.A.P, Şerel se căra); D
există restanţe la arături, remarcă aportul mecaniza tul); Ja
pentru a contribui la în torilor Ion Chiriac, Andrei SPUNDERE A :MINERIi0 tereştrii seriile
—
cheierea grabnică a ogoa Barbu şi Filimon Bîc. O De-a sTIAI ¡VIIJLT? X?ARBIJl\i0 PEA TRli C~O€vS rul); PE r .
r
f
relor pe toate suprafeţele. altă formaţie asigură rea mid, dar
rea);
Aproape de terminarea a- lizarea arăturilor la C.A.P. brie); Air
Ia
răturilor se găsesc şi coo Sălaşu de Jos. unde este ascunselea! cui (Rep
perativele agricole din Ha posibil ca lucrarea să fie Respectarea tehnologiei de lucru Un şerif
ţeg, Pui şi Rîu Alb, care încheiată în cel mult trei- tural); F
dispun de condiţii să asi patru zile. Paralel cu e- fierarul — Districtul de căsătorită
VULCAN
gure realizarea acestei im fectuarea arăturilor în li expediţie, camionaj şi me - coordonată esenţială a pr ; . (Luc
portante sarcini în cel mult canizare Deva — nu poa SVradă E
ANINOAi
două zile bune de lucru în vezi şi pe terenul destinat te să-i asigux’e condiţii chis (IV
cîmp. producerii legumelor, la optime de exploatare ! ? îmbunătăţirii calităţii cărbunelui RICANI:
Una din formaţiile mari I.P.I.L.F. Haţeg o formaţie De ce ? Ioan Draia, şeful cordia (I
de mecanizatori acţionează de mecanizatori asigură districtului, arăta că de (Urmare din pag. 1) controlul prin găuri dc Aii Baba
seriile
—
pe ogoarele C.A.P. Sălaşu transportul şi aplicarea în doi ani face eforturi să-i probă pe strat, px-ecum şi şie)_; O
de Sus. Zilnic, în formaţia grăşămintelor organice în în anul 1979, în Staţia înduplece pe tovarăşii de dacă se strînge o canti atenţia la puşcare. Dacă a- man — s
respectivă lucrează la ară cîmp. C.F.R. Deva a fost des- Şantierul C.C.F. nr. 34 tate mai max e se clxeamă vem un tavan mai slab Bietul Ioc
-
(Flacăra)
cărcată o platformă ridi- sa execute ^lucrările normatorul şi topograful nici nu puşcăm mai aproa Mijlocaş
.........
cătoare-coborîtoare nou- necesare amplasării plat sectorului ca la terminarea pe de un metru. Chiar da sa de ci
nouţă (cea din imagine), formei înti’e liniile 13—14. exploatării camerei să-l că găurile sînt făcute, ar Porţile d
BRAZI:
efoi'turi
Dar...
zadarnice.
Cînd spiritul gospodăresc destinată mecanizării tra Pină cei doi cad de a- cubeze şi să includă ope- tificierul nu le umple. De nului ; C
asemenea,
ne
preocupă
ficului tot mai intens de
(C
iarnă
mărfuri. Au trecut de a- cord (sperăm în cîteva raţiunea în normă. în ul foax-te mult respectarea SIMERIA
fost
timul
n-a
timp
însă
seriile
I-I
îşi spune cuvîntul tunci doi ani şi aces zile, nu în următorii cazul. tehnologiei de lucru, podi- Stop cad
tui utilaj, sosit în baza ani rămine de văzut Nu acelaşi lucru s-a în- rea corectă a abatajului şi mina).
(Urmare din pag. 1) ocupare pentru obţinerea unei comenzi, nu i s-a ce se va întîmpla cu timplat la brigada condu monografia de ai-mare. Sur
din producţie proprie a le găsit încă o întrebuinţa „bătrîna“ platformă, ru să de Dumitru Tămîrş, ca pările, pe lingă înrăutăţi
tivul de purcei care vor fi gumelor, în special a rădă- re. El continuă să „zacă“ ginită şi descompletată re a avut o intercalaţie de rea calităţii cărbunelui, a-
oferiţi spre creştere gos cinoaselor — morcovi, pă sub acoperişul cerului — (în valoare de 188 268 lei), 7—8 m. Bineînţeles. s-a trag şi pierderi de produc
podăriilor populaţiei, în ca trunjel, păstîrnac. Pe lingă aşa cum arătam şi în zia unde i se va găsi un loc făcut puşcare separată şi ţie. Or, aceasta ne dă mai
Rezultat
re sens va ii amenajată, cantităţile de rădăcinoase, rul nostru nr. 6935, din mai potrivit de iernat, s-a încăi’cat separat. Can mult de lucru, Şi, în plus, 20 noiem
cu cheltuieli minime, o s-au însilozat sau au fost 23 februarie 1980 —, cu dacă, totuşi, nu poate fi titatea s-a preluat de cei există aceste norme. Ele Extr. I
maternitate pentru scroafe. puse la murat pentru pe deosebirea că acum a fost în nici un fel folosită. în drept, s-a inclus în nor permit stimularea brigăzi 67, 60, 9,
Interlocutorul ne relata că rioada de iarnă celelalte ascuns privirilor indis Sperăm că de această da mă, iar evacuarea sterilu lor care aleg steril, un a- Extr. a
o bună parte din hrana produse necesare alcătuirii crete, fiind aruncat spre tă se va pune capăt jo- lui s-a făcut cu vagonete vantaj atît pentru oameni, 16, 50, 66
necesax-ă creşterii porcine unor meniuri variate şi , . , cului de-a ascunselea, fără max’că, dec; cu desti cît şi pentru întreprin lei. Fond de
lor. în special porumbul, consistente. între acestea căpătui terminalului, cu practicat de districtul a- naţia moai’a de rambleu. dere".
a fost produsă pe terenul amintim: 3 600 kg cartofi, mari şanse să devină un... mintit. Dar pentru aceasta este Ne vedem nevoiţi să a-
aflat în folosinţă. De ase 700 kg varză. 200 kg go morman de fier vechi. Şi nevoie de urmărirea stric tragenx atenţia factorilor
menea, se foloseşte şi ma gonele şi altele. Dacă abo aceasta, pentru că bene- LIVIU BRAICA tă a evacuării cărbunelui de răspundere de la unele :VR
sa-verde rezultată de pe naţii cantinei au adresat la punctele de încărcare şi întreprinderi miniex e, care
v
Timpul
suprafaţa cuprinsă în in numai cuvinte de mulţu pe flux. Maistrul Ifraitii susţin că alegerea manua ziua de 2
cinta unităţii. Deoarece în mire în legătură cu modul Negrilă ne încredinţează că lă a sterilului nu mai este Vreme în
anul viitor baza furajeră cum le este servită masa. este foarte sever cu încăl inclusă în normă, că dis cerul sch
dea prec
pe se poate asigui'a de pe cu calitatea meniurilor, a- cările în acest sens, drept pariţia acestui bun obicei late sub
actualele terenuri nu aco cestea vizează fără îndo pentru care gai’antează că a avut loc numai ca urma şi ploaie,
peră necesarul pentru efec ială şi strădania depusă în oamenii săi x-espcctă întru re a comodităţii î)î eviden in genera
tivul de porcine aflat în muncă de bucătăreasa Do totul instrucţiunile. ţierea unor operaţiuni în tura va
tea înti
continuă creştere, se va rina Vasi. Aşadar, cu spj- „Interesul este al între plus. Acolo unde există in grade, iai
trece la angajarea unei rjt gospodăresc, cu răspun- gului colectiv — mărturi teres, se aplică şi, după 9 grade,
suprafeţe în acord global dex'e şi preocupare asiduă sea ing. Cornel Rădulescu, cum am văzut la sectorul produce (
cu una din unităţi’e agri şeful sectorului. Un bulgă I al minei Lupeni, cu bu seara.
La mim
cole din comună, primind se pot obţine rezultate lău re de steril găsit intr-un ne rezultate. Să mai no- cu cerul
astfel cantitatea cuvenită dabile îp aplicarea în via vagpnet de-al nostru atrage tăxn că sectorul I are şi un rit. Vor (
de furaje pentru lucrările ţă a principiilor autoeon- rebutarea întregii cantităţi plus de peste 6 000 tone be. Vintu
tensificflri
ce vor fi efectuate la în ducerii şi autoaprovizionă- şi se scade din producţia de cărbune, deşi a afectat din sectoi
treţinerea culturilor. rii chiar clacă este vorba sectorului. De aceea, am timp şi pentru alegerea (Meteoroli
Există, de asemenea, pre- despre o cantină mai mică. întărit controlul pe flux, sterilului. Liana Tu